redresor

[GEO 53 BN]

Nu-mi pot explica cum,inainte avea 12V iar acum are doar 8V.Nu stiu cum a masurat tensiunea din secundar,dupa punte sau inainte de punte.Tensiunea de 8V masurata dupa punte,ar indica puntea ca defecta.Poate ne lamureste colegul @bassmafya17.

[Vizitator bassmafya17]

Nu-mi pot explica cum,inainte avea 12V iar acum are doar 8V.Nu stiu cum a masurat tensiunea din secundar,dupa punte sau inainte de punte.Tensiunea de 8V masurata dupa punte,ar indica puntea ca defecta.Poate ne lamureste colegul @bassmafya17.

da,inainte de punte am 10,5V iar dupa punte,adica la clesti raman vreo 8 si ceva,nu e fix mereu.

redresorul e acesta din link cu specificatiile pe care le are.are in el un traf,ampermetru,o punte kbpc3510  si un fel de rexistenta  galbena.la carcasa exterioasa are o siguranta 20A galbena.puntea nu e in scurt,dar incarca doar vreo 5 min si apoi acul  ampermetrului se duce la 0.puntea  nu mai e calda.am dedus ca nu nai lucreaza.asta cu o baterie goala.

 

http://www.emag.ro/redresor-pentru-baterie-einhell-bt-bc-12-12-a-1056700/pd/EDRVTBBBM/

[Marian]

pai la iesirea din traf ,pana in puntea  redresoare ,am 10,5V.dar si la priza am max 206V.inainte, la iesirea din redresor aveam cel putin 12V.Am alimentat un electromotor,am ars siguranta,si de atunci nu mai nerge bine.pai traful nu e ars,imi dau seama dar de ce am doar 8V?ce ar putea sa fie stricat?

Daca inainte de punte ai 10V si ceva, atunci aia e tensiunea secundarului si este normal sa ai ceva mai mult de 8V dupa punte, cei 12V masurati de tine probabil erau cu redresorul deja pus pe acumulator ( sau poate un condensator pus dupa punte ), nu e nimic defect, la retea slaba redresorul nu poate fi utilizat, este iarasi ceva normal cu redresoarene nestabilizate. Ai alternativa rebobinarii trafului sau a adaugarii catorva spire in secundar, ori un stabilizator de retea inaintea redresorului.

[Florin berdila]

tensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativatensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativatensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativatensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativatensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativa

[GEO 53 BN]

tensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativatensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativatensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativatensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativatensiunea de varf creste si la tensiunea alternativa si la cea continua adica redresorul meu la clesti are 12.5cc daca pun pe un .acumulator sal incarc tensiunea finala ajunge la 12.5*1.41? Adica aceast coeficient de 1.41 se inmulteste si la tensiunea continua si la cea alternativa

Florine dragule,cei cu postarile astea?Ai probleme cu tastatura?

Tensiunea din secundarul trafului creste de1,4 ori dupa redresare si filtrare(cu consensator).Stii ca dupa redresare tensiunea masurata dupa punte scade cu 1,4-1,6V.Avind in vedere curentul de incarcare al acumulatorului(destul de mare) chiar daca ai pus un condensator de filtraj,tot o sa ai cadere de tensiune in secundar.Oricum filtrarea tensiunii din secundarul trafului este inutila.Singura solutie ar fi rebobinarea secundarului trafului astfel incit in secundar sa ai (dupa redresare) 15-15,5V.Conteaza de asemenea sectiunea miezului, diametrul sirmei din primarul trafului si diametrul sirmei din secundarul trafului.Functie de curentul si tensiunea din secundarului trafului se calculeaza toate elementele trafului.

Editat Decembrie 13, 2014 de GEO 53 BN

[Florin berdila]

Eu nu mai inteleg nimic colegu Geo spune sa am la clesti redresorului 15.5vcc iar domnu Valiae spune sa am 12-13 vcc pentru a incarca acumulatoru iar cu acel 1.41 il folisim si la tensiunea continua si la cea alternativa?

[GEO 53 BN]

Eu nu mai inteleg nimic colegu Geo spune sa am la clesti redresorului 15.5vcc iar domnu Valiae spune sa am 12-13 vcc pentru a incarca acumulatoru iar cu acel 1.41 il folisim si la tensiunea continua si la cea alternativa?

Florine,

Constat ca nu prea citesti cu atentie ce se scrie.Am spus ca tensiunea de 15-15,5V trebuie sa o ai dupa redresare pentru ca acumulatorul sa se poata incarca la o tensiune de 14,4V.Daca dupa redresare ai doar 12-13V in mod sigur acumulatorul nu va avea la borne (dupa incarcare) o tensiune mai mare decit tensiunea pe care o da redresorul,adica 12 sau 13V.Citeam undeva, ca incarcarea acumulatorilor cu tensiune continua fara filtrare, este chiar indicata,pulsurile de curent cu frecventa de 100Hz, facind bine bateriei.

Colegul @ validae spunea ca daca ai fi avut o tensiune mai mare cu 1-2V ar fi fost mai bine,in sensul ca bateria ar fi fost incarcata mai aproape de tensiunea  la care trebuie incarcata (bateria).Deci ,inca odata ,te rog sa citesti cu atentie tot ce se scrie.

[Marian]

Florin Berdila ia aminte si citeste integral si cat mai atent postarea asta a mea, de mai multe ori daca este cazul, daca pe viitor postezi intrebari al caror raspuns se afla deja in aceasta postare sau in cele ce vor urma, iti pot promite ca-ti voi sterge pur si simplu acea postare, nimeni nu are timp sa explice la nesfarsit aceleasi chestii iar si iar, asadar lasa lenea deoparte, deschide-ti mintea si citeste:

 

Florin nu are probleme cu tastatura, iata un print:

 

Adica editarile sale au fost la un oarecare interval, asta nu se intampla datorita tastaturii ci datorita mainii care o ghideaza, el a editat postarea de mai multe ori postand aceeasi intrebare de 5 ori in speranta ca astfel poate va primi un raspuns mai rapid...Florin insa mai are si alte probleme, lipsuri majore in cunostinte si totusi insista cu amaratul ala de redresor, nu stau sa caut dar stiu sigur ca nu doar acest topic a avut parte de contributia lui Florin referitoare la acel redresor si nu cred ca exagerez daca spun ca probabil se apropie deja anul de cand se tot chinuie sa-l inteleaga, si daca as fi fost din aceeasi localitate cu el va garantez ca as fi mers si i l-as fi pus la punct gratis, si i-as fi explicat pe indelete ce si cum e de stiut, dar nu pot face asta si ma gandeam ce altceva pot face sa-l ajut, cum ajuti pe cineva care nu poate deosebi clar curentul alternativ de cel continuu? ( sa nu mai pomenim de curentul pulsatoriu care l-ar baga si mai tare in ceata ), Cum ajuti pe cineva care nu intelege ce-i aia unda sinus?... Si-apoi mai sunt si considerente de electrosecuritate, tocmai pentruca ii lipsesc atat de multe cunostinte, e posibil sa nu inteleaga riscurile la care se expune lucrand cu un transformator alimentat din retea, si cred ca nimeni n-ar vrea sa-l aiba pe constiinta. Totusi merg pe premisa ca i s-a spus sau ca a inteles ca priza curenteaza mortal, ca atingand de firele de la primar te poti curenta, si deci incep cu inceputul. Tot ce urmeaza se adreseaza direct lui Florin Berdila:

 

 

Ce este curentul alternativ de la priza?

M-am tot gandit cum as putea explica asta pe intelesul lui Florin, adica cat mai simplu, si am ajuns la ce urmeaza. Aadar imagineaza-ti Florin niste baterii banale, sa zicem ca astea:

 

Sunt cele care se folosesc la majoritatea telecomenzilor, au 1,5V, partea de sus cu acea "borna" este plusul, iar partea plata de jos este minusul, am colorat cu rosu plusul si cu negru minusul deoarece de obicei acestea sunt culorile cu care se indentifica ele. La telecomenzi de obicei sunt 2 astfel de baterii inseriate pentru a obtine 3V, inserierea se face prin conectarea plusului uneia dintre baterii la minusul celeilalte, cam asa ( da click pe imagine pentru a o vedea mai mare ):

 

Retine conexiunea de mai sus din imagine, e importanta pentru a intelege ce urmeaza. Alimentarea de la retea este compusa din 2 fire, Faza si Nul, faza curenteaza, nulul insa nu. Pentru a ilustra mai usor cele ce doresc sa spun ma voi folosi de multisim, deci sa transpunem in simulator imaginea cu bateriile inseriate:

 

B1 este bateria de sus, iar B2 este bateria de jos, fiecare au cate 1,5V la fel ca si cele reale, si inseriate dau 3V. Acuma revin la firele de alimentare de la retea, asa cum am zis acestea sunt nulul si faza, pentru a intelege natura curentului alternativ vom conecta firul pe care il numim "nul" intre cele 2 baterii, si "faza" pe rand la cate unul din capete, iata 2 imagini sugestive:

 

 

XMM1 este un multimetru virtual, iar fereastra de langa el este afisajul sau, minusul de la multimetru l-am legat intre cele 2 baterii, el simuleaza acel "nul", iar plusul sau ia pe rand tensiunea de la cele 2 capete ( de sus si de jos ), in prima imagine cand este conectat la capatul de sus, afisajul indica 1,5V, care este totuna cu +1,5V, deci multimetrul vede o tensiune pozitiva de 1,5V fata de firul conectat intre baterii, adica fata de acel nul. Cand este conectat la capatul de jos in a 2-a imagine, afisajul indica -1,5V, adica multimetrul vede o tensiune negativa de 1,5V fata de acel nul. Schimband conexiunea multimetrului de la capatul de sus la capatul de jos al bateriilor, putem spune ca am schimbat polaritatea tensiunii pe care multimetrul o vede. Hai sa aratam asta si cu un osciloscop virtual la care voi adauga si un comutator pentru a simula trecerea de la capatul de sus la cel de jos si efectul vizibil pe osciloscop:

 

XSC1 este osciloscopul virtual iar fereastra din stanga este afisajul sau, S1 este comutatorul folosit. Asa cum se vede in imagine comutatorul conecteaza plusul osciloscopului la capatul de sus, la acea tensiune pozitiva fata de mijlocul lor ( care am zis deja ca il consideram a fi acel nul ), iar minusul osciloscopului este conectat permanent chiar la acel nul din mijlocul bateriilor. Revenind la afisaj, linia alba orizontala din mijlocul sau reprezinta tocmai acel nul, este linia de referinta pentru tensiunile afisate, ce este deasupra acestei linii se numeste tensiune pozitiva iar ce este dedesubtul ei se numeste tensiune negativa. Linia rosie indica tensiunea vazuta de osciloscop, pozitia ei deasupra liniei albe din mijloc ne indica faptul ca osciloscopul vede intr-adevar o tensiune pozitiva de 1,5V. Acum mutam comutatorul catre capatul de jos al bateriilor:

 

Acuma linia rosie s-a mutat in jos sub cea alba, asta ne indica faptul ca osciloscopul vede o tensiune negativa de 1,5V. Iata acum si o imagine care sa ilustreze pe afisaj momentul cand se face comutarea:

 

Initial s-a plecat de la pozitia S1 catre capatul de sus, deci osciloscopul vedea o tensiune pozitiva, in timpul in care simularea rula eu am actionat S1 catre capatul de jos si a aparut acea trecere de pe afisaj, cu acea linie rosie verticala din mijloc care trece in jos peste cea alba, deci am ilustrat grafic schimbarea polaritatii tensiunii vazute de osciloscop. Acuma vin si te intreb, ce s-ar intampla daca eu as tot actiona acel comutator? Iti dau tot eu si raspunsul, afisat grafic:

 

Tensiunea si-a schimbat polaritatea de 18 ori, tot de atatea ori cate comutari am facut eu din S1. Acesta este curentul alternativ!!! Este curentul care isi schimba polaritatea in mod constant ( adica isi schimba polaritatea mereu ), si este caracterizat de un parametru esential denumit Frecventa, uitandu-te din nou la ultima imagine retine faptul ca o schimbare a polaritatii catre plus urmata de o schimbare catre minus reprezinta un Ciclu, ei bine frecventa ne spune cate astfel de cicluri Pe Secunda au avut loc. Frecventa se masoara in Herti, si prescurtat se scrie Hz, 1 Hz este un ciclu pe secunda, 2 Hz inseamna 2 clicluri pe secunda, 3hz 3 cicluri...si asa mai departe. Alimentarea de la retea vine la frecventa de 50Hz, adica este compusa din 50 astfel de cicluri in fiecare secunda.

 

Pentru moment inchei aici deoarece simt ca e nevoie de o pauza pentru a face mai usor de inteles ce am scris deja, urmand sa revin ulterior cu o noua postare in care sa incerc sa descriu si forma tensiunii de la retea si caracteristicile ei elementare. Florin Berdila repet sugestia de a citi atent ce am scris aici, amana un pic intrebarile despre redresor si fa un efort sa intelegi ceea ce vreau sa-ti explic, o sa vezi cat de utila este intelegerea acestor notiuni elementare atunci cand o sa parcurgem tot ce este necesar pentru a intelege exact cum se face si cum functioneaza redresorul tau.

 

Bafta.

[Marian]

Nu stiu daca are vre-un efect ce incerc eu sa fac aici, si nici daca cineva chiar citeste postarile astea mai lungi ale mele, totusi sunt optimist din fire deci merg pe premisa ca totusi nu trec neobservat si ca cineva invata ceva, in cazul de fata ma intereseaza foarte mult ca Florin Berdila sa citeasca tot si sa inteleaga si el ce si cum macar superficial, nu e posibil sa devii savant peste noapte, dar se poate sa inveti cate ceva daca iti este explicat la modul potrivit. Smilex, caruia ii datorez cam 80% din ceea ce stiu, asta a facut ( pentru mine cel putin ), a stiut sa puna lucrurile intr-o lumina mai potrivita nivelului meu, si deci mai usor de inteles, asta incerc sa fac si eu constient fiind ca cel mai probabil analogiile folosite nu sunt cele mai inspirate sau poate ca uneori chiar denaturez mai mult sau mai putin adevarul, dar consider ca cel putin in cazul lui Florin fineturile sunt pentru moment inutile, si ca mai important este sa simplific lucrurile cat mai mult, daca gresesc prea mult va cer scuze, daca sunt util, ma bucur.

 

Florin cu speranta ca ai inteles care este treaba cu curentul alternativ asa ca mergem mai departe incepand sa dezbatem mai amanuntit tensiunea de alimentare de la retea. Aceasta este un curent alternativ, si orice curent alternativ vine sub o anumita forma de unda, adica pur si simplu felul cum arata el ca si semnal privit pe osciloscop. Cele mai cunoscute forme de unda sunt Sinus ( in engleza Sinus ), Dreptunghi ( in engleza Square ), Triunghi ( in engleza Triangle ) si Rampa ( in engleza Sawtooth ), semnalul rampa fiind de fapt o derivatie a triunghiului. Acuma, alimentarea de la retea vine sub forma sinus, si ea arata cam asa

 

Da click pe imagini pentru a le vedea mai mari. Unda sinus este caracterizata de mai multi parametrii, printre care:

 

-Frecventa ( in engleza Frequency ) am spus ca se masoara in Herti ( pe scurt Hz ) si se noteaza cu F. Aminteste-ti faptul ca in postarea anterioara am mentionat faptul ca o trecere spre plus urmata de o trecere spre minus, fac impreuna un ciclu, adica stabilesc cu ceea ce se numeste Perioada formei de unda pe care o notam cu T de la timp, grafic arata cam asa ( toate simularile de mai jos se axeaza pe o tensiune de 230Vca asa cum este cazul retelei de la noi )

 

Mai simplus spus, timpul dintre 2 varfuri de aceeasi polaritate reprezinta acea perioada, in imagine am ilustrat cu 2 linii verticale denumite "marker" care intersecteaza varfurile undei, si o sageata verde cu 2 varfuri intre ele care arata ceea ce am spus. Undeva in stanga-jos in imagine se poate observa marcat cu un dreptunghi verde T2-T1 si 20.000mS, acolo ne indica timpul exact dintre cei 2 markeri, adica dintre cele 2 varfuri, acesta este de 0,02 secunde, adica 20 mili-secunde. Acuma revenind la parametru frecventa, aceasta este inversul perioadei, adica F=1/T, adica 1 impartit la perioada aia, si 1/0,02=50, asadar aceasta este frecventa.

 

 

-Amplitudine de varf notata cu A_v ( in engleza Peak amplitude si pe scurt Vp ), este tensiunea de varf a unei semisinusoide ( adica jumatate de sinusoida ), adica tensiunea dintre linia aceea alba din jumatatea ecranului/afisajului, si oricare dintre varfuri, ilustrarea grafica ar fi

 

In dreptunghiul din stanga se poate observa valoarea acestei tensiuni care este 325V, o sa intelegi indata de ce este atat si nu 230V. O sa observi de multe ori referiri de genul "varful tensiunii alternative cutare este la... sau si mai simplu, varful este la...", sunt afirmatii corecte, ele fac referire tocmai la aceasta Amplitudine de varf, adica la tensiunea dintre linia alba din grafic si oricare varf.

 

 

-Amplitudine varf la varf notata A_vv ( in engleza Peak to peak amplitude si pe scurt V_pp ), este tensiunea dintre 2 varfuri de polaritate opusa, adica nu mai iei in considerare acea linie alba ci te gandesti la tensiunea dintre un varf de sus si unul de jos, grafic arata asa

 

Valoarea ei este pur si simplu dublul A_v adica dublul amplitudinii de varf, si am aratat mai sus ca A_v=325V, asadar A_vv=325*2=325+325=650V.

 

 

-Amplitudine RMS notata pur si simplu cu Vca, uneori poate si A_RMS ( in engleza RMS vine de la Root Means Square ), este ceea ce ti-a dat tie batai de cap, aceasta este valabila doar la curentul alternativ. Si aminteste-ti cum am definit mai sus curentul alternativ, adica este acel curent care isi schimba constant polaritatea fata de un punct de referinta numit "nul", ei bine curentul continuu este exact ceea ce bateriile de mai sus ofera, adica este un curent care isi pastreaza polaritatea in permanenta ( adica nu si-oschimba ) simplist vorbind daca luam din postarea de mai sus intotdeauna tensiune doar de la bateria de sus ( sa zicem ) atunci pe osciloscop linia rosie va ramane mereu deasupra liniei albe, deci osciloscopul va vedea mereu o tensiune pozitiva de 1,5V, asta e curentul continuu si am facut mentiunea asta pentru a fi mai usor de inteles parametrul asta de "amplitudine rms" ( sau cel putin explicatia asa cum am gandit-o eu ). Amplitudinea Rms ( Arms ) este mai mica decat amplitudinea de varf ( Av ) cu o anumita proportie, postez ilustratia grafica si continui cu explicatiile apoi

 

Asa cum se poate observa, linia aceea albastra de sus nu mai este pozitionata ca prima data, in directia varfului, ci undeva mai jos, si ca sa intelegi mai usor de ce se intampla asta, hai sa ne imaginam catalogul de note de la scoala, acolo pe timpul anului scolar se dau mai multe note la fiecare materie, si la final se obtine o medie ( presupun ca stii cum se calculeaza media la scoala ), si sa zicem ca ar fi 2 scenarii fiecare cu cate 4 note, primul cu urmatoarele note 10, 8, 6, 10, poti privi "zecarii" ca si varfurile acelea din simulari si celelalte note ca niste valori intermediare, ei bine in situatia asta media este (10+8+6+10)/4=8,5, adica este mai mica decat "varfurile" reprezentate de acele 2 note de 10; acuma al 2-lea scenariu este acela in care avem urmatoarele note 10, 10, 10, 10, adica de 4 ori 10, media este (10+10+10+10)/4=10. Asadar in primul scenariu am interpretat tensiunea alternativa, adica acel Vca sau Amplitudinea Rms, iar in al 2-lea scenariu am interpretat tensiunea continua, devreme ce toate notele aveau aceeasi valoare, media este exact acea valoare. Formula pentru calcularea Amplitudinii Rms ( adica a acelui Vca ) este Vca=Av/sqrt2=Av/1,4142=Av*0,707. Asa cum poti observa aceeasi formula are 3 forme de prezentare, toate sunt corecte si toate reprezinta acelasi lucru, de ceea poti reprezenta grafic sau matematic formula fix cum preferi tu, fie prin Av impartit la radical din 2 ( cu semnul de rigoare ), fie prin Av impartit la 1,4142, fie prin Av inmultit cu 0,707.  Prin urmare revenind la valoarea observata in grafic pentru Av mai sus de 325, calculam Vca ca fiind 325*0,707=229,775, adica exact tensiunea retelei de 230Vca.

 

 

Pun pauza aici si imi manifest speranta ca o sa citesti tot ce am postat, urmand sa revin de cum am timp pentru a continua cu explicatii despre cum se obtine curentul continuu din cel alternativ si in final ce trebuie sa faca redresorul tau.

[Mircea]

Marian, sper ca pui ultimele posturi ca topic sticky pe pagina principala. Nu conteaza redundanta, cineva poate le va citi si invata ceva.Bravo pentru optimismul tau orb! Nu renunta, pentru ca nu se poate sa nu dea ceva roade! Si poate cineva iti va multumi.

[Marian]

Multumesc Thunderer pentru apreciere, nu stiu daca este ceva suficient de important incat sa merite un loc intre primele subiecte ( cele lipicioase ) dar cel mai probabil isi va castiga un loc in index-ul de teme de unde poate fi usor accesat oricand.

 

 

Florin revin acum cu ceea ce cred va fi ultimul capitol, am invatat ce este curentul alternativ, am invatat ce este sinusoida, acum trebuie sa stim cum se obtine curentul continuu din cel alternativ si cum se realizeaza redresorul tau simplu.

 

Ce este dioda?

O sa par probabil pe alocuri abstract pentru cei experimentati carora le cer scuze pentru lipsa teoriei specializate, nu lor le este destinata aceasta postare, o sa fiu cat pot de simplu pentru a ilustra mai degraba un principiu si nu niste relatii matematice complexe.

 

Curentul continuu obtinut din cel alternativ se obtine cu ajutorul diodei, prin redresare. Cum functioneaza ea? Pai hai sa vedem o analogie, imagineaza-ti un asazis "Sorb" folosit la pompele de apa, ceva in genul asta:

 

Nu stiu daca ai observat sau folosit asa ceva in realitate, dar este pana la urma o valva cu sens unic si este esential pentru buna functionare a unei pompe a carei turbina nu este submersibila ( adica nu se scufunda in apa ). Acest dispozitiv pastreaza turbina amorsata, adica mentine apa pana la turbina, motivul fiind simplu, in lipsa acestei valve popma pur si simplu nu ar trage apa din fantana, turbina s-ar invarti "in gol" cum s-ar zice, aceasta valva se pozitioneaza in josul turbinei si permite trecerea apei doar intr-un sens, adica permite apa sa treaca in sus catre turbina pentru ca pompa sa functioneze normal atunci cand este pornita, dar se blocheaza automat la oprirea pompei, pastrand apa pe instalatie, adica nepermitandu-i sa curga inapoi in fantana, face asta cu o supapa destul de simpla. Pentru a se deschide supapa sa este necesara o anumita forta minima exercitata de catre turbina, forta care sa ridice supapa in sus de pe suportul pe care sta atunci cand este inchisa, si o data cu ea sa ridice si apa a carei greutate mentine supapa inchisa.

 

Ei bine cam pe acelasi principiu se bazeaza si modul de functionare al diodei, adica la fel ca si "sorb-ul" de mai sus, dioda permite curentului sa circule ( se spune ca si anume "conduce" curent ) doar intr-o directie, in directia inversa se blocheaza la fel ca si valva de mai sus. Dioda la fel ca si sorbul deasemeni are nevoie "ceva minim" ca sa conduca acel curent, acest ceva minim se numeste Tensiune de polarizare directa, sau pe scurt Vf, daca aceasta tensiune minima nu este asigurata atunci dioda nu poate conduce, si imagineaza-ti o lanterna pe leduri ale carei baterii s-au consumat, ledurile fie se aprind foarte slab fie deloc, asa si la dioda. La diodele pe siliciu acest Vf minim este de cca 0,6V, dar el poate creste in functie de curentul de sarcina pentru acea dioda, pentruca, cu cat curentul pe care trebuie sa-l conduca este mai mare, cu atat polarizarea aia Vf trebuie sa fie mai mare, in functie de dioda putandu-se ajunge la 1V ( uneori poate chiar mai mult, date precise se pot gasi in pdf-uri ).

 

Pana aici toate bune, stim acum cam ce face dioda, haidem sa revenim la simularile anterioare si sa incercam sa redresam o tensiune alternativa de 12Vca, intai tensiunea vazuta de osciloscop asa cum este ea alternativa pentru a servi ca si comparatie ( la fel ca si la celelalte postari, da click pe imagine pentru a o vedea mai mare )

 

Avem o sursa de tensiune de 12Vca ( sa zicem ca este secundarul unui transformator ) dar asa cum poti observa in stanga jos marcat de dreptunghiul rosu, osciloscopul zice 16,9V, motivul este simplu, am explicat in postarea anterioara faptul ca Arms=Av*0,707, deci invers Av=Arms/0,707, deci 12/0,707=16,9V. Ce se intampla daca punem o dioda inseriata pe unul din capetele secundarului?

 

Ceea ce ne intereseaza este linia cu rosu, am pus si pe cea cu albastru pentru a compara ceea ce ofera secundarul, cu ceea ce ramane dupa dioda, si deci a intelege mai bine exact ce se intampla. Asa cum am explicat la descrierea curentului alternativ acesta este o succesiune constanta de plusuri si minusuri, ei bine atunci cand capatul ala al secundarului da "plus" dioda se deschide, se numeste ca este polarizata direct si conduce curent, conduce deci pe acea semialternanta de sus. Asa cum se poate observa in marcajul din stanga-jos din dreptunghiul rosu varful acum nu mai este la 16,9 ci la 16,3, dioda si-a oprit acel Vf necesar pentru a conduce. Dupa semialternanta pozitiva ( aia de sus ) urmeaza inevitabil aia de jos, dar asta face minus la capatul secundarului unde este dioda conectata, acuma dioda se blocheaza, aici intra in actiune modul ei de functionare, adica da voie plusului de dinainte sa treaca, dar blocheaza minusul, in acest moment se numeste ca este Polarizata Invers, asadar pe linia rosie nu mai apare si curba de jos ( semisinusoida de sub linia din mijloc alba ), pentru ca dioda nu ii mai da voie sa treaca. In caz ca te intrebi de scopul R1, ea este pusa acolo sa ofere o sarcina minima diodei pentru a ilustra principiul mai corect. Ceea ce ramane dupa dioda se mai numeste si curent pulsatoriu, adica este acel curent care variaza de la 0 la o anumita valoare si sub o anumita forma, dar care isi pastreaza polaritatea, adica nu face si plus si minus, ci face doar plus sau doar minus mereu. Ei bine acest tip de redresare se numeste Monoalternanta, si asta deoarece se foloseste doar de o semisinusoida din acel ciclu, cealalta fiind irosita, motiv pentru care nu este o redresare foarte populara, nu-i eficienta si nici foarte "curata", in plus putand dezechilibra miezul trafului ( dar asta nu este foarte important acum ).

 

Ce se intampla daca punem un condensator dupa dioda? Pai iata

 

La fel ca si mai sus ne intereseaza linia cu rosu, cea cu albastru este pentru comparatie cu ce exista in secundar. Asa cum se poate observa am scos rezistenta de sarcina minima ( o sa intelegi mai incolo si de ce ), si am pus un condensator de 100u, el se incarca in momentul alimentarii pana la acel varf de 16,3V gasit anterior dupa dioda, dar dat fiind faptul ca nu exista sarcina care sa-l descarce, el pur si simplu ramane la tensiunea aia, asadar am obtinut tensiunea continua de 16,3V dintr-o tensiune alternativa de 12Vca. Pana acum sper ca totul este clar. Hai sa vedem ce se intampla cand punem o sarcina

 

Ce avem noi aicea? ai putea spune, "ceva foarte nasol", si n-ai fi departe de adevar, aici se ilustreaza marele dezavantaj al acestui tip de redresare, anume faptul ca se foloseste doar una dintre semialternante de la fiecare ciclu, asta dubleaza distanta dintre varfurile alea si deci dubleaza timpul pe care condensatorul trebuie sa poata alimenta de unul singur sarcina, condensatorul nu poate mentine tensiunea constanta deoarece se descarca, si tensiunea evident ca scade, si tot scade pana la apartitia celuilalt varf pozitiv care il incarca la loc. Acesta este mecanismul prin care apare asanumitul Riplu de Tensiune, adica este acea variatie de tensiune de pe condensator de la varful acela maxim la care este incarcat condul de varful semialternantei, pana la nivelul minim care este acolo unde reapare semialternanta pozitiva si incepe sa reincarce condensatorul. In situatia de fata variatia aia este de la un minim de 3,5V pana la maximul ala de 16,19V, deci o variatie de 12,7V pe condensator. In alimentarea de circuite mai sensibile este de preferat ca acest riplu sa fie cat mai mic, el este cauzat de curentul de sarcina, si se poate micsora variatia aia prin marirea capacitatii de filtrare, adica printr-un condensator mai mare, sau prin folosirea de redresare in punte, care are marele avantaj de a se folosi de ambele semialternante din fiecare ciclu asadar timpul cat condensatorul trebuie sa alimenteze sarcina de unul singur se injumatateste, deci variatia aia ( riplul de tensiune ) evident ca scade mult dar pretul este platit in 4 diode necesare in loc de una singura si o tensiune de polarizare directa necesara pentru diode dubla deoarece in astfel de situatie conduc cate 2 diode la fiecare semialternanta. Dar in cazul redresorului tau, nu ne intereseaza riplul, nici macar nu este necesar un condensator de filtrare dupa redresare, si asta deoarece insasi acumulatorul poate fi asimilat cu un condensator imens, deci nu ai nevoie de altul.

 

Acum avem toate datele necesare pentru a stii ce avem nevoie ca sa realizam un redresor, si incepem cu tensiunea maxima de incarcare a acumulatorului care la cele de 12V, este de 14,4V, adica atat este necesar sa poti asigura pe bornele acumulatorului pentru a-l incarca la nivelul maxim, si atat trebuie sa fie fix acel varf al semisinusoidei de dupa redresare pe care l-am tot marcat cu osciloscopul in simularile de mai sus. Folosesti redresare in punte si deci iei in calcul acel Vf care de obicei se ia la aproximativ 1,5V, deci varful semisinusoidei dinaintea redresarii, adica cel de pe secundar, trebuie sa fie 14,4V+1,5V, adica 15,9V, aceasta cifra este fix Av, adica amplitudinea de varf descrisa in postarea anterioara, din ea extragem Amplitudinea Rms necesara, adica exact valoarea tensiunii necesare in secundar, si deci Arms=Av*0,707=15,9*0,707=11,24V Acesta este secundarul minim necesar ca si tensiune pentru a putea incarca optim un acumulator, se alege de obicei un transformator de 12Vca pentru a oferi rezerva necesara variatiei Vf care am spus deja ca nu e fix, si totodata o rezerva necesara pentru a compensa mici variatii ale retelei. Retine, daca reteaua scade mult atunci in secundar nu vei mai avea tensiune suficienta si deci nu vei mai reusi sa incarci acumulatorul desi redresorul nu e defect ci functioneaza perfect, dar daca reteaua este prea mica atunci redresorul nu poate oferi tensiune suficienta acumulatorului, acesta este un important inconvenient al acestui tip de redresor, adica dependenta functionarii sale optime de un nivel bun al retelei, dar de multe ori este totusi folosit, e foarte simplu de realizat, cam pentru orice incepator, ai nevoie de transformator de 12Vca la minim 100-150W, si o punte redresoare de 35 sau 50A pe care o montezi pe un radiator suficient de mare deoarece se va incalzi in timpul incarcarii.

 

Cu speranta ca am fost de ajutor, ma retrag aici si iti sugerez sa citesti integral si cat mai atent tot ce am scris in aceste 3 postari, am promis ceva in prima dintre ele si o sa ma tin de cuvant tocmai pentru a evita necesitatea de a repeta unele chestii la nesfarsit. Postarile astea pot fi utile insa oricui altcuiva care este la inceput de drum, deci oricine are rabdarea necesara, le poate citi.

 

Daca v-am plictisit, imi cer scuze; daca v-am fost util, atunci mi-am indeplinit misiunea.

Toate cele bune si mult spor.

[Florin berdila]

Deci ce tensiune sa scoata redresoru la clesti in gol asta ma intereseaza pe mine uni spun altceva alti altceva

[Marian]

Undeva intre 10 si 12V in gol si fara nici un condensator, retine asta! este singura concesiune pe care o fac deoarece raspunsul deja se afla in postarile anterioare ( chiar in ultima ), dar pare ca nu ai citit... asta e, macar am incercat. De acum promit ca daca tu sau altcineva intreaba despre tipul asta de redresor, ceva al carui raspuns deja se afla in postarile mele, sterg direct si fara comentarii!

[Faker]

Vreau sa imi construiesc un redresor/robot pornire in viitorul apropiat. Nu vreau sa radeti de mine, maine voi pune poze cu ce am si as vrea sa stiu cam ce pot face cu ele. Asta in caz ca or fi bune de ceva.

In principiu am doua transformatoare, unul de 4.5Kw si unul de 3.5Kw. Cu ala de 4.5 sa sudat cu electrod de 5 fara nici o problema. Provine de la un redresor mare folosit la incarcarea acumulatorilor de la electrocarele de odinioara de prin gari, cel putin asa mi sa spus.

Cel de 3.5 a fost pe un redresor deservit incarcarii acumulatorilor de la niste stivuitoare electrice. Ambele au peste 30kg greutate, curios ca cel de 3.5 pare mai greu ca celalalt.

Mai am o gramada de diode, triaci de puteri mari incepand de la 100A in sus, tot felul de punti cu seleniu de diametre mari. Mai am si un robot pornire de la o fosta IRTA cu care cica se putea porni un Saviem fara baterii dar care din pacate e incomplet.

Voi pune poze cu ce am si as dori o schema cat se poate simpla, fara multa electronica cu care sa pot incarca 4-5 baterii intr-un timp cat mai scurt posibil si cu care sa pot la o adica sa pornesc un tractor chiar daca bateria acestuia e doar de decor.

Editat Decembrie 16, 2014 de Faker

[GEO 53 BN]

....................................................................................................Mai am o gramada de diode, triaci de puteri mari incepand de la 100A in sus, tot felul de punti cu seleniu de diametre mari. .......................................................................................................................

Poate ca ai vrut sa zici tiristori.