Convertor SMPS (surse in comutatie) pt auto

[Vizitator tyc]

Numarul de spire pare dubios;Lenz zicea: "eu,curentul cel indus todeauna m-am opus cauzei ce ma produs!"

[Dr.L]

smilex a pus punctul pe i cu explicatia publica. Eu n-am nimic impotriva

[Vizitator smilex]

Trebuie sa fac precizarea ca sursa, neavand inductanta serie, nu stabilizeaza tensiunea iar la iesire tensiunea va fi influentata de cea a bateriei, care nu difera prea mult daca instalatia e corect dimensionata si bateria buna. Tot ce vom stabili este referitor la acest tip de sursa. Opto poate ramane ca mijloc de protectie la supratensiuni, cum zicea miticamy, sau poate fi desfiintat. Aici trebuie sa optezi.

Pentru inceput, ar trebui studiat PDF-ul SG3525 de unde putem afla frecventa oscilatorului de tact: f=1/[Ct(0,7Rt+3Rd)]

In cazul nostru Rd=0 iar f=65kHz. Ceea ce inseamna 32,5kHz frecventa sursei. La o frecventa mai mare, traful poate fi un pic mai mic pentru obtinerea aceleiasi puteri, bobinajul mai mic, dar cresc pierderile. Eu as opta pentru 18K + 1n pentru a creste frecventa la 40kHz care este un timp cat se poate de acceptabil pentru un MOS. De asemenea, Rd=0 deoarece terminalele 5 si 7 sunt in scurt asadar timpul de descarcare e extrem de scurt. Timpul de descarcare stabileste, in cazul SG3525, timpul mort dintre doua impulsuri de tact (deadtime) asadar pauza dintre cele doua tranzistoare. Cum ea e nula si in plus nu exista snubbere, oscilatiile parazite pot aduce in conductie, pentru scurt timp, ambele tranzistoare care chiar daca nu se distrug, se vor incarca termic exagerat si inutil. Personal as opta pentru 10% din timpul impulsului ca pauza ca in jpg-ul de mai jos. Pentru a stabili Rd exista un grafic in PDF, pe care il pun si in jpeg, conform caruia se stabileste deadtime-ul pentru diferite valori ale condensatorului din oscilator. Cum provizoriu, frecventa sursei e de 40kHz, perioda de 25μs, timpul de conductie (ton) este de 12,5μs pentru fiecare tranzistor. Daca doresti 10% pauza, pentru 1,25μs si 1nF, avem circa 180Ω. Aparitia Rd modifica frecventa sursei (conform formulei) la cca 38 kHz. Daca se ajusteaza viitorul snubber cu osciloscopul, cei 10% pot fi scazuti la 5%.

Schema oscilatorului va arata ca mai jos. Deci: 38kHz, cu ton=12μs si toff=1,2μs. Ca sa continuam trebuie sa-ti exprimi parerea, eventual sa vedem si parerea celorlalti. De asemenea, despre optocuplor. Se pot folosi si alte valori RC pentru aceeasi frecventa.

E tarziu, daca am gresit undeva la calcule, va rog sa ma corectati.

[AdryanX]

in primul rand vreau sa iti multumesc pt ceea ce faci , nu multi ar avea rabdare sa faca asa cv calcule sunt bune , nu sunt probleme , si pentru inceput t off e destul de mic acesta putandu-se micsora usor la aplicarea snuberului , fara a avea o influenta foarte mare asupra frecventei , pentru moment nu cred ca merita mai multa atentie acordata asupra acestui parametru , eu unul fiind deacord cu datele alese optocuplorul cred eu ca are ar fi foate folositor pentru raspuns , transformatorul gandit pt o tensiune alimentare de 11V ,sau prin acea plaja , prin acesta s-ar putea regla tensiunea de iesire atunci cand va fi alimentata cu 13.4 cat parca este tensiunea recomandata la alternatoar , aplicatia fiind gandita sa poata functiona si in regim stationar , intrucat raportul pt tensiuni ,de exemplu pt 75V , e mare de aproximativ 1:6 diferenta de tensiune va fi sesizabila

[Vizitator tyc]

Tensiunea continua generata de alternator recomandabil e la 14,4V,domeniul e de 13,8 la autovehiculele de folosinta mixta(oras+afara) si poate urca pana la 14,4 la autovehiculele de oras.Deoarece tensiunea de alimentare variaza de la 12V(baterie descarcata) la 14,4V ,personal as pastra optocuplorul fiindca reflexia diferentei de 2,4V( din alimentare) e de 2,4V*n in secundar,daca ne bazam numai pe raportul de transformare.

[Vizitator smilex]

Optocuplorul poate ramane ca element de protectie la supratensiune, daca se doreste separarea galvanica. Daca masa auto va coincide cu cea a iesirii, este suficient un divizor rezistiv. Timpul ton este important intrucat intra in formula de calcul a trafului. Pentru a calcula traful, trebuie sa stabilim ce anume alimenteaza el, adica ce tensiune e dorita in secundar si ce curent. De asemenea trebuiesc cunoscute dimensiunile geometrice si materialul feritei (3C90, 3F3, etc). In functie de material, se va stabili inductia in miez, astfel incat sa nu se depaseasca 0,1W/cm³ pentru a asigura racirea prin ventilatie naturala, nu fortata. Dar ca sa nu anticipez, e nevoie de date. Intuiesc ca ar fi vorba de un amplificator, probabil stereo. Ar trebui cunoscute puterea ampliului si impedanta difurilor.

[Vizitator tyc]

Minusul(sau plusul) nu corespund cu masa masinii...ia sa vedem ce se intampla daca e ud pe jos...cand pui mana pe clanta,esti legat la o diferenta de potential de n volti(la 12 nu scutura,de la 48 in sus da),iar daca strangi obiectul(cam asa se actioneaza clantele) ramai lipit de ea,daca ai norocul si te prinde curentul la atingere,te bate de pamant.Nici firmele producatoare de sisteme de securitate nu folosesc tehnica asta(injectarea de tensiuni letale in obiecte expuse si potential utilizate fara masuri de protectie).

[Vizitator smilex]

Ok, ma refeream la nulul iesirii (0 volti).

[AdryanX]

pentru mine scopul nu este folosirea pentru alimentarea unui amplificator , eu dorect in final obtinerea unei tensiuni de 12 v stabilizata care sa poata fi furnizata de la aproximativ 11v cat ar fi in regim stationar cu bateria in descarcare pana la 14.4 , am scris gresit , tyc a fost promt teoretic va diferi raportul din tranformator , si condensatorilor de filtrarea pe iesire impreuna cu circuitul de protectie si raspuns vine weekendul si sper ca o sa am timp sa dau mai multa atentie acestui proiect

[Dr.L]

Raportul trebuie sa fie pt cea mai mica tensiune,in cazul tau 11:12 (sau chiar 10:12).

[AdryanX]

stiu acest lucru , de aceea pentru ceea ce vreau sa ac raspunsul este important , variatia ar trebui sa fie undeva la la +-0.5 v maxim , la de la 11 la 14.4 ar fi o diferenta de 3.4 care in raport s-ar traduce prin diferenta de aproximativ 3.7V ceea ce e enorm

[Vizitator smilex]

Daca doresti o sursa de 12V, de ce ai ales o astfel de sursa, care sa ridice tensiunea atat de mult in mod diferential?

Am aratat anterior de ce nu poate fi stabilizata tensiunea pe ansamblul traf+punte+cond prin variatia factorului de umplere. Ai nevoie de o inductanta (dupa redresare si inaintea condensatorului de filtraj) pentru stabilizarea tensiunii. Nu se poate altfel. N-ai nevoie de opto decat daca doresti sa separi total masa auto de masa iesirii. In acest caz, trebuie o comanda cu TL431. In cazul asta raportul de transformare e enorm pentru tine. Ar trebui sa pornesti in calcule de la un minim dat, sa zicem 10V, pina la un maxim posibil, adica 14,4V. Cel mai defavorabil caz e de 10V, iar la iesire trebuie sa asiguri tensiunea dorita plus cea de pe diodele in conductie, sa zicem 13V. Te-as trimite pe topicul "calculul traf SMPS" la pag. 3 si 5 unde am postat un mod de calcul a trafului si a inductantei necesare. Daca sursa nu depaseste 250W, pentru inductanta poti folosi un tor sursa PC. Asadar tensiune de intrare 10-14,4V, de iesire 13V. Raport: 1/1,3.

OK, ce curent doresti la iesire? Tensiune diferentiala? Ce traf ai? Ce dimensiuni, ce material? Sau il cumperi in functie de rezultate? Ce diode redresoare (sau punte) vei folosi? Dar tranzistoare? Vei separa masa auto de masa iesire? Daca folosesti tor ATX, ce dimensiuni are? Ai cu ce sa masori o inductanta?

[AdryanX]

o sa sau un raspuns rapid caci trebebuie sa plec la fac.da am nevoie de separare fata de masa masinii , puterea de 250W ar fi ok intrucat detin surse de 300-350 W cu toruri de de 34 , date complete dupa pranz direct nu am cu ce masura inductanta , dar pot realiza un montaj aval,amonte si masura inductanta cu 2 multimetre ceea ce ar trebui sa fie ok

[Dr.L]

, dar pot realiza un montaj aval,amonte si masura inductanta cu 2 multimetre ceea ce ar trebui sa fie ok

Pai inductantele alea ar trebui sa le masori pe cat posibil la frecventa la care vor lucra,si la 40kHz nu te poti baza pe multimetru (oricum nu pe unul obisnuit)Eventual ai putea incerca cu un osciloscopSau daca esti la o facultate de profil,ai putea cere ajutorul profesoriilor (in special cei cu care faci laboratoare)

[AdryanX]

poate nu am ales cel mai buna solutie pentru a face acesta sursa ,daca credeti ca exista alta solutie mai buna as fi dispus sa o abordez miezuri pot sa obtin din diferite surse atx , majoritatea sunt de 350-450W , din toate una pare sa poata debita acesta putere, radiatoarele o dau de gol , acesta avand un miez etd34/21/11 asta dupa masurarivoi studia in aceasta seara documentatia postata la pagnile indicate ca si tranzitoare cred ca ifr3205 ar fi ok , nu vreau sa utilizez de prin surse caci nu cred ca voi gasi usor unul de inlocuit pt redresare as putea sa folosec punte de diode cu anod comun , sau diode de redresare normale Dr.L , da sunt la o facultate de profil ,dar nu de electronica, cu ajutorul din partea profesorilor nu prea stiu ce sa zic , e cu dus si intors , dar as putea incerca.