cel mai avansat tehnologic pick-up din estul comunist- romanescul I.E.I.,P.D.-D351

[vasi47]

Am gasit un articol; interesant despre pickup-ul mentionat in titlu pe site-ul asta.

 

http://suntemromania.blogspot.ro/2013/07/156colectii-aparate-electronice-pick.html

 

Vad ca e cotat ca cel mai bun facut in anii 80 in estul comunist.Poate e cineva printre userii de pe elforum care sa posteze mai multe date impresii despre modelul asta.Eu sunt posesorul unui PDEM 02 asamblat la TG Mures din kit polonez.La cel facut la IEI doar doza se pare ca nu e romaneasca...

[zal]

A fost un hibrid între şasiul şi mecanica de la Akai AP-B110 şi un motor direct, probabil după transfer de tehnologie şi adaptat de ai noştri, dar nefolosit în acea serie Akai, modelul AP-B210 avînd alt motor. În aceeaşi perioadă se produceau boxe şi rack-uri Akai la Pipera. Asta mă face să mă întreb dacă nu cumva şi casetofonul CD-350 şi poate egalizatorul EQ-350 nu au beneficiat de surse de inspiraţie datorate cooperării româno - japoneze.

În acea pagină apare o inexactitate, vu-metrul de la casetofon e integral cu piese româneşti.

Cît despre cel mai avandat pick-up din est, e iar o eroare ca să nu-i zic altfel, au existat altele mult mai bune, să nu zic decît de Korvet, oricare din modele sau Karavella. Pînă şi Adam era la mare distanţă.

Editat Mai 17, 2014 de zal

[zal]

Poate că mîine pe lumină va fi totul mai clar decît acum.

[hpavictor]

Deja mi-e FOARTE scarba de antiromanii ( care se stie el care este  ) care arunca cu KKT impotriva realizarilor originale ale inginerilor din ( orice domeniu  tehnic ) fosta epoca industriala a Romaniei .

Autorul articolului din link -ul de mai jos  , destul de bine documentat , specifica clar ca nu se pune problema sub nicio forma ca produsele romanesti sa fi avut ca sursa de inspiratie anumite " licente " AKAI  sau a altor marci esteuropene de prestigiu , asa cum abereaza la nesfarsit un anume user ...

Sper ca Admistratorul forumului sa ia masuri de cenzura impotriva acestui user care traieste ( probabil ) intr-o lume imaginara , definita doar de el , in cazul in care mai apar aberatii de genul celor afirmate mai sus si nu aduce dovezi tehnice palpabile in sprijinul afirmatiilor defaimatoare la adresa industrializarii Romaniei , ( sub rezerva faptului ca in orice tara , 1+1=2 , adica considerand absolut normal progresul tehnic ) ... 

Nu de alta , dar induce in eroare generatiile care nu au trait in acele vremuri si in acest concept eronat indus de asemenea useri  , vor percepe complet  gresit nivelul real superior al scolii romanesti de proiectare tehnica .

Desigur , existau limitari umane sau tehnice inerente , legate de nivelul de dezvoltare al epocii sau de management defectuos datorita promovarii in functii de decizie, specifice epocii  al nonvalorilor PCR , dar asta nu inseamna nimic in comparatie cu devalorizarea ulterioara a resursei umane de catre frustratii care nu puteau deveni membri ai corpului ingineresc , ci doar simpli executanti ( desenatori superhabarnisti care zgariau aiurea hartia de calc si plimbau ozalit-ul de la un birou la altul , cu mari aere de superproiectanti  ) , mega giga ultra superfrustrati de imposibilitatea absolvirii unor facultati tehnice datorita nivelului foarte slab de cunostiinte la examenul de admitere a unei facultati de profil tehnic !

Da , inginerii din epoca industrializarii , in marea lor majoritate , au fost excelent pregatiti din punct de vedere tehnic .

Antiromanii mancatorii de KKT vor sustine contrariul ... este democratie , au dreptul sa manance orice doresc  .

Sper ca Administratorul forumului sa ia masurile necesare ...

 

 

 

 

De fapt continutul intreg al articolului in discutie este prezentat mai jos : 

 

   " http://suntemromania.blogspot.ro/2013/07/156colectii-aparate-electronice-pick.html

 

156.Colectiile noastre (1) : aparate electronice : cel mai avansat tehnologic pick-up din estul comunist- romanescul I.E.I.,P.D.-D351

 

Emblema Intreprinderii de Electronica Industriala (Bucuresti)

 

 

I.E.I.,Pick-up Deck-Direct Drive 351 (P.D.-D351)

 

 

  Da, astfel incepem si paginile colectiilor.

  In primul rand ne vom ocupa de aparate electronice care erau sau au devenit rare, obiecte care inainte vreme erau mandria unei case (cum ar fi smart-tv-ul acuma), avand preturi mari si aratand de cele mai multe ori fastuos, elegant, epatant, ca pentru a justifica banii dati,

  In ziua de azi designul este discret si simplu, aparatele de acest gen devenind mult mai mici si...foarte accesibile financiar.

  In principiu in aceasta colectie personala domina aparatura romaneasca din motive diverse, primul fiind faptul ca ai nostri copii nu stiu ce industrie puternica  de profil  a avut Romania si ca majoritatea produselor se exportau, noi de multe ori nevazandu-le decat la targuri internationale.

  Alt motiv este faptul ca au devenit extrem de rare, nu numai datorita faptului ca au fost produse putine fata de alte marci estice sau vestice, dar si pentru ca ulterior aparand dupa revolutie multa marfa la liber, proprietarii au renuntat la ele cumparand ori aparate de firma mult mai performante, ori ieftinataturi fatzoase.

  Oricum, de azi incepem cu fotografii si descrieri.

- nemotoujours -

  Dati pagina. 

 

 Un istoric pe scurt:

 Întreprinderea de electronică industrială Bucureşti

,,Decret al Consiliului de Stat nr. 254 din 1 septembrie 1981 privind înfiinţarea Întreprinderii de electronică industrială Bucureşti

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :

Art. 1.- Pe data de 1 octombrie 1981 se înfiinţează Întreprinderea de electronică industrială Bucureşti, cu sediul în municipiul Bucureşti, în subordinea Centralei industriale de electronică şi tehnică de calcul Bucureşti, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini – Departamentul industriei electronice şi electrotehnice, avînd ca obiect de activitate fabricarea de produse electronice profesioniste, echipamente de electronică industrială şi produse electro-acustice.

Întreprinderea de electronică industrială Bucureşti se înfiinţează prin preluarea capacităţilor de producţie cu profil de electronică industrială de la Întreprinderea ,,Electronica” Bucureşti.

[...]

Art. 6.- Întreprinderea ,,Electronica” Bucureşti îşi schimbă sediul din strada Baicului, sector 2, municipiul Bucureşti, în strada Dimitrie Pompei, sector 2, Bucureşti – Platforma industrială Pipera, şi va avea ca obiect de activitate fabricarea de televizoare, radioreceptoare, combine muzicale şi incinte acustice categoria standard şi HI-FI, radiocasetofoane, precum şi subansamble, piese de schimb şi asistenţă tehnică şi service pentru produsele din profilul său de fabricaţie.

[...]”.

Sursa : Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 65, 3 septembrie 1981.

.

   Inca de la inceput I.E.I. s-a remarcat ca fiind deosebit de inovativa si performanta in tot ceea ce concepea, atat in domeniul industrial cat si casnic - aici intrand numai sistemele audio - dar din nefericire pe al doilea domeniu avea o capacitate mica de productie si din ceea ce realiza, foarte putine produse ajungeau pe piata romana, de aceea  fiind efectiv bataie pe ele si luandu-se numai cu interventii si spagi.

   Cu resurse putine au realizat produse de o calitate exceptionala chiar de nivel mondial, acestea ramanand un adevarat mit pentru iubitorii de aparatura audio analogica , avand si la ora actuala preturi mari si fiind in continuare foarte cautate, desi au fost fabricate doar pana prin 90-92.

    Pe parcursul acestui serial vor fi prezentate toate, chiar daca nu exista in colectia mea.

 

   Suparator este faptul ca pana si intre specialisti circula mitul ca faimosul amplificator I.E.I./A-350 de 2x35 W (care instantaneu scotea 2x 90 W !!!) cu selector procentual de putere, inversor de canale si selector dublu de surse (sursa program si sursa inregistrare ) ,o piesa unica in ingeniozitatea ei , ca si miticul casetofon deck I.E.I. CD-350 ,a fost copiat dupa AKAI , ceea ce tehnic si ca design, oricat am cautat, nu exista decat apropieri tipice acelor ani, asa cum si Renault 9 seamana cu VW Jetta !

   De aceasta a fost acuzat si pick-upul, ca ar fi ba Unitra - care nu are de fapt nici o piesa asemanatoare in afara de doze - ori Nordmende .Cu ultimul m-am pacalit si eu,  gasind intr-adevar 2 modele care se apropie mult ca design, dar niciunul direct-drive (la pick-upurile moderne - se fabrica si in ziua de azi - exista 2 tipuri de transmisie care invarte platanul discului - vinylului - primul fiind clasic si mai putin fiabil si precis dar ieftin, aparand uneori datorita antrenarii cu curea si fluctuatii  de turatie si un brum fin, mecanic- iar al doilea , cel profesional ,fiabil, de high fidelity fiind direct pe motor platanul, o tehnica deosebit de avansata pentru acei ani dar si scumpa).

   Desigur, al nostru este direct drive !

   Iar ca design are intr-adevar LEGATURA cu Nordmende, fiind probabil inspirat din acele piese.

   Dar atata.Sa nu uitam ca in anii 80 toti se inspirau de la toti...Hm, de parca acum nu ar fi la fel ! 

 

  Interesant este faptul ca in Romania nu s-au fabricat niciodata pick-upuri, doar s-au montat sasiuri Unitra (Polonia),Pusk/Accord (URSS) ,Tesla si Supraphon (Cehoslovacia) si RFT Ziphona (Germania Democrata) pe radiouri stationare, combine muzicale, montaje cu amplificator si ulterior pe carcase pt.deck-uri de linie (deck este termenul folosit la orice aparat semi sau profesional care nu are deloc electronica de amplificare audio finala (pick-upurile) sau contin doar etajele de preamplificare (casetofoane, magnetofoane,CD playere de linie audio.).Tinand cont de acestea trebuie sa remarcam faptul ca PD-D351 este INTEGRAL romanesc, fabricat INTEGRAL la IEI, doar doza electromagnetica fiind Unitra.( De retinut faptul ca firme mari au folosit doze de alta fabricatie, chiar daca unele fabricau asa ceva, montand pe diverse modele tipurile altor producatori).

   Pana si motorul de antrenare - o piesa complexa, de mare precizie, cu elemente HALL - ultramodern si eficient - este realizat in atelierele IEI !

    De retinut si faptul deosebit de important ca IEI folosea piese electronice NUMAI din industria romana de profil , de aceea si aveau unele necazuri cu fiabilitatea, numai ca aveau un feed-back excelent cu centrele de reparatii si foarte rapid modificau proiectele inca de pe banda de montaj in cazul in care anumite piese electronice se dovedeau neperformante, in acelasi timp specialistii din servisuri avand obligatia sa updateze GRATUIT aparatele care dovedeau aceste probleme.

   Nota: NUMAI la casetofonul de linie CD350 existau modulele de digiti-led importate, pentru ca nu se fabricau la Microelectronica - Bucuresti.

    Acest aparat a fost fabricat intre anii 1987-90. 

 

    Dar de la acest stadiu ar fi bine sa vorbim pe fotografii :

 

 

IEI PD-D351

 

 

IEI PD-D351

 

 

 

IEI PD-D351 : sistemul de cremaliera pentru "return "

 

 

 

IEI PD-D351 : de remarcat butonul rotativ pentru controlul fin al vitezei si cel de reglaj al antiskatingului.

 

 

 

IEI PD-D 351

 

 

 

IEI, PD_D 351 , vedere generala.

 

 

 

IEI, PD-D351 : blocul de control - regularizare al motorului de antrenare .

 

 

 

IEI , PD-D351 ; motorul de antrenare cu elemente HALL

 

 

IEI, PD-D351 : Blocul de alimentare/redresare

 

 

 

IEI, PD-D351 : vedere la parghia de comanda "return" a bratului, mai sus fiind in ordine : potentiometrul "pitch control"(reglajul fin al vitezei), placa de borne, sistemul de "start/stop' motor si motorul.

 

 

IEI, PD-D351 : vernierul marcat pentru reglajul stroboscopic al vitezei de turatie.

 

 

 

IEI, PD-D351 : detaliu balama cu arc demontabila - un sistem deosebit de rar si sofisticat.Inutil, datorita capacului deosebit de greu

 

 

 

Concluzii:

 

Calitati ;

 

- deosebit de fiabil si usor de folosit;

- extraordinar de usor de depanat mecanic si electronic si de intretinut;

- design elegant, practic (f usor de sters de praf - inamicul nr.1 al pick-upurilor si al vinylurilor);

- calitate audio excelenta datorata dozei f performante si acum (merge pana la 20.000 de Hz.) dar si conexiunilor electrice, izolarii de retea si a mecanoelectronicii motorului direct-drive.

- singurul conceput in tarile comuniste si pentru discoteci  - DJ -ei , avand pornirea automata si revenirea bratului la comanda operatorului.

- carcasa este de fapt si sasiul pe care sunt montate toate piesele., ceea ce da o eficienta excelenta la fabricatie, dar si o simplitate de exceptie in depanare.

- pornire automata la ridicarea si asezarea bratului deasupra discului, in asteptare.

 

Defecte:

 

- in afara de sasiu - care este si carcasa in acelasi timp , restul pieselor sunt facute pe principiul acelor ani - cat mai ieftin, de aceea are o inertie stranie in exploatare - butoane, parghii - si o imprecizie ciudata in manipulare, chiar daca nu se repercuteaza in auditie.

- fatza de Electronica, Tehnoton si Electromures care foloseau capacele sasiurilor de pick-up pe care le importau si doar puneau marca si adaptau designul produsului finit in functie de gabaritul acestora, IEI realizand un produs atipic, original, a trebuit sa-si fabrice si capacul, dar avand utilaje neconforme si material slab calitativ, a iesit un capac de calitate inferioara si nepermis de greu, asa incat sistemul sofisticat adoptat de ei - cu balama demontabila cu arc de compensare pentru mentinerea acestuia in pozitia vruta - este efectiv inutil.Mare pacat.

- produsul fiind conceput si pentru utilizare in discoteci, nu are o optiune de autostop , de aceea este stresant pentru utilizarea casnica, fatza de PDEM ale Electromures care pe sasiu de Unitra au montat un buton cu pozitia de cu sau fara autostop !

- reglajul antiskating fiind de o simplitate absurda, nu avea finete, de aceea discurile f uzate devin un stres;

- pret ; ca toate produsele IEI, era mai scump decat echivalentele sale din productia interna si foarte apropiat de cele din import -depasindu-l doar NAD - ul ( fabricat sub licenta de Tesla ), care desi avea solutii tehnice marunte epatante, doza era sub nivelul Unitrei folosite de IEI si avea...transmisie clasica prin curea.Oricum, pretul sau era de 2400 de lei, adica un salariu bunicel ( un televizor Diamant alb-negru de diagonala mare costa 3700 lei !!!)

 

Acestea fiind spuse, sper ca va sunt de folos si...urmariti muuuultele articole ce vor mai apare.

 

- nemotoujours -  " 

Editat Mai 19, 2014 de Victor

[zal]

Auzi, conceput ptr discotecă, ptr DJ. Cine a scris asta ori nu a mai văzut alt pick-up în viaţa lui, ori face mişto.

Ptr alţii, ca să nu rămînă cu impresii greşite, copiate pe negîndite de pe net şi expuse ca adevăruri cvasiuniversale, pdf-ului Akai AP-B110 http://www.vinylengine.com/library/akai/ap-b110.shtml, http://www.youtube.com/watch?v=244PY1aRSAo plus o grămadă de poze de pe net.

Editat Mai 19, 2014 de zal

[vasi47]

Pai stai,acu depinde ce se intelegea atunci prin DJ.Pe timpul ala ei doar puneau muzica si o prezentau,nu jonglau cu platanele sa obtina fel de fel  de efecte cum s-a intamplat ulterior.Poate la asta s-a gandit

[hpavictor]

Acel PDF este exact exceptia de la regula ... 99% dintre pick-up-urile de calitate ale epocii aveau aproape aceleasi solutii tehnice si aspect exterior asemanator , lucru precizat de autor inca de la inceput in articolul de mai sus  .

Dar asa sunt unii useri , mai carcotasi , se cred unicii posesori ai adevarului absolut !

Se stie el .

Realitatea il contrazice la fiecare postare , singur isi furnizeaza contra argumentele , dar el habar nu are de acest lucru .

[nemotoujours]

A fost un hibrid între şasiul şi mecanica de la Akai AP-B110 şi un motor direct, probabil după transfer de tehnologie şi adaptat de ai noştri, dar nefolosit în acea serie Akai, modelul AP-B210 avînd alt motor. În aceeaşi perioadă se produceau boxe şi rack-uri Akai la Pipera. Asta mă face să mă întreb dacă nu cumva şi casetofonul CD-350 şi poate egalizatorul EQ-350 nu au beneficiat de surse de inspiraţie datorate cooperării româno - japoneze.

În acea pagină apare o inexactitate, vu-metrul de la casetofon e integral cu piese româneşti.

Cît despre cel mai avandat pick-up din est, e iar o eroare ca să nu-i zic altfel, au existat altele mult mai bune, să nu zic decît de Korvet, oricare din modele sau Karavella. Pînă şi Adam era la mare distanţă.

sunt autorul articolului si am raspuns la aceste afirmatii pline de competenta direct in pagina sute-ului, la numitul articol.

completez, ca sa nu mai existe nelamuriri:

-problema produselor Akai si asa-zisul transfer de tehnologie de la jap la iei se va trata intr-un articol special cu privire la marcile comerciale de export romanesti si colaborarile cu firme de productie sau distributie occidentale, si atunci sper ca se va termina cu ideea enervanta cu "copierile"sau transferurile prin furt de tehnologie.

-vu-metrul la primele modele a fost realizat cu celule hewlett-packard si japoneze, dar nu mai stiu marca si nu am raspuns inca.

-korvet,karavella,:piese DE STUDIO !!!

-adam(unitra):outdate ca design si functionalitate !

am specificat niste date tehnice care fac diferenta clara,iei-pd fiind COSTRUCTIV in primul rand cel mai avansat!

atata timp cat cu un minim de piese si o carcasa integrata complet concurezi aparate montate din "n" bucati si "n"elemente, inseamna, clar, ca le depasesti.

Dovada: din anii 90 toate marile firme au adoptat sistemul sasiu-carcasa !

Si apropo de pick-upurile "vazute" de mine !

sunt posesor a:

-iei-pd 350

-iei-pd 351

-tesla nc 43

-unitra gs 602

-unitra-electromures pdem 02/gs 602

-unitra gs 431

-akkord stereo,

-tehnoton pdm

-phillips 867 si 685 plus combina

-grundig ps 2000 si ps 3500

-tesla NAD

-electronica deck/rft ziphona plus combina compact

Fost posesor de:

-tehnics sp- bd 27 si SL-1200

-tesla nzc 040/041

-tesla nzs 430

-radiotehnika

Am depanat mult mai multe modele.

Sunt colectionar de peste 20 de ani si am peste 200 de piese-televizoare, radio, caset,combine, elc ,in special romanesti pt ca sunt cele mai rare la ora actuala.

In concluzie, as dori ceva mai multa rabdare si decenta in exprimare si mai multa gandire inainte de a se face afirmatii gratuite, nu de alta, dar daca ati fi studiat acel site, ati fi gasit si articole despre istoria electronicii romanesti acolo.

Oricum, cu rabdare vor apare mai multe informatii cu privire la aparate romanesti in primul rand.

Editat Mai 20, 2014 de nemotoujours

[nemotoujours]

Pai stai,acu depinde ce se intelegea atunci prin DJ.Pe timpul ala ei doar puneau muzica si o prezentau,nu jonglau cu platanele sa obtina fel de fel  de efecte cum s-a intamplat ulterior.Poate la asta s-a gandit

Da colega,la asta m-am referit in acel articol.

[zal]

Corectitudinea unor afirmaţii cu caracter de sentinţă trebuie bine gîndită înainte de publicare, fie pe net, fie pe hîrtie. În nici un caz respectivul pick-up, nu a fost cel mai avansat tehnologic din epoca lui, zona lui şi aşa mai departe. Să aşezăm lucrurile la locul lor. Mîndria naţională nu trebuie să ne umbrească vederea clară. Îmi pare rău că dezamăgesc un colecţionar.

..............

Avînd o diplomă în design şi design industrial am şi o pasiune ptr studiul comparat în domeniu. Aşa că m-am apucat de treabă, lucrez doar cu materialul clientului cum se spune, poze aflate la liber pe net, ca să nu fiu acuzat că vorbesc din amintiri.

Cum nu se observă diferenţe între PD-D350 şi 351 în afara folosirii la primul a unor şuruburi cu cap cruce (într-adevăr o premieră în România acelor ani), le voi trata ca fiind acelaşi model, la Akai există două nuanţe, cel argintiu şi cel cenuşiu, la fel îl voi trata ca fiind un model unic.

Prima probă, identitatea celor două modele la designul exterior, adică carcasă, capac, balamale, braţ, etc. Singura diferenţă externă e butonul de pitch control, practic acel puţometru e prins improvizat cu o tablă de şurubul suportului braţului. Am notat cu E cel produs de Electronica şi cu A1, A2 Akai-ul în cele două nuanţe. A se observa şi identitatea cauciucului, cu observaţia că în toate cele trei poze e pus invers, cu fundul în sus.

A doua probă, ce se ascunde sub platan, vedere la şasiu. Cîteva observaţii: între cele două există fizic doar diferenţa antrenării platanului şi profilul acestuia. Ptr acest motiv, cîteva orificii au fost astupate, dar peticirea e vizibilă şi în poze mai mici. A rămas totuşi fanta schimbătorului de tensiune de la Akai. Celelalte detalii sînt identificate prin liniile roşii. Cred că nu mai e nevoie să atrag atenţia asupra identităţii pieselor mecanismului de oprire şi întoarcere a braţului (return). Copierea prin mulare în lada cu nisip de cuarţ uleiat a unui obiect de plastic era o problemă în epocă la noi, nu ieşeau două piese la fel, rămîne ipoteza unei posibile amabilităţi din partea Akai. Am notat cu E Electronica şi cu A Akai.

Proba a treia. Vedere din spate, se poate vedea cu puţin efort că şi picioarele din cauciuc sînt identice. N-am mai notat cu E şi A căci sînt evidente.

Alt detaliu cu balamalele de Akai, nu le-am găsit pe cele de Electronica separate de capac, doar ce e în poza de jos, posesorii pot să facă o comparaţie. În poză cele de Akai apar în poziţia normală, flexate.

Am să-mi fac timp să prelucrez şi restul pozelor şi detaliilor, ptr a lămuri acest aspect neştiut al acelor ani.

Editat Mai 20, 2014 de zal

[nationalistu]

Din poze se vede clar...e o copie palida dupa un pick-up AKAI.Deci concluzie...copia nu are valoare.Daca era o realizare 100% ramanesc,mai ziceam,dar se vede clar,o asimilare aproape in totalitate,mai putin partea electronica,a unui produs Japonez.

Editat Mai 20, 2014 de nationalistu

[zal]

Copie sau colaborare, asta doar cineva care a lucrat la proiectare în Electronica ne poate spune mai precis, deşi mă tem că după 25 de ani s-au mai împuţinat. Unele componente, ca braţul şi balamalele nu se copiau aşa de uşor, poate matriţele sînt originale de la Akai sau au fost importate ca părţi separate. Chiar şi cauciucul trebuia să iasă echilibrat dinamic, făcînd parte din componenţa platanului, nu mergea dată gaura din mijloc cu preduceaua, din ochi.

poate si eq-350, am si eu unul si ma gandeam sa-i schimb operationalele...

Stimate coleg, EQ-350 e tranzistorizat, acele operaţionale se ocupă doar cu aprinderea ledului de ''overload'', depăşire.

Nu am ideie dacă s-au inspirat de undeva, nu e deloc ruşinos asta, dacă am timp voi face săpături şi în acest sens. Mie mi se pare complet lipsit de zgomot, singurele probleme fiind toleranţele absurde ale bobinelor şi condensatoarelor cu folie metalizată de la IPEE (nu au şi un cond ceramic în interior cum credea cineva de pe forum), puţometrii, comutatoarele şi beta împrăştiat al celor patru trz.

Editat Mai 20, 2014 de zal

[hpavictor]

Asa da !

Afirmatiile insotite de argumente tehnice pertinente sunt binevenite intotdeauna , nu doar vorbe goale ( ca pana acum ) .

Ramane sa vedem pana la sfarsit  cum evolueaza dilema :  IEI - clona AKAI fals sau adevar ?

[zal]

Detalii braţ. Practic, unica diferenţă e şurubul liftului.

Şi din alt unghi.

Se pare că ptr realizarea carcasei s-au folosit în timp două tipuri de plastic, cel gălbui şi casant folosit şi la ampliful de 2x40W, EQ-350... etc şi un altul mai gri-cenuşiu, cu proprietăţi mai bune, dar mai moale. Pe măsură ce studiez detaliile din diferite poze de pe net, încep să cred că carcasa a fost totuşi copiată prin mulare, iar uzura matriţelor lăsa destule bavuri.

Un mister e cum de au pus banda ptr stroboscop direct pe platan, inaccesibilă sub cauciuc, reglajul în gol fiind diferit de cazul concret, cu platanul încărcat, cînd reglajul se poate face doar din ureche.

Editat Mai 20, 2014 de zal

[Vizitator viobio]

Auzi, conceput ptr discotecă, ptr DJ. Cine a scris asta ori nu a mai văzut alt pick-up în viaţa lui, ori face mişto.Ptr alţii, ca să nu rămînă cu impresii greşite, copiate pe negîndite de pe net şi expuse ca adevăruri cvasiuniversale, pdf-ului Akai AP-B110 http://www.vinylengine.com/library/akai/ap-b110.shtml,

plus o grămadă de poze de pe net.

Pe vremea acelui pick-up nu punea nimeni muzică în discotecă cu acea "jumba" românească,de fapt nu punea nimeni muzică de pe pick-up,se punea de pe casetofoane sau magnetofoane,prin anii 90 cd. Din întîmplare am așa ceva in pod, e o făcătură romăunească, casetofonul e si mai jalnic,mecanică e de doi lei,al meu nu a functionat decît 3/4 luni, se țineau niste role făcute din plastic,singura piesa bună din seria "350" a fost amplificatorul A350, si la acela aveai nevoie de patent să invirti de potentiometre,industria electronică românească erea jalnică,schemele cereau bune dar componentele EXTREM DE PROASTE,sa nu ne învățăm cu apă "unii știe de ce" . Editat Mai 20, 2014 de viobio