tepeleacatalin Postat Mai 14, 2014 Partajează Postat Mai 14, 2014 am o mare nelamurire...detin citeva tranzistoare cu germaniu printre care si un ad 152 asz 15 oc 30.... la masurare pe un aparat digital imi arata urmatoarele valori BC, BE = 120 ohmi in conductie inversa infinit C-E infinit si 550 ohmi in functie de cum este cuplat la aparatul de masura este corect asa?.....si celelalte tz cu germaniu arata o rezistenta finita intre C-E intr-un sens si infinita in celalalt sens sunt oare masuratorile diferite de cele la tz cu siliciu ?...acolo intre C-E rezistenta este infinita in ambele sensuri de masurare va multumesc aceste ad 152 au fost montate intr-un radioreceptor bucur si au dat simptome ciudate....au functionat apoi au pus etajul final in scurt...curentii de repaus erau corecti ati mai intalnit asemenea cazuri.?...care ar putea fi cauza? Link spre comentariu
zal Postat Mai 14, 2014 Partajează Postat Mai 14, 2014 (editat) Cauza e tehnologia, astea sînt trz cu germaniu, nu cu siliciu şi parametrii sînt diferiţi. La germaniu rez inversă a joncţiunilor e mult mai mică, de asta e şi greu de descoperit unul mai problematic printre altele bune. Cînd spui că ohmmetrul îţi arată infinit, sper că vorbeşti de scala cea mai mare a lui, unele cu 200MOhmi sînt normale în ziua de azi. Editat Mai 14, 2014 de zal Link spre comentariu
tepeleacatalin Postat Mai 14, 2014 Autor Partajează Postat Mai 14, 2014 masurarea s-a facut pe un aparat digital pe pozitia pe care se masoara diodele....cea cu buzz Link spre comentariu
zal Postat Mai 14, 2014 Partajează Postat Mai 14, 2014 Aia e doar ptr continuităţi şi joncţiuni în polarizare directă, nu te ajută decît să descoperi scc şi cît de solide sînt aşchiile de siliciu (sau germaniu în acest caz), ptr confirmarea integrităţii trebuie verificate pe scala cea mai mare la polarizare inversă c-b, e-b, c-e, e-c. Tot ce nu trece de capul scalei e compromis la siliciu, la germaniu... ăl de sus cu mila, cum ţi-am explicat. Link spre comentariu
deneinvins Postat Mai 14, 2014 Partajează Postat Mai 14, 2014 Jonctiunile cu germaniu polarizate invers, prezinta curent de fuga. In fnctie de dimensiunea cristalului si gradul de imbatrinire, curentul poate fi mai mare sau mai mic. Din acest motiv si tranzistoarele cu germaniu prezinta curent de fuga (0,1 - 2 mA), functie de parametrii acestuia. Tranzistorul AD152 este de medie putere, are Ic = 1A si poate prezenta un curent de fuga direct sau invers de 0,1 - 1 mA, fara a fi defect. Am gasit tranzistori care aveau curent de fuga si de 3 mA si erau foarte buni. Pentru masurarea lor, recomand utilizarea unui multimetru analogic (cu ac, de exemplu MAVO.2) fixat pe scala x100 sau x10. Mai recomand masurarea lor prin a fi montate in montaje, de exemplu finalul audio de la Bucur 6 sau alimentatorul de la Radio Gloria 3. Nu aruncati tranzistorii cu germaniu defecti. Cei mai multi au carcasa din cupru ! Link spre comentariu
feri.visky Postat Mai 14, 2014 Partajează Postat Mai 14, 2014 Ar trebui sa masori "beta" sau macar sa simulezi un betametru punand un rezistor de circa 1k in circuitul de colector iar in baza circa 10k. Masurand curentul de colector vezi daca tranzistorul e bun de ceva sau nu. Tor asa poti sa aproximez o "imperechere". Link spre comentariu
zal Postat Mai 14, 2014 Partajează Postat Mai 14, 2014 Ăsta e unul din motivele ptr care s-a renunţat la germaniu, nu oferea destulă siguranţă în exploatare. Cînd mă gîndesc că au existat şi trz Darlington combinaţi Ge-Si... Link spre comentariu
tepeleacatalin Postat Mai 14, 2014 Autor Partajează Postat Mai 14, 2014 (editat) va multumesc pentru raspunsuri...pana acum am lucrat numai cu siliciu....dar am pus mana pe un bucur 1 care mi-a pus capac....prefinalii si finalii cu germaniu....functionarea era instabila....masurarea tz dadea valorile date de mine mai sus...curentii de repaus erau corecti...si totusi in doua randuri rezistentele de putere s-au incins la rosu iar tz s-au scurcircuitat...de fiecare data la o noua pornire a aparatului....tensiunile de alimentare sunt corecte...condensatorii electrolitici au fost schimbati multi avand probleme....atunci cind functionau tz lucrau reci indiferent la nivel de putere de iesire medie...apoi brusc se scurcircuitau.... restul aparatului functioneaza corect dar etajul final m-a dat gata...ma gandesc sa inlocuiesc partea de finali cu ceva pe integrat la 2 x15 w iesire si am incheiat circul...si asa ad 152 nu am gasit pe nicaieri am pus in loc de 2 ad 152 doua oc 30 care functioneaza corect...se aude excelent dar pt un aparat stereo ....e cam schiop ce parere aveti? Editat Mai 14, 2014 de tepeleacatalin Link spre comentariu
deneinvins Postat Mai 15, 2014 Partajează Postat Mai 15, 2014 Etajul final al aparatului Radio Bucur varianta cu tz germaniu, este foarte stabil, daca toate componentele sint de buna calitate (rezistente, condensatoare, diode, termistoare, tranzistori). Fiind un aparat construit in urma cu mai mult de 25 ani, este posibil ca unele componente sa fie depreciate. Cele mai multe defecte care le-am intilnit la depanarea acestor etaje erau : - rezistentele semireglabile cu contacte imperfecte, condensatoarele 427, 428, 429, 431 intrerupte, in scurt sau curent de fuga mare, condensatorul 430 in scurt sau intrerupt si multe, multe lipituri ”reci”. Verifica starea condensatoarelor, a rezistentelor semireglabile, a tranzistorilor din circuitul de intrare, prefinali si finali si totul va merge perfect. Etajul final poate fi inlocuit cu orice fel de amplificator de putere (10-15W), care poate fi alimentat la 30V si sarcina conectata prin condensator. Recomand doua etaje finale construite in jurul capsulelor TDA2030 (componente putine, realizare usoara, se poate folosi radiatorul prezent in aparat) Succes ! 1 Link spre comentariu
blazeu Postat Mai 16, 2014 Partajează Postat Mai 16, 2014 La germaniu exista un "curent rezidual" de colector, in sensul ca chiar cu baza izolata, in colector apare un curent ("rezidual"). Daca veti parcurge scheme mai vechi, poate veti intalni, mai ales in montaje propuse pentru si de amatori, primul etaj de preamplificare "polarizat" astfel (mi-aduc aminte ca vazusem asa ceva intr-un "Sport si tehnica" si mi se paruse ciudat ca baza era legata numai la un condensator de 0,1 microfarazi...). O alta caracteristica a germaniului e ca temperatura maxima a jonctiunii e de numai 70-80 de grade Celsius, insa variatia curentului prin jonctiune cu temperatura e mai mica decat la siliciu!! Punctul "tare" al siliciului e faptul ca valorile curentilor inversi ("reziduali") sunt MULT mai mici (cu cel putin 3 ordine de marime=mai mult de 1000 de ori mai mici). Siliciul e mai sensibil la variatiile de temperatura, insa temperatura maxima a jonctiunilor urca la 150-200 grade Celsius; un alt motiv care a impus siliciul e si faptul ca tehnologia difuziei functioneaza mult mai bine cu siliciu decat cu germaniu, fiind posibil astfel de realizat circuite integrate monolitice dar si tranzistoare discrete ieftine. Similar cu realizarile cu tuburi, constructiile cu germaniu au fost abandonate din motive de costuri (pur si simplu tranzistoarele cu siliciu au fost mai ieftine la aceleasi performante, integrarea a redus si mai mult din cost reducand manopera de constructie si reglaj). Daca tuburile cu vid au avut impotriva gabaritul, consumul de energie, probleme suplimentare de racire si durabilitatea redusa, intre generatiile de tranzistoare diferentele sunt mult mai mici. Spor! 1 Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum