THOMAS Postat Mai 8, 2014 Partajează Postat Mai 8, 2014 (editat) @sebi_c poate acum vedem mai bine ia_ef http://oi58.tinypic.com/wu0x39.jpg prin sarcina Ra=OT+sarcină secundar, trebuie să înţelegi că sarcina din secundar nu se reflectă în primar pentru CC.Anodul ăla din img. vede ca sarcină Ra un transformator de adaptare a sarcini dispusă în secundar. Mai mult nu am ce să spun că să înţelegi "similitudinea". Cam asta "zice" SPICE pentru o simulare SE EL84 in conditiile datelor din foaia de catalog.La putera data,THD>=10%. Avem toate datele pentru a calcula Ra,asa-i ??? Editat Mai 8, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 8, 2014 Partajează Postat Mai 8, 2014 (editat) Da bună schema trafului să vedem exact ce ne interesează(se poate transfera prin OT) http://oi57.tinypic.com/2hwk088.jpg ne interesează doar curentul care produce efect pe sarcina adaptată adică Ip_ef sau Is_ef. (am dat si ceva valori numerice) Editat Mai 8, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
gg101 Postat Mai 8, 2014 Partajează Postat Mai 8, 2014 Se poate vedea cum aparatul masoara direct Ra cu rezistenta de sarcina conectata in secundar. De fapt masoara impedanta. Aparatul tine cont in mod automat de Rsecundar si Rprimar. Masoara direct Ra reala. E mai rapid si mai comod decit sa calculez. Se poate selecta frecventa de masura. Cred ca mai potrivit ar fi daca am spune ca masoara real , rezistenta sarcinii reflectata spre primar si care poate fi considerata Ra sau Za la frecventa de 1000 Hz . Link spre comentariu
sebi_c Postat Mai 8, 2014 Partajează Postat Mai 8, 2014 Domnul Vali, nu vreau sa aprofundez problema calculului Ra pentru ca nu-mi propun acest lucru, care m-ar ocupa, probabil, inutil, atat timp cat este disecata aici in toate felurile. Nu am facut altceva decat am semnalat niste inadvertente, observate cu ochiul liber, in cazul incercarilor de demonstrare a provenientei acelui coeficient. In rest daca coeficientul ala convine, e bine, dar nu fortand demonstratia cu pricina. Eu admir la dvs. eficienta si calitatea realizarilor, demonstrata practic cu amplificatoare excelente! In general, eu sunt minimalist, nu-mi place sa caut acul in carul cu fan, daca nu-mi e de folos! Adigh, raportul tensiunilor in gol la orice transformator, este egal cu raportul spirelor din primar si secundar. Daca nu avem rezistenta de sarcina, evident, rezistentele serie ale infasurarilor nu mai conteaza, asa ca cele doua tensiuni ne da acel raport cu aproximatie mai mult decat buna (tensiunea din primar se masoara la bornele trafului). Randamentul transformatorului bine facut este de peste 98%. Noi, ghicind (ma rog, socotind) un Ra bun, ne straduim sa indeplinim teorema transferului maxim de putere, adica Rsarcina=Rgenerator (in cazul nostru, Ra). Bineinteles, presupun ca stim ce face un transformator! Link spre comentariu
Vizitator gabriele Postat Mai 9, 2014 Partajează Postat Mai 9, 2014 ................................................................ . Randamentul transformatorului bine facut este de peste 98%. Noi, ghicind (ma rog, socotind) un Ra bun, ne straduim sa indeplinim teorema transferului maxim de putere, adica Rsarcina=Rgenerator (in cazul nostru, Ra). Bineinteles, presupun ca stim ce face un transformator! ............................................................... Si eu sunt de acord ,randamentul este TOTUL ........aici trebuie batut fierul,totul se invirte(in final) in jurul :calitatatii materialelor si experientei bobinatorului si a unor softuri..!!! Desigur si teoria are farmecul ei pt cine face efortul sa inteleaga ceva,concret sunt 4-5 persoane aici care in mod constant isi dau cu parerea si 2-3 persoane care efectiv stiu ce spun,restul invata ..sper!! 1 Link spre comentariu
adigh Postat Mai 9, 2014 Partajează Postat Mai 9, 2014 (editat) Un randament de 98%(0,98) e pe cit de greu de obtinut pe atit de fara sens. Daca repartizam uniform in secundar si primar rezistentele infasurarilor, revenind din cei 2% pierderi, 1% secundarului si 1% primarului, atunci Rprimar=30ohm si Rsecundar=0,08ohm. Pentru un OT cu Ra=3k si Rs=8ohm. Tinind cont de rezistenta cablurilor, a contactelor si a filtrelor din boxe(daca sunt), nu are rost o rezistenta a primarului de 0,08ohm. Un 0,3ohm e rezonabil. Asta face ca randamentul sa fie "impins" spre 0,95(95%). Cu fiecare procent al randamentului cistigat, transformatorul creste in gabarit exponential. La randament 100%(1) va trebui sa avem un gabarit infinit, ca masa si dimensiuni. Rezistenta infasurarilor trebuie sa fie zero si deci diamentrele sirmelor infinite. Nu e deloc economic. Plus probleme crescute pentru a obtine performanta la inalta frecventa. Nu se justifica nici economic si nici acustic. Cei vreo 10% diferenta de putere intre un randament de 90% si 98% nici nu e perceput de ureche. In plus diferenta de pret e mare. Un randament peste 0,9 e bun chiar daca si 0,85 e la fel de bun. Un randament peste 0,95 nu cred ca se justifica. Iar peste 0,98 in consider nerealist. Se poate dar nu se justifica. Editat Mai 9, 2014 de adigh Link spre comentariu
gg101 Postat Mai 9, 2014 Partajează Postat Mai 9, 2014 (editat) Un randament de 98%(0,98) e pe cit de greu de obtinut pe atit de fara sens. Uite cum ....exagerezi !!!. Ca sa nu spun altfel ca se interpreteaza !!! Cum sa fie fara sens ??? Este adevarat ca nu se poate ajunge la 100%. Gabriele are dreptate. Succesul unui transformator depinde de randament. Inductanta nu este importanta numai pt frecvente joase. Ci si pt functia de transfer . Cand o sa mai vezi oscilograme (numai retin daca erai atunci membru al elforum) cu frontul batz ca lumanarea sa nu spui ca este vrajeala sau ca ce arata osciloscopul nu este adevarat. Editat Mai 9, 2014 de gg101 Link spre comentariu
mila Postat Mai 9, 2014 Partajează Postat Mai 9, 2014 nimeni de pe acest forum nu are un amplificator cu un OT cu randament de 95% Link spre comentariu
simson Postat Mai 9, 2014 Autor Partajează Postat Mai 9, 2014 ................................................................................................... ......................................................... Numai ca si rezistenta secundarului se reflecta in anod tot cu patratul raportului de transformare. Rezistenta primarului pur si simplu se aduna. Cu alte cuvinte, Ra real este: Ra=(Np/Ns)(Np/Ns)Rsarcina+(Np/Ns)(Np/Ns)Rsecundar+Rprimar Formula de mai sus trebuie tinuta minte. Numai pentru unii e o noutate. Cu mov e rezistenta de sarcina reflectata in anod cu patratul raportului de transformare. Calculele simpliste se rezuma la atit. Pentru calculul exact, rezistenta secundarului (cu rosu) se reflecta in anod tot cu patratul raportului de transformare (in gol). Rezistenta primarului (cu albastru) se aduna pur si simplu. Sunt importante rezistentele infasurarilor pentru calculul Ra fiindca nu influenteaza doar randamentul ci si Ra. Pentru tot acest calcul e nevoie de raportul de transformare (in gol - masurat fara curenti de sarcina). Ptr. a fi on topic iata datele OT-eului prezentului amplif: Np/Ns=20,31 Rsarc.=8 Rsec=0,5 Rprim=205 Aplicand formula adigh: Ra=(20,31x20,31)8+(20,31x20,31)0,5+205=3300+206,5+205=3711 Sa observam ca raportul rezistentelor infasurarilor este egal cu patratul raportului infasurarilor asa cum scrie in cartea mare. Rpr/Rsec=(Npr/Nsec)(Npr/Nsec) Aplicand numeric: 205/0,5=20,31x20,31<=>410~412,5 Link spre comentariu
sebi_c Postat Mai 9, 2014 Partajează Postat Mai 9, 2014 (editat) nimeni de pe acest forum nu are un amplificator cu un OT cu randament de 95% De unde stii? Ai facut un bilant al puterilor in primar si altul in secundar? Nu sunt specialist in masini electrice, dar din discutiile cu unii dintre ei, 95% era un randament realizabil. Daca transformatorul lucreaza in interiorul histerezei, fara a ajunge la saturatie, sau mai bine in zona liniara, nu sunt pierderi semnificative in magnetism. De ex. la o sursa in comutatie cu ZVS (zero voltage switching), randamentul excede 98% per global. Transformatoarele din retelele electrice au randamentul 95..97%; personal am vazut transformatoare de 2MegaW la o companie nou infiintata cu randament de min.98% (producator german). La trafurile de iesire, in regim sinusoidal fara componenta continua (de ex PP) cred ca pierderile sunt foarte mici in miezul magnetic de calitate cand inductia magnetica nu excede 1T. Probabil ca la transformatoarele cu intrefier, ca la SE, randamentul sa fie mai mic. Cat de mic nu stiu pentru ca nu am facut o evaluare nici macar teoretica. Editat Mai 9, 2014 de sebi_c 1 Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 9, 2014 Partajează Postat Mai 9, 2014 De unde stii? Ai facut un bilant al puterilor in primar si altul in secundar? Nu sunt specialist in masini electrice, dar din discutiile cu unii dintre ei, 95% era un randament realizabil. Daca transformatorul lucreaza in interiorul histerezei, fara a ajunge la saturatie, sau mai bine in zona liniara, nu sunt pierderi semnificative in magnetism. De ex. la o sursa in comutatie cu ZVS (zero voltage switching), randamentul excede 98% per global. Transformatoarele din retelele electrice au randamentul 95..97%; personal am vazut transformatoare de 2MegaW la o companie nou infiintata cu randament de min.98% (producator german). La trafurile de iesire, in regim sinusoidal fara componenta continua (de ex PP) cred ca pierderile sunt foarte mici in miezul magnetic de calitate cand inductia magnetica nu excede 1T. Probabil ca la transformatoarele cu intrefier, ca la SE, randamentul sa fie mai mic. Cat de mic nu stiu pentru ca nu am facut o evaluare nici macar teoretica. Randamentul transformatoarelor este dependent de putere si de calitatea miezurilor, fireste componenta continuua afecteaza, este un rau necesar iar anularea ei are un pret cam greu de platitit de acea solutia PP este comoda insa asimetria aparenta SE poate fi solutia in anumite cazuri, intelegi Sebi ? Link spre comentariu
adigh Postat Mai 9, 2014 Partajează Postat Mai 9, 2014 (editat) Uite cum ....exagerezi !!!. Ca sa nu spun altfel ca se interpreteaza !!! Cum sa fie fara sens ??? Este adevarat ca nu se poate ajunge la 100%. ************************* Gabriele are dreptate. Succesul unui transformator depinde de randament. Prin "fara sens" am vrut sa spun ca nu are rost. Adica sa triplezi greutatea trafului ca sa cistigi vreo 2% la randament. Din tot se am spus cam asta reiesea. Ca se poate dar nu se mai merita, de la un punct incolo. Cu cit avansezi spre randament 100% cu atit investesti din ce in ce mai mult si obtii din ce in ce mai putin in plus. In ce-l priveste pe gabriele nu are dreptate, pentru ca s-a exprimat "randamentul este TOTUL". Pot fi de acord ca randamentul are importanta lui dar nu ca e "totul". Poate a fost o exprimare nepotrivita. @sebi_c, La trafurile PP sau parefeed pierderile in fier ramin constante raportat la puterea utila. Daca scade/urca tensiunea pe sarcina, va scadea/urca si tensiunea indusa in tola, ce genereaza curentii turbionari. Adica se mentine acelasi procent de pierderi odata cu modificarea tensiunii/puterii de lucru. La urma urmei, rezistentele tolelor prin care circula curentii turbionari sunt un fel de secundare ce consuma. Pina acum am vorbit doar de pierderile pe rezistentele infasurarilor. Pierderile in miez sunt alte pierderi ce se aduna si fac sa coboare si mai mult randamentul general al OT. Sa luam de exemplu un OT de 1,3kg ce da 10W in PP. Miezul ar avea cam 1kg. Sa zicem ca are pierderi de 0,5W/kg la 1T si 50Hz. Traful nostru ar trebui sa consume in anod 10,5W pentru a da 10W pe sarcina. Chiar si daca facem abstractie de pierderile pe rezistenta infasurarilor rezulta un randament de 95%. Solutia pentru a micsora pierderile in fier e de a extinde banda de frecventa cit mai mult in jos marind fie nr de sp/V, fie sectiunea, fie amindoua. Astfel la 50Hz putem scadea inductia de la 1-1,5T la 0,5-0,1-0T sau chiar mai mult. Pierderile, in acest fel, scad si ele. Dupa cum se vede banda de frecventa "in jos" influenteaza pierderile in fier. Pierderi care pot fi destul de mari. Iata deci pentru ce avem motiv sa coborim banda de frecventa cit mai in jos. Asta pe linga motivul de a micsora distorsiunile generate de traf la joasa frecventa, cum am aratat cu alte ocazii. Daca va scadea tensiunea pe sarcina de 10 ori va scadea tot de 10 ori si tensiunea pe rezistentele din tole iar pierderile/randamentul ramin constante raportat la puterea utila. Pierderile cresc proportional cu frecventa numai ca cu cit creste frecventa va scadea inductia si per ansamblu pierderile in miez se mentin constante, procentual vorbind, in toata gama audio. Din acest motiv daca reusim sa scadem pierderile la 50Hz(sa zicem) vom reusi de fapt sa scadem pierderile in fier in toata gama audio. Tinind cont ca pierderile in miez pot avea un procent insemnat la unele transformatoare, daca ar exista variatii mari de pierderi si deci de randament in functie de frecventa, s-ar vedea asta in diagrama Bode. In diagrama trasata, cea adevarata. Editat Mai 10, 2014 de adigh Link spre comentariu
300B SE Postat Mai 10, 2014 Partajează Postat Mai 10, 2014 (editat) Auditie amplificator Simson Gu50 SE picture host au fost folosite - Boxe tip horn cu difuzor de banda larga Fostex (imaginea alaturata) constructie Simson miscare imperceptibila a membranei difuzoarelor la putere maxima. ---Pozitiv: - Brum inexistent - Sunet ferm aspru - Dinamica buna - Prezenta clara si bine conturata a basilor - Separare buna intre canale ---Negativ: - am remarcat usoara lipsa a frecventelor inalte (eu as fi montat un tweeter printr-un condensator de 1-5 micro in paralel cu difuzorul de banda larga) (este posibil sa fi modificat si intrefierul atunci cand a adaugat spirele suplimentare) ---Neutru: daca este sa fac comparatia cu: SE cu 6p14p (amplificator Aritma) SE 2xGU50 in regim de super trioda, (schema LMO) SE 2x6p3s-e (schema LMO) (cu legatura galvanica intre etajul de atac si finale) SE cu 6s33s schema Borbely (ascultat la Gabi Becheanu) observ urmatoarele: sunetul NU prezinta transparenta (claritatea, prezenta microdetaliilor) cred ca aceasta este o consecinta a faptului ca "a umblat" la transformatoarele de iesire construite de DL LAZAROIU ?! In concluzie: Amplificatorul este foarte ingrijit realizat, nu se incalzeste, puterea de 7-8 W este suficienta pentru o camera de 16-20mp, sunetul aspru (in comparatie cu cel de la 6p14p) pot sa il aseaman cu cel de la 6p3s-e. Apreciez (fara masuratori electronice doar auditie) ca este un amplificator reusit cu conditia de a monta noile transformatoare de iesire (marca LMO) Ii doresc mult succes, reusite si astept montarea noilor transformatoare! Editat Mai 10, 2014 de matropower Link spre comentariu
adigh Postat Mai 10, 2014 Partajează Postat Mai 10, 2014 (editat) - am remarcat usoara lipsa a frecventelor inalte ... (este posibil sa fi modificat si intrefierul atunci cand a adaugat spirele suplimentare) sunetul NU prezinta transparenta (claritatea, prezenta microdetaliilor) cred ca aceasta este o consecinta a faptului ca "a umblat" la transformatoarele de iesire construite de DL LAZAROIU ?! Modificarea intrefierului, daca exista o modificare, nu afecteaza inaltele. Numai extensia la joase e afectata. Nu e sigur ca a fost modificat intrefierul. Comparatia cu alte amplificatoare ascultate cu mult timp in urma, pe alte boxe si cu alte surse de semnal, nu e relevanta. Editat Mai 10, 2014 de adigh Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Mai 10, 2014 Partajează Postat Mai 10, 2014 Ce inseamna "sunet aspru"?? Și "microdetalii",cumva sunete care se aud doar cu unele ampuri?? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum