SE cuplaj galvanic

[Vizitator]

In RDH4,pag.290,fig.5.24,e prezentata o metoda de masura a inductantzelor si socurilor de filtraj avand inseriata cu sursa de semnal ac si o sursa de cc.

Interesanta e si o punte Hay sau Owen.

http://www.itermoionici.it/letteratura_files/Radio-Engineers-Handbook.pdf

Cap.13_Measurements,pag.910,fig.14 prezinta o punte in T cu indicator de balans si componenta continua mixata cu ac.

[gg101]

O fi buna si consecventa asta la ceva. ...in fine .

Un document care poate fi util pt discutia din topic http://www.dalitech.com/Resources/Measuring%20Output%20Transformer%20Performance.pdf

[Vizitator]

La acest amplificator reactia negativa globala este inutila, m-am asteptat sa se micsoreze un pic distorsiunile sub 100Hz aplicind o reactie dozata dar nu am reusit decit sa micsorez sensibilitatea semnalului de intrare practic reactia de tip SCHADE controleaza in totalitate acest THD redus, chiar intrerupind aceasta bucla locala NFB nu poate reduce distorsiunile sub 1,3%/6w

[Vizitator]

Interesant este faptul ca pina acum nimeni nu a observat cum de disipa tubul PL504 aproximativ 30w in clasa A trioda cind in catalog este declarata 16w putere disipata pe anod , in plus distorsiunile sint extrem de mici in acest regim de lucru

Daca pentru EL34 avind Pd/anod=24w se poate obtine lejer 40w PP ma intreb sau va intreb ce putere se poate scoate cu PL504 PP in clasa AB  pentoda ?

[adigh]

Interesant este faptul ca pina acum nimeni nu a observat cum de disipa tubul PL504 aproximativ 30w in clasa A trioda cind in catalog este declarata 16w putere disipata pe anod , in plus distorsiunile sint extrem de mici in acest regim de lucru

 

 

Cam la toate tuburile caracteristicile devin mai bune daca se depaseste hiperbola de disipatie.

Poate ca asta e unul din secretele acelui amplificator.

 

Intrebarea e daca se merita depasirea in mod constant (clasa A), nu doar in virfuri de putere, a Pd maxime, cu atit de mult.

Uzura creste in mod exponential o data cu Pd. Nu sunt multe informatii in acest sens dar tot se mai gaseste cite ceva. Iata cum stau lucrurile cu 6C33C.

La o variatie de 25% a puterii disipate avem o variatie de 400% a duratei de viata a tubului.

Cam la fel stau lucrurile si cu alte tuburi. La o variatie de aproape 100% a Pd a lui PL504, cred ca se va scurta destul de mult durata de viata a tubului.

Editat Iulie 11, 2014 de adigh

[Vizitator]

Nu stiu daca este concludenta comparatia de uzura dintre 6s33s si PL504 la depasirea puterii disipate fiindca temperatura balonului de sticla pentru acesta din urma este normala dar este posibil ca in cazul altor tuburi sa se uzeze prematur, as zice ca tuburile BO sint cazuri aparte iar 6s33s si in general categoria de tuburi regulatoare de tensiune sint vulnerabile la depasirea Pd/anod de fapt aproape toate aceste tuburi au temperatura balonului mai ridicata chiar in conditii normale de lucru.

[mișa]

Depasirea puterii disipate in mod continuu, intr-adevar duce la distrugerea prematura a lampii si la incalziri periculoase pentru lampa si alte componente, in special pentru socluri. In clasa B sau AB, depasirea puterii maxime in mod instantaneu e permisa atita timp cit puterea medie disipata nu o depaseste pe cea maxima. In clasa AB, intr-adevar intrii in zonele mai frumoase de functionare, deasupra curbei de disipatie maxima. De aia imi place mie AB.

[Vizitator]

Unii au suspiciunea ca 6s33s sau echivalentul rusesc a lui PL504  sint in realitate mult mai potente si pot zburda deasupra  hiperbolei de disipatie, asa o fi ?

[mișa]

Eu prin masuratori si teste am observat ca in cazul 6s33s daca puterea medie depaseste puterea maxim admisa in catalog se intimpla lucruri neplacute. Ma refer strict la aceasta lampa.

Cum depasesti puterea maxima, observi inrosirea anodului. Lampa in sine se infierbinta foarte tare, si moare rapid dupa 50-100 de ore. Unele (una in cazul meu) mor foarte urit, facind scurt circuit pe filament, cu eventuale pagube maxime. Am facut aceste teste si am distrus in cursul lor 4 asemenea lampi, asa, de dragul stiintei, intentionat, nu din gresala. Nu e bine sa depasiti puterea acestei lampi. Repet, puterea medie. Puterea instantanee poate fi foarte mare, eu am testat virfuri de putere de 250W fara probleme timp nedeterminat daca puterea medie disipata de lampa era sub cea nominala.

[Vizitator]

Indiscutabil, depasirea puterii disipate nu este recomandata insa datele de catalog pt tuburile BO sint de regula strict cele in care functioneaza corect pentru aplicatii specifice dar exista posibilitatea ca prin incercari sa rezulte sanse de utilizare in AF cu rezultate superioare.

Am citit intr-un forum francez un comentariu legat de tuburile rusesti care din cauza ca erau folosite in scopuri militare datele de catalog nu erau chiar reale, de altfel chiar si tuburile echivalente cu cele europene gen, 6p36, 6p45s pot mai mult, acest lucru a fost verificat si sint de acord ca 6s33s este un tub afurisit, am crezut si eu ca poate fi stapinit usor dar alimentarea lui trebuie monitorizata in permanenta si insotita de protectii multiple fiindca o ia razna foarte rapid , am patit-o si eu...

Deocamdata sint sigur ca PL504 TFK poate fi considerat o alternativa ieftina (nu stiu pina cind) la tuburile  cu aplicatii audio din clasa 30-40w disipati pe anod, urmeaza PL36

[simson]

Marius , ce parere ai , ce durata de viata poate avea PL504 cu Pda=30W ? Nu se coloreaza anodul ? S-au acesta este pretul platit ptr. un THD incredibil (nimic nu se obtine gratis).

Ma bate gandul la o varianta cu un Pda mai redus.

[Vizitator]

PL504 se comporta absolut normal fara nici o modificare vizibila , anodul nu este rosu iar temeratura balonului nu este exagerata, ramin la parerea mea ca acest tub poate mai mult (in audio)  decit cea ce scrie in catalog si  ca fapt divers ,cineva a construit in urma cu multi ani un cuptor cu inductie pentru caliri de suprafata cu 8 tuburi PL500 in paralel ce a functionat intensiv 2-3 ani, din pacate acel om  nu mai este si  pentru acel timp acest tip de tub nu ma interesa dar ar fi fost utila o observatie mai indelungata privind uzura

[Vizitator]

Din pacate nici prin scoaterea transformatorului din calea de curent continuu distorsiunile la frecvente mai mici de 100 Hz nu scad  prin folosirea unui drossel si condensator de cuplaj (parafeed) si de acea probabil o sarcina activa ce simuleaza inductanta ar fi rezolvarea insa nu va fi deloc usor. In orice caz este evident ca un PP va fi intodeauna superior in privinta redarii la frevente inferioare de acea se poate imagina un sistem crossower format din PP si SE fara filtre de separare pe difuzoare mai ales ca randamentul si liniaritatea vor vi clar superioare (by-wire)

Ambele transformatoare trebuiesc in acest caz regandite ca si concept fiindca apare oportunitatea folosirii specializate, fara compromisuri tehnice atit de controversate de acea poate merita discutat acest aspect aici sau in alt topic 

[simson]

Buna idee , se simplifica astfel constructia OT-ului.Ptr. frecvente joase OT-ul in contratimp poate fi bobinat simplu P-S-P iar cel de inalte SE poate avea sectiune mult mai mica.Frecventa de separare se poate alege in functie de difuzoarele de care dispunem de fapt proiectul ar incepe de la parametrii difuzoarelor.Dezavantajul ar fi marimea, greutatea,complexitatea.

[adigh]

Daca tot se merge pe ideea unor amplificatoare separate, atunci merita atentia si un sistem 2+1.

Urechea umana localizeaza sursa sonora dupa faza si presiune sonora. De la 200Hz in sus sus poate face localizarea si dupa faza si dupa frecventa. Intre 80Hz si 200Hz mai poate face localizarea doar dupa presiunea sonora nu si dupa faza, iar sub 80Hz nici macar dupa presiunea sonora nu mai poate face localizarea sursei de sunet.

http://en.wikipedia.org/wiki/Sound_localization

"below 80 Hz it becomes difficult or impossible"

Acest lucru il speculeaza sistemele 2+1, 5+1, etc. Practic se economiseste un difuzor de bass dar acel difuzor unic de bass trebuie sa asigure putere dubla, cit pentru ambele canale. Poate ca acel difuzor dublu ca putere nu e neaparat mai ieftin decit doua mai mici dar se economiseste punind doar o singura incinta de bass.

 

Ar merge combinat un subfoofer cu doua difuzoare de banda larga. Vom avea 3 amplificatoare dar vor fi mai usor de realizat, mai ales OT. Ar fi doar o singura boxa de bass, mai simplu de amplasat din moment ce urechea nu poate localiza frecventele joase. Filtre nu vor mai fi in boxe dar ele tot vor exista intre sursa de semnal si amplificatoare, dar vor fi mai mici si vor introduce distorsiuni mai mici decit filtrele din boxe. Doua filtre trece sus pentru amplificatoarele de medii+inalte si doua filtre trece jos urmate de un sumator, pentru bass. Se pot pune amplificatoare PP la joase si SE la medii+inalte, dupa gust.

In plus, mergind cu amplificatoare separate, sistemul 2+1 va avea doar trei amplificatoare nu patru, chiar daca cel de bass va avea putere dubla.

 

Solutia 2+1 a fost compromisa de sistemele comerciale low-cost. Putini au o parere buna despre aceasta solutie pentru ca mai toata lumea a ascultat sisteme low-cost, cu boxa de bass de 5 litrii, din plastic. Facut cum trebuie vad mult potential intr-un un astfel de sistem. Merita incercat.

Editat Iulie 23, 2014 de adigh