adrian lucian Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 La o prima estimare, deci oarecum superficiala, marea gaselnita in liniarizarea impedantei traductorului de fata o are sistemul de intindere al membranei mylar care integreaza in timp real variatiile de impedanta date de marirea-micsorarea distantei fata de stator. Interesant cum o "bucatica" din impedanta e mentinuta constanta prin faptul ca pe spate membrana e lipita de stator, deci imobila (bine, ea e pusa acolo si ca element de amortizare) Link spre comentariu
adrian lucian Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Amintesc si de caracterul inductiv al arcului, impreuna cu partea fixa a mylar-ului apare ca un Notsh Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Sincer,si mie mi_a placut metoda de intindere a membranei si mai ales chestia cu alimentarea ei prin resortul ala.Multzi lipesc membrana si apoi cu o lamela de cupru vin in contact prin presare cu suprafatza conductiva ,metoda care nu e chiar asa buna.De multe ori membrana nu mai are tensiunea de intindere initziala si falfaie aiurea .... Altzii folosesc o metoda de grafitare a mylexului dar nici asta nu e prea ok,pe langa faptul ca e neuniform e si dificil de realizat contactul pt bias.Azi vroiam sa masor distantza intre statoare si diafragma dar n_am reusit,am avut un defect frumos la un cd_player ,un DAC 64 cu iesirea de linie pe ...lampi,6922 (made in Russia ).O lampa moarta si nu mai cupla releul de iesire la terminarea timpului de incalzire filamente.. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 (editat) Salut, der_doktor! Din respect pentru efortul depus de dumneata, iata cheia raspunsului la problema: ai acolo un amplificator PP clasa A1, cu alimentare prin soc de simetrizare si cu reactie negativa (compensare) cu avans de faza. Aceasta este toata "cheia". Pentru un asemenea amplificator PP in clasa A1 cu alimentare prin soc de simetrizare la care se cunosc tipul componentei active, tensiunea de alimentare si curentul de repaus, se poate afla tot ce este nevoie, inclusiv rezistenta de sarcina luata in calcul la proiectarea amplificatorului, prin simple operatii aritmetice elementare, totul pe baza conditiei de putere maxima la iesire in clasa A. Sa stii ca o estimare suficienta se poate obtine chiar daca nu am cunoaste tipul de pentoda (sau BJT, ori MOSFET) utilizat, sunt suficient a fi cunoscute doar valoarea unei tensiuni (cea de alimentare) si a unui curent (cel de repaus), acest gen de etaj fiind cel mai simplu de "rezolvat" si care nu tine neaparat numai de tehnica tuburilor. Asa ca, de aici incolo, avand aceasta "cheie" la indemana, orice tubar de pe aici iti va putea da raspunsul, si asta numai pe baza de matematica de clasa a 4-a primara. Garantez ca rezultatele vor lamuri unele aspecte asupra carora s-a arat mult pe aceasta campie (vor revela inclusiv faptul ca problema masurarii sau determinarii impedantei ESL-ului este cea mai adanca aratura de pe aceasta campie). Ai mai intrebat -oarecum retoric- de ce s-a utilizat pentru acest ESL un amplificator cu tuburi. Avand acum "cheia" de mai sus, este evident ca intrebarea completa trebuia sa fie "de ce PP in clasa A1 cu tuburi si reactie negativa pentru acest ESL?". Raspunsul il gasesti in "Biblia Tuburilor", adica aici http://www.tubebooks.org/Books/RDH4.pdf, la pagina 576, sunt 5 randuri imediat deasupra figurii 13.34, este vorba despre PP clasa A1 cu reactie negativa. Interesant, nu-i asa? Iti doresc succes la ceea ce faci acolo. Traian Editat Mai 21, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 Domnul Traian,nu pot sa zic decat...MULTUMESC ! Asta chiar ca e ..''Biblia tuburilor''...si,sincer,acum aud de ea,cat am rascolit netul sau forumul asta nu am vazutt pe nimeni sa faca o trimitere la ea,nu stiu de ce dar...imi imaginez. Va multumesc inca o data si as fi bucuros daca ati posta din cand in cand pe aici pe la lampi sau audio macar sa ..limpeziti niste lucruri. Link spre comentariu
adigh Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 (editat) @Traian B, Cu alte ocazii am apreciat interventiile tale dar de data asta spui banalitati cu aer superior si gresesti. ..... iata cheia raspunsului la problema: ai acolo un amplificator PP clasa A1, cu alimentare prin soc de simetrizare si cu reactie negativa (compensare) cu avans de faza. Aceasta este toata "cheia". Daca spuneai asta de la inceput era altceva. Intre timp am lamurit ca avem un soc anodic diferential (push-pull) si am lamurit ca lucreaza in clasa A1 dupa ce am vazut valoarea sigurantei cu efect limitativ. Altfel, fara acea limitare, in clasa AB amplificatorul poate mai mult. Poate ca doar intra ocazional in AB. Siguranta nu are de ce sa fie rapida. Si am mai observat si ca are reactie negativa. Nu ne-ai spus de fapt nimic ce nu stiam deja. Dupa ce ne batem capul atita vi si spui "Aceasta e cheia". Adica ai facut lumina. Abia acum intelegem ce avem in fata. Ai mai intrebat -oarecum retoric- de ce s-a utilizat pentru acest ESL un amplificator cu tuburi. Avand acum "cheia" de mai sus, este evident ca intrebarea completa trebuia sa fie "de ce PP in clasa A1 cu tuburi si reactie negativa pentru acest ESL?". Raspunsul il gasesti in "Biblia Tuburilor", adica aici http://www.tubebooks.org/Books/RDH4.pdf, la pagina 576, sunt 5 randuri imediat deasupra figurii 13.34, este vorba despre PP clasa A1 cu reactie negativa. In rindurile la care faci trimitere nu scrie de ce doar PP si nu ar merge si SE, sau poate nu am vazut eu. Iar in ce priveste clasa A1 oricine stie ca ofera cele mai mici distorsiuni. In schimb e ceva gresit, sau in orice caz, exagerat. E scris in acele rinduri "Negative voltage feedback makes such an amplifier practically distortionless for any type of load, resistive or reactive, of any value of impedance" Putine tuburi, precum 300B, pot avea in aproape toate zonele graficului caracteristici liniare. Chiar si atunci, in cazul unei elipse, prin unele locuri, curba traverseaza oblic liniile iar in alte locuri le traverseaza perpendicular. Neliniaritatile sunt mari in cazul elipselor chiar si cu cele mai lineare tuburi, in orice PSF. Iata cum explica Norman H. Crowhurst aparitia distorsiunilor pe sarcini reactive, inductive sau capacitive. http://www.classicaudio.ru/articles/ot_distortion_p2_a57.pdf Degeaba alegem cu atentie o dreapta de sarcina optima daca o sarcina reactiva face praf acea dreapta de sarcina iar curba va trece prin zone neliniare ale tubului. In niciun caz nu putem lasa totul in circa reactiei negative sa faca un "amplificator practic fara distorsiuni pe orice tip de sarcina". E o cumplita exagerare, ca sa nu zic ca e o prostie. Nu se poate abuza de reactia negativa. Reactia negativa nu e panaceul universal al amplificatoarelor. Editat Mai 22, 2014 de adigh Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 22, 2014 Partajează Postat Mai 22, 2014 (editat) Si totusi dupa atata aratura,sau mai direct spus ; batut campi,cat este Raa pentru acest amplificator ??? Acum avem si manuale,avem si deteriminari practice,nimic nu ne lipseste,asa-i? Editat Mai 22, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 22, 2014 Partajează Postat Mai 22, 2014 (editat) @Traian B, Cu alte ocazii am apreciat interventiile tale dar de data asta spui banalitati cu aer superior si gresesti. Daca spuneai asta de la inceput era altceva. Intre timp am lamurit ca avem un soc anodic diferential (push-pull) si am lamurit ca lucreaza in clasa A1 dupa ce am vazut valoarea sigurantei cu efect limitativ. Altfel, fara acea limitare, in clasa AB amplificatorul poate mai mult. Poate ca doar intra ocazional in AB. Siguranta nu are de ce sa fie rapida. Si am mai observat si ca are reactie negativa. Nu ne-ai spus de fapt nimic ce nu stiam deja. Dupa ce ne batem capul atita vi si spui "Aceasta e cheia". Adica ai facut lumina. Abia acum intelegem ce avem in fata. In rindurile la care faci trimitere nu scrie de ce doar PP si nu ar merge si SE, sau poate nu am vazut eu. Iar in ce priveste clasa A1 oricine stie ca ofera cele mai mici distorsiuni. In schimb e ceva gresit, sau in orice caz, exagerat. E scris in acele rinduri "Negative voltage feedback makes such an amplifier practically distortionless for any type of load, resistive or reactive, of any value of impedance" Putine tuburi, precum 300B, pot avea in aproape toate zonele graficului caracteristici liniare. Chiar si atunci, in cazul unei elipse, prin unele locuri, curba traverseaza oblic liniile iar in alte locuri le traverseaza perpendicular. Neliniaritatile sunt mari in cazul elipselor chiar si cu cele mai lineare tuburi, in orice PSF. Iata cum explica Norman H. Crowhurst aparitia distorsiunilor pe sarcini reactive, inductive sau capacitive. http://www.classicaudio.ru/articles/ot_distortion_p2_a57.pdf Degeaba alegem cu atentie o dreapta de sarcina optima daca o sarcina reactiva face praf acea dreapta de sarcina iar curba va trece prin zone neliniare ale tubului. In niciun caz nu putem lasa totul in circa reactiei negative sa faca un "amplificator practic fara distorsiuni pe orice tip de sarcina". E o cumplita exagerare, ca sa nu zic ca e o prostie. Nu se poate abuza de reactia negativa. Reactia negativa nu e panaceul universal al amplificatoarelor. adigh, 1) te rog sa-mi amintesti unde anume ai lamurit dumneata (sau altcineva) mai inainte ca este vorba despre un soc anodic de alimentare si simetrizare, pentru ca domnule electronist, asa se numeste socul acela, nicidecum soc... "diferential". Multumesc anticipat. [Apropo, amplificatorul NU este amplificator diferential ci este push-pull, ceea ce este altceva (daca vrei, iti explic), si de aceea apare cuvantul simetrizare. Credeam ca ai inteles ca eu nu ma joc cu cuvintele]. 2) te rog sa-mi amintesti unde anume mai inainte, dumneata sau altcineva a specificat si ati lamurit ca este vorba despre etaj PP clasa A. Multumesc. 3) te rog sa-mi amintesti unde anume s-a lamurit anterior problema sigurantei de 80 mA. Multumesc anticipat. Nici nu se putea lamuri decat dupa ce se lamurea faptul ca este clasa A. Singura discutie referitoare la ea incerca sa justifice ca totusi este clasa AB chiar daca este de 80 mA. Nu este nici o justificare pentru valoarea ei. Poti sa-mi arati, te rog, unde a fost anterior vreo discutie concreta care in mod real sa fi justificat acesta valoare? 4) spre a-ti lamuri problema cu "aerele de superioritate", iti spun concret si negru pe alb ca acesta este singurul (absolut singurul) topic de aici pe care l-am deschis in ultimul an de cand am renuntat la aceasta sectiune, si chiar si pe acesta singurul l-am deschis numai in urma cu o saptamana doar pentru ca atunci am folosit pentru prima oara in ultimele luni "cautare dupa subiect nou" (dupa ce stilul forumului s-a schimbat). De ce anume am renuntat macar sa mai citesc vreun subiect de pe aici, stii prea bine, iar raspunsul dumitale nu face decat sa imi confirme ca am luat atunci o decizie corecta pe care acum, in mai putin de 12 ore, imi pare rau ca am incalcat-o. Sa stii ca etajul a fost revelat in totalitate exact atunci, in urma cu o saptamana, cand der_doktor a postat oscilogramele cu masuratoarea tensiunii pe catod si care, pentru semnal nedistorsionat, chiar si la >1000Vv, arata unghi de conductie de 360 grade prin fiecare tub, iar acum de curand s-a revelat si specificatia amplificatorului, care este de 450Vef = 1270Vvv tensiune maxima la iesire, aceasta este echivalentul specificatiei de putere de varf de la traductoarele electrodinamice (adigh, stii de ce traductoarele ESL sunt specificate in tensiune, si nu in putere?). Am asteptat sa vad cine observa primul unghiul de conductie... dar nu am vazut ca in tot acest timp cineva sa se fi sezizat despre unghiul de conductie de 360 grade, poate ma lamuresti cu vreun citat din postul anterior despre care crezi ca lamurea acest aspect. Multumesc. 5) aducerea in discutie a tubului 300B este chiar continuarea "araturii pe campii" pe care am mentionat-o. De ce o faci? Relativ la acest topic, crezi ca ma "doare" pe mine sau pe altcineva de liniaritatea lui 300B, despre SE, au vreo relevanta aici ? Nu este aceasta o "aratura pe campie"? Domnule, aici este vorba despre etaj push-pull, iar in acest caz si spre deosebire de SE, pentru a obtine un etaj PP liniar, nu este obligatoriu ca tuburile sa aiba caracteristica "liniara", deci ce treaba are "liniaritatea" lui 300B? De exemplu, chiar si fara reactie negativa, poti obtine un astfel de etaj PP care sa fie perfect liniar chiar daca folosesti tuburi "total neliniare", de exemplu tuburi avand in zona de compunere caracteristici neliniare de ordinul doi: atunci cand se compun caracteristicile in PP clasa A, caracteristica compusa ar rezulta in acest caz perfect liniara, caracteristicile individuale neliniare sunt liniarizate prin compunerea lor in PP, acesta este motivul pentru care PP reduce distorsiunile de ordin par. Nu se stie ce-i aia PP incat trebuie sa fac si eu "araturi" acum, nu erau destule ?! Iar in cazul PP clasa A, extinderea (umflarea) elipsei de sarcina reactiva mentionata de tine se face catre zone liniarizate, spre deosebire de SE unde nu se intampla neaparat asa. Chiar credeai ca RDH abereaza? 6) Repet: raspunsul dumitale imi confirma faptul ca am gresit revenind chiar si cu o singura postare aici, imi pare rau ca am facut-o. Doresc sa specific in mod expres ca am facut-o numai dupa ce der_doktor a desfacut acel ESL, nu mi-am imaginat vreodata ca va risca atat de mult. Eu am lucrat service muuuult timp, de la "coada surubelnitei" si pana in management si cunosc ceea ce inseamna service consumer, clienti, costuri, si riscurile implicate, mai ales ca azi sunt vremuri deloc usoare in acest domeniu. Cum am specificat initial, am considerat ca der_doktor a meritat asta, si ii multumesc pentru efortul depus. Iti multumesc pentru raspuns, si le multumesc si celorlalti pentru eforturile depuse. N-o sa mai intervin. Toate cele bune. Traian Editat Mai 22, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
adigh Postat Mai 22, 2014 Partajează Postat Mai 22, 2014 (editat) @Traian B, Am sa-ti raspund punctual. 1) La pagina 6, postul nr 77, am spus ca e un soc anodic diferential. Am precizat asta pentru ca pina atunci era denumit "transformator" de catre der_doktor dar si altii. Tot in acel post am dat un link spre un asemenea soc produs de Lundahl. In datasheet e pomenit ca "anode chokes" http://www.lundahl.se/pdf/1667_68.pdf Indiferent daca e SE sau PP. Termenul "diferential" l-am bagat de la mine asa cum tu ai bagat termenul "de simetrizare". In datasheet nu se spune nici ca e diferential dar nici ca e de simetrizare. 2 si 3) Niciunul nu am observat valoarea sigurantei de 80mA pina sa ne-o arate der_doktor. Pina in acel moment vorbeam de clasa AB pentru ca amplificatorul poate da mai multa putere in AB. Valoarea acelei sigurante intervine ca un factor limitativ. Daca pe fiecare "ramura" a amplificatorului se consuma 40mA inseamna ca deja a fost atins maximul. La un consum mai mare de durata siguranta se va arde. Pe timpi scurti nu, pentru ca siguranta nu e rapida. Probabil constructorul a dimensionat difuzorul ca sa nu ia mai multa putere nici la semnal maxim. Pentru ca amplificatorul poate daca intra in AB. Numai in clasa A consumul ramine constant. Daca intra in clasa AB se depaseste consumul maxim. Dupa ce der_doktor ne-a dat valoarea sigurantei a fost totul limpede. Nu ai limpezit tu lucrurile. Ai stat pe margine sa vezi incotro merg lucrurile, fara sa te "risti". Acum la finalul razboiului esti viteaz. 4) Da, esti ingimfat. Ti se pare ca pe tine nu ar trebui sa te contrazica nimeni. Ti se pare o jignire imensa daca cineva te contrazice. Nimeni nu poate avea pretentia asta. Oricine are voie sa te contrazica. Cind esti pe un forum trebuie sa inveti sa dialoghezi. Ti se pare ca cineva de pe aici scapa sa nu fie contrazis ? Vrei un tratament diferentiat pe forum ? Nu esti tratat altfel decit toti ceilalti. Ai si prieteni si neprieteni. De cite ori te contrazici cu cineva spui ca nu mai dai pe aici. Ingimfarea nu tine de constiinta valorii proprii ci de educatia din cei 7 ani de acasa. Asa cum se pot intilni prosti plini de sine, se pot intilni si genii adevarate pline de modestie. 5) Intrebi de ce am adus in discutie linearitatea lui 300B ? Desi am explicat am sa mai explic o data, poate ca nu am fost clar. In rindurile din pagina recomandata de tine se spunea ca daca facem un amplificator PP foarte liniar atunci acel amplificator va fi practic fara distorsiuni indiferent daca lucreaza pe o sarcina rezistiva sau reactiva si ca secretul e reactia negativa. Eu am dat exemplul cu 300B dar ca sa respectam exemplul din carte putem ramine si la un PP foarte liniar. Citat: "Negative voltage feedback makes such an amplifier practically distortionless for any type of load, resistive or reactive, of any value of impedance" Ei bine eu nu cred ca reactia negativa e panaceul universal al amplificatoarelor. "Eliptical loadlines" cum se spune in carte vor genera distorsiuni. Pentru fiecare portiune a elipsoidei va coespunde o alta variatie a curentului anodic si respectiv a tensiunii anodice. La aceeasi modificare a Ug1. Chiar si daca tuburile sunt cele mai liniare din lume. E din cauza elipsei. Una e proiectia pe o dreapta si alta e proiectia pe o elipsa. In caz ca nu ai observat linkul pus de mine ti-l mai pun o data. Norman H. Crowhurst http://www.classicaudio.ru/articles/ot_distortion_p2_a57.pdf Asa ca te intreb daca tu crezi ca o sarcina reactiva distorsioneaza sau nu, conform celor spuse in linkul tau ? In acel link se spune ca e practic fara distorsiuni chiar pe o sarcina reactiva. Eu zic ca da, distorsioneaza. Sper sa ai destul fair-play sa nu ocolesti intrebarea. Dupa cum vezi eu iti raspund punctual. Iar in ce priveste afirmatia ta "PP reduce distorsiunile de ordin par" parca ai fi bucatar nu electronist. De unde le reduce ? Din semnalul de intrare ? De unde stie PP ca semnalul de intrare e distorsionat ? Nu stie. Corect e sa spui ca PP distorsioneaza, nu reduce distorsiunile de nici-un fel. Iar la modul general vorbind, nici-un fel de amplificator nu reduce nici-o distorsiune. Doar baga distorsiuni, sau lasa semnalul cum a fost. 6)Nu e nevoie sa tot anunti cit iti pare de rau ca ai postat. Nu te obliga nimeni. Lasi sa se inteleaga ca ne-ai facut un favor pe care nu-l meritam. Editat Mai 22, 2014 de adigh Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 22, 2014 Partajează Postat Mai 22, 2014 (editat) Eu imi mentin parerea referitor la acel autotransformator nu inteleg care-i treaba cu "diferential" sau "de simetrizare",oricine poate vedea pur si simplu un autotransformator de iesire PP cu priza pentru UL a carui inductanta Laa=817mH,sunt patru bobine cuplate magnetic (!!!).Daca studiati sau ati realizat un etaj final PPP sau CIRCLOTRON,veti observa acelasi tip de autotransformator cu prize pentru cuplarea unei sarcini de diverse impedante ajungandu-se in cazul unui PPP cu 6C33C cuplarea sarcini chiar pe capetele acelui autotraf.In articolele unde sunt tratate aceste PPP acel autotraf este denumit pur si simplu OT. "... Cateva oscilograme noi.. -10KHz,ESL_intre S1 si masa 960Vpp,catod 7Vpp,iar multimetrul tot in catod arata 2,472V_RMS..." Vi se pare ca in aceste conditii avem PP clasa A ??? Cat ar trebui sa avem in lipsa semnalului ,Pda pentru fiecare EL34,adica ce tensiune pe rezistentele din catod (stiind ca in catod avem suma Ia si Ig2 ce va determina acea tensiune ) pentru a fi vorba de clasa A in PP? P.S am vazut undeva mai sus ceva de genul: "PP clasa A1..."cum vine asta??? Editat Mai 22, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 22, 2014 Partajează Postat Mai 22, 2014 (editat) Domnule Lăzăroiu pentru cei cu mai puţină experienţă în audio pe tuburi trebuie să precizăm că indiferent de configuraţie push-pull sau single-ended când discutăm de tubul final EL34 devine inutil să precizăm clasa-A/A1 pentru Ua_0 ≥ 250V cu alte cuvinte nu există clasa-A/A2 pentru Ua_0 ≥ 250V EL34(adică EL34 nu poate fi condus în regim curent g1 în clasa-A când Ua_0 ≥ 250V pentru simplu motiv că înseamnă să ieşim din clasa-A) în cazul EL34 tub final fiind extra-suficient să precizăm simplu clasa-A(fără alte "adăugiri" A1 sau A2) ,mai mult atacul g1/EL34 din prezentarea dată nu este capabil să asigure curent g1/EL34. Probabil/posibil a fost imaginat(mental) un etaj final push-pull calasa-A echipat cu EL34 atac g1 cu alimentare anodică 100V...( nu ştiu/cunosc a se regăsi în practică/fizic) astfel încât să devină oarecum necesară precizarea clasa-A/A1-EL34 (nu ne aflăm în această situaţie pentru prezentarea dată). Aşadar să întrebăm şi noi Poate exista clasa-A/A2 pentru tubul final EL34 atac g1 atunci când Ua_0 ≥ 250V Ug2_0≥ 250V ?(indiferent de configuraţie etaj final push-pull sau single-ended) ,dacă există musai trebuie să specificăm clasa-A/A1 ca să ştim până unde ne întindem(cu atacul g1). Editat Mai 22, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
adigh Postat Mai 22, 2014 Partajează Postat Mai 22, 2014 (editat) Vazut prin prisma posibilitatii A1 sau A2 nu era necesar sa se precizeze. Precizarea clasei A ar fi necesara pentru ca exista posibilitatea functionarii in alta clasa decit A, ma refer la AB. Puterea disipata pe anod, in jur de 21W, ar fi permis clasa AB dar cu o siguranta de valoare mai mare. Acea siguranta limiteaza functionarea la clasa A, clasa in care consumul, care e deja la maxim, ramine constant. Intrarea in clasa AB inseamna depasirea consumului maxim si arderea sigurantei. Chiar daca tuburile ar mai fi "dus" inca. In schimb pretentia lui Traian B ca el ne-a scos din ceata mi se pare exagerata. Nu vad de ce sa-si asume cineva merite pe care nu le are. Editat Mai 22, 2014 de adigh Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 23, 2014 Partajează Postat Mai 23, 2014 Azi am montat inapoi ESL_ul,operatzie reusita ,dupa parerea mea.Sincer,nu am avut emotzii deloc,nu e prima data cand ...ma joc cu focul .Toata chestia e ca trebuie sa fii perfect relaxat cand faci lucruri din astea de finetze,seamana putzin cu o operatzie pe creier,daca itzi scapa mana..ii spui ..adio pacientului,in cazul meu membrana aia de un micron.Maine il testez si o sa fac un set nou de masuratori.Am fost ocupat cu restaurarea celorlalte placi din perechea asta de boxe,si nu_s putzine,pe fiecare boxa sunt 5 amplificatoare cu tranzistori AB_class (mos_fet laterali in varianta asta),5 placi schimbatoare de impendantza senzori optici,o sursa ,o placa cu releele de protectzie,o placa cu filtrele active si minunea asta de placa cu lampi. Urmeaza sa fac toate masuratorile de curentzi si tensiuni care _mi vor trece prin minte,si ma refer la bias,I_a,I_g2,I_k,U_a,U_g2,U_k,U_g1,in 4 situatzii, fara semnal,cu 500Vpp,1000Vpp si cu 1200Vpp in anoda,la 15kHz sinus. Am calculat cate ceva dupa ''Biblia Tuburilor'' si ii multzumesc inca o data lui Traian_B pt asta,si dupa ce am gasit la Turner pe site.Aici pe forum nu am gasit nimic despre PP si cum s_ar calcula,ori n_am cautat eu bine...Rezultatele sunt totusi interesante pt ca din calcul se poate deduce caracterul puternic reactiv al sarcinii si faptul ca este o sarcina capacitiva. Naja...va urma. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 23, 2014 Partajează Postat Mai 23, 2014 Practic se poate determina impendanta difuzorului electrostatic prin citeva masuratori in spectrul de frecventa alocat acestuia si cu ajutorul PSF rezulta Raa, credeti ca poate fi corect ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 23, 2014 Partajează Postat Mai 23, 2014 Marius,nu stiu ce sa zic...totul e posibil.Exact cum a fost chestia cu ..curentul anodic.De ex la 15kHz,pt o tensiune pe ESL de 1040Vpp am un curent TOTAL consumat din sursa de 650Vcc de 47,8mA.Iar crescand tensiunea pe ESL la 1200Vpp curentul scade la 44,3mA. ΔI= -3,5mA,pt ΔE_esl=74,46Vef. Pt asta vreau sa refac toate masuratorile.O alta chestie interesanta e e ca cele doua ESL nu sunt cuplate direct la masa ci prin impendantza sursei de bias(rezistentza interna).Topologia asta e un pic mai complicata si nu am gasit inca ceva asemanator la care sa se prezinte vreun calcul de Raa,Pout...concret. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum