Vizitator Postat Mai 18, 2014 Partajează Postat Mai 18, 2014 Reactia de tip SCHADE o consider rezonabila fiindca controleaza etajul generator de distorsiuni cu ponderea cea mai mare, solutia cu NFB global poate fi discutabila fiind o varianta daca se accepta ca si OT-urile introduc distorsiuni, ce zici adigh ? Link spre comentariu
adigh Postat Mai 18, 2014 Partajează Postat Mai 18, 2014 (editat) E normal Marius ca sa se intervina acolo unde e mai mare nevoie de interventie. Imbunatatirile se simt cel mai mult actionind acolo unde se sta cel mai prost. Rezistenta unui lant nu e data de media rezistentei verigilor ci de rezistenta verigii celei mai slabe. Acolo trebuie imbunatatit, unde e veriga cea mai slaba. E corecta observatia ca aplicing o GNFB se intervine nediferentiat si acolo unde e necesar ca si acolo unde nu e foarte necesar. Eu as pastra una din reactii pentru reglarea damping factorului. Fie reactia negativa globala fie cea locala a tubului final, proportionind reactia negativa de curent cu cea de tensiune. E discutabil care etaj introduce cele mai mari distorsiuni. Oricare ar putea fi, de la caz la caz, inclusiv sau mai ales boxele. De asta as lasa si pentru boxe ceva reactie negativa, pentru reglarea DF. Reactia Schade daca se aplica tubului final linearizeaza tubul si va avea nevoie de predistorsiune mai mica. Dar e o reactie negativa de tensiune si duce la marirea DF. Ca si KNFB care e tot o reactie negativa de tensiune. Efectul va fi marirea extensiei la joase dar pe de alta parte daca creste DF prea mult o sa inceapa sa sune a tranzistori. Editat Mai 18, 2014 de adigh Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 18, 2014 Partajează Postat Mai 18, 2014 Varianta simplificata o etajului de iesire Grupul R3-C2 il identific ca o reactzie de tip Schade,eu m_am referit la R3-R2 care o vad ca o impendantza paralela cu sarcina,de aceea am intrebat de reactzia Schade. Am scos sigurantza de 80mA de pe alimentarea etajului final si am pus o rezistentza de 100 ohmi/0,6W (R7 in schema asta).Maine am sa masor caderea de tensiune pe ea,asta in ideea de a afla consumul general al etajului final . La un curent prin rez de 100 ohmi de 100mA ar trebui sa am o cadere de tensiune de 10V pe ea,daca nu se arde... Prin grupul R3-R2 (117,5k+23,5k=141k ) am un curent continuu de 4,6mA,la care se adauga componenta alternativa in prezentza semnalului. Am sa fac masuratorile la 20KHz sau 15kHz..la 10kHz nu pot ca ma zgarie pe creier sinusul ala la putere maxima ,peste 18kHz in schimb nu mai aud nimic.Cred ca la 15KHz ar fi varianta cea mai buna pt masuratori fiind mai apropiata de limita maxima audibila,putzine persoane au urechea educata sa asculte ca liliecii peste 15kHz... Dupa ce pun si poze cu caderea de tensiune pe rez de 100 ohmi serie cu alimentarea cred ca putem trece si la calcule...daca isi mai au rostul..din pct meu de vedere e clar ca nu se depasesc valori maxime admisibile iar dupa cum arata placa fizic dupa 30 ani de functzionare cred ca e ok . Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 (editat) Varianta simplificata o etajului de iesire Grupul R3-C2 il identific ca o reactzie de tip Schade,eu m_am referit la R3-R2 care o vad ca o impendantza paralela cu sarcina,de aceea am intrebat de reactzia Schade. Am scos sigurantza de 80mA de pe alimentarea etajului final si am pus o rezistentza de 100 ohmi/0,6W (R7 in schema asta).Maine am sa masor caderea de tensiune pe ea,asta in ideea de a afla consumul general al etajului final . La un curent prin rez de 100 ohmi de 100mA ar trebui sa am o cadere de tensiune de 10V pe ea,daca nu se arde... Prin grupul R3-R2 (117,5k+23,5k=141k ) am un curent continuu de 4,6mA,la care se adauga componenta alternativa in prezentza semnalului. Am sa fac masuratorile la 20KHz sau 15kHz..la 10kHz nu pot ca ma zgarie pe creier sinusul ala la putere maxima ,peste 18kHz in schimb nu mai aud nimic.Cred ca la 15KHz ar fi varianta cea mai buna pt masuratori fiind mai apropiata de limita maxima audibila,putzine persoane au urechea educata sa asculte ca liliecii peste 15kHz... Dupa ce pun si poze cu caderea de tensiune pe rez de 100 ohmi serie cu alimentarea cred ca putem trece si la calcule...daca isi mai au rostul..din pct meu de vedere e clar ca nu se depasesc valori maxime admisibile iar dupa cum arata placa fizic dupa 30 ani de functzionare cred ca e ok . Bineinteles ca logica dv. este corecta,toate retelele NFB de tensiune sunt in paralel cu sarcina,dar fractiunea de putere consumata din sarcina este neseminificativa,puteti analiza si compara toate amplificatoartele ce au retele de NFB de tensiune.In cazul de fata din simulare la o putere sinus nelimitat de 32W pe sarcina,vom gasi pe anod o putere de 32.5W,deci cei 0.5W sunt disipati de reteaua NFB (SCHADE) si transformati in caldura,daca se poate spune asa,aproximativ 0,7mJ comparativ cu sarcina in care gasim 100mJ (!!!) In anod vom gasi un curent de 56.2mA[rms] ,prin sarcina un curent de 51mA[rms] iar prin reteaua SCHADE vom gasi un curent de 5,2mA[rms] si daca incercam sa urmam o logica fireasca,ar fi normal sa deducem ca cei 141Kohmi din reteaua rezisva SCHADE nu au cum sa fie mai mici decat sarcina propizisa ca valoare,altfel toata puterea s-ar consuma pe acele rezistente.La frecventa de 15Khz si un curent de 51mA[rms] prin anozi tuburi finale vom vedea o impedanta UTILA de ~12,8Kohmi,comparativ cu reteaua din NFB paralel pe sarcina ce are o impedanta de ~138Kohmi. Foarte important este sa stim si cum "descarca" difuzorul electrostatic sarcina mecanica (acustica) in spatele lui,adica prin statorul din partea opusa diafragmei,pentru ca daca spatiul ales nu este bine acordat si banuiesc ca este un spatiu refelex pentru a intoarce in fata si sunetele din spatele diafragmei,atunci practic impedanta va fi foarte dependenta si de acest lucru,parerea mea! Editat Mai 19, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 15kHz,1040Vpp in S1,pe ESL,15Vpp in katod,....47,8mA consum general in siguranta de 80mA,masurat cu doua aparate de masura inseriate,un digital si un ..aco_metru 15kHz,1250Vpp in S1,20Vppin katod,44,3mA consum general distorsiuni clare Daca mai este ceva de ..masurat...o fac cu placere... Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 In aceste conditii,care crdeti dv. ca ar fi Raa si puterea pe sarcina??? Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 Dl.Lazaroiu,cu cel mai mare respect...sa intzeleg ca asta e testul pt intrarea in lumea ..lamparilor ? Am mai scris ca nici cei care au proiectat minunea asta nu au specificat putere sinus (in W) in caracteristicile tehnice,de ce oare? Chiar daca as pune un calcul,bun sau total eronat ,egal despre ce ,in mintea multora de aici eu..,,habar n_am despre lampi''.De fiecare data cand recitesc tot topicul de la cap la coada,pt ca am obiceiul asta,imi zic ca a fost ''un timp pierdut'' degeaba,si,totusi imi calc pe inima si mai fac o postare,poate va folosi candva ...cuiva.Pt mine personal e egal,chiar cu timpul pierdut sa postez pe aici ,contravaloarea reparatziei a 3 perechi acopera totul,iar defecte grele n_am intampinat.Mai mult timp am pierdut cu pozele decat cu restaurarea. Referitor la calcule...am o surpriza pt cineva ''drag'' mie ,de aici...incerc sa mentzin suspansul cat pot de mult...iar cand le voi pune se poate chiar inchide topicul,nu ar mai fi nimic de spus.Nu garantez ca am sa aflu Z_ESL exacta la 15 kHz,dar am sa ma straduiesc. Maine sper sa_mi fac timp sa pun si pozele cu ESL demontat,si asta pt ca am promis cuiva de aici. Link spre comentariu
adigh Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 @der_doctor, Ei hai nu mai fi asa sensibil. Cind te vad atit de afectat aproape ca-mi pare rau ca te-am tachinat. Sper ca nu o sa ramii cu traume. Pe linga lucrurile serioase, ne mai si distram. Iar topicul este interesant. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 19, 2014 Partajează Postat Mai 19, 2014 Adi,cred ca decat pt patru persoane sunt interesate de topicul asta,eu ,tu,dl.Lazaroiu si Marius...restul sunt cu ..''contrele''...app de asta ,ieri noapte am citit ,intamplator, topicul ''Calculul amplificatoarelor cu tuburi''...cred ca nu mai e nevoie sa spun de ce nu s_a mai postat acolo..si nici de ce nu mai vad postari din partea lui @depanatorul,Traian.B ,dvb sau felixx...naja... Si,app,de sensibilitate..stai linistit ca am trecut prin multe in viatza,stii si tu cum e strainatatea...esti mereu singur ,decat tu si Dumnezeu... Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 Adi,cred ca decat pt patru persoane sunt interesate de topicul asta,eu ,tu,dl.Lazaroiu si Marius...restul sunt cu ..''contrele''...app de asta ,ieri noapte am citit ,intamplator, topicul ''Calculul amplificatoarelor cu tuburi''...cred ca nu mai e nevoie sa spun de ce nu s_a mai postat acolo..si nici de ce nu mai vad postari din partea lui @depanatorul,Traian.B ,dvb sau felixx...naja...Si,app,de sensibilitate..stai linistit ca am trecut prin multe in viatza,stii si tu cum e strainatatea...esti mereu singur ,decat tu si Dumnezeu... Și eu sunt interesat de ce se scrie aici,doar citesc,e interesant,nu stiu pe nimeni care a depanat așa ceva,e un topic interesant, mai ales pt cei care depaneaza Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 Vio,modelul asta de boxe e destul de rar,suna al dracului de bine si nu numai din cauza ca sunt pe 4 cai si ca au sistemele alea de senzori pe fiecare difuzor ci mai ales din cauza electrostatului astuia.Schema completa si manualul service complet cu toate reglajele il are doar firma producatoare.Eu nu mai stiu pe nimeni in germania sa faca o restaurare completa si un reglaj corect pe etaje in afara de T&A.Mai e un tip in Elvetia care mai face cate ceva dar nu are toate variantele de scheme.De asta am postat aici si nu in forumurile straine.Oricum,boxele astea au niste secrete care itzi mananca timp pana le descoperi,numai reglajul senzorilor itzi ia o zi intreaga,tzinand cont ca schimband suspensiile la membrane trebuie reglate din nou. Ce nu am avut ,inca,la reparat e un tweeter ionic,asta de exemplu,de la Acapella... http://www.acapella.de/en/hornspeakers/ionic_tweeter.php si daca te uitzi in josul paginii la date tehnice nici acolo nu se specifica putere in W. De ce oare ???...oare nu e variabila impendantza de sarcina ? Putine etaje de iesire pot sa lucreze cu impendantze variabile iar ce am pus eu pe forum nu e un amplificator audio de banda larga clasic in topologie PP-UL cu traf de iesire si impendantza de sarcina fixa in 4/8/16 ohmi. P.S. Stiam ca tu si @gabriele suntetzi interesati de PP asta... Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 (editat) Vio,modelul asta de boxe e destul de rar,suna al dracului de bine si nu numai din cauza ca sunt pe 4 cai si ca au sistemele alea de senzori pe fiecare difuzor ci mai ales din cauza electrostatului astuia.Schema completa si manualul service complet cu toate reglajele il are doar firma producatoare.Eu nu mai stiu pe nimeni in germania sa faca o restaurare completa si un reglaj corect pe etaje in afara de T&A.Mai e un tip in Elvetia care mai face cate ceva dar nu are toate variantele de scheme.De asta am postat aici si nu in forumurile straine.Oricum,boxele astea au niste secrete care itzi mananca timp pana le descoperi,numai reglajul senzorilor itzi ia o zi intreaga,tzinand cont ca schimband suspensiile la membrane trebuie reglate din nou. Ce nu am avut ,inca,la reparat e un tweeter ionic,asta de exemplu,de la Acapella... http://www.acapella.de/en/hornspeakers/ionic_tweeter.php si daca te uitzi in josul paginii la date tehnice nici acolo nu se specifica putere in W. De ce oare ???...oare nu e variabila impendantza de sarcina ? Putine etaje de iesire pot sa lucreze cu impendantze variabile iar ce am pus eu pe forum nu e un amplificator audio de banda larga clasic in topologie PP-UL cu traf de iesire si impendantza de sarcina fixa in 4/8/16 ohmi. P.S. Stiam ca tu si @gabriele suntetzi interesati de PP asta... Si amplificatoarele "normale",daca pot spune asa,lucreaza pe o sarcina variabila in functie de frecventa,cred ca un difuzor dinamic nu are aceeasi impedanta pe INTREAGA gama audio,am dreptate sau nu?... Sunetele acelea emise de difuzoarele electrostatice,piezoceramice sau chiar plasma-tweeter sunt consecinta unui consum de energie,asadar despre o putere tot este vorba...,un curent si o tensiune prin sarcina. Chestia cu tweeterele cu plasma este adevarat ca ar reprezenta ceva interesant si de acest lucru am fost pasionat cu ceva vreme in urma ,chiar am functional un acest tip de difuzor realizat cu un tub EL519 dupa schema din imagine (pot da mai multe detalii despre aceasta),insa aceste difuzoare rteprezinta un risc major in ceea ce priveste sanatatea noastra. In mediul in care lucreaza, ele sunt niste generatoare de ioni "toxici",daca asculti mult timp muzica intr-o camera unde este un astfel de difuzor sigur bine nu-ti va fi (!!!!). Daca o sa cautati in articolul publicat de neamtul care a realizat primul acet tip de difuzor,vati gasi foarte sigur data si puterea acestui tweeter in afara de sensibilitatea in dB.NU se poate sa discutam de sisteme electrice sau electronice fara sa ne raportam la putere. http://www.plasmatweeter.de/acapella.htm sau aici http://www.emsp.tu-berlin.de/menue/studium_und_lehre/mixed-signal-baugruppen/das_projekt_high_speed_2/plasma_lautsprecher/ unde zice si ceva de putere,dv. intelegeti mai bine pentru ca este scris in germana. "This Plasma speaker was build in the rooms of Otto Braun's company around 1978. The name of the company was CORONA ACOUSTIC GmbH. The company start in 1977." In poze: -schema dupa care am construit eu un plasma tweeter. -un tabel cu caracteristicile plasma-tweeter Schnitt 514. Cu ceva timp in urma,am deschis eu pe acest forum un topic cu aceasta tema,dar se pare ca au fost interesati exact ca si pentru topicul dv. ,ce este peste EL84 SE (ARITMA) sau PP cu 6P3S nu mai pare interesant sa nu mai amintesc de GU50 ca deja este prea multa stiinta. P.S este foarte fain tot ce ati postat dv. aici,personal va multumesc chiar daca nu cred ca ma voi intalni vreodata cu asa ceva,dar materialele sunt interesante va mai asteptam oricand cu alte curiozitati de acest gen! Editat Mai 20, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 Dl.Lazaroiu,foarte interesante materialele puse de dvs aici,se vede ca ati fost/sunteti pasionat de domeniul asta .Am ce sa studiez asta seara.E adevarat ca si difuzoarele dinamice isi schimba impendantza in functzie de frecventza ,Infinity kappa 8-9 sunt exemple concrete si putzine amplificatoare lucreaza bine cu ele,uneori ajung si sub 0,5 ohm.La electrostatele astea nu am gasit pe nicaieri ceva concret in legatura cu un calcul al puterii efective,decat pt puterea acustica.Oricum,domeniul asta nu e prea cunoscut iar cine are informatzii nu le_a pus pe net. Pt PP_ul asta de la T&A s_ar putea face un calcul al puterii facand diferentza dintre puterea efectiva consumata si pierderile de tip Joule sau radiate electromagnetic in final ramanand puterea reala consumata de ESL.Parerea mea e ca un calcul al Ra sau Raa ,cat timp nu se foloseste OT ca sarcina principala pt ESL ,nu ar fi in totalitate corect.Mai am totusi o idee de a estima rezistentza de sarcina vazuta de lampi in anozi,poate am maine ceva timp sa fac niste masuratori.Sunt curios cum variaza delta Ua si delta Ia la frecventze diferite.. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 20, 2014 Partajează Postat Mai 20, 2014 Asa arata in ''realitate'' un ESL din boxele astea: Distantele intre stator si diafragma n_am apucat sa le masor,o fac maine.Diafragma e din myler metalizat pe o parte si dubla,adica e lipita de carcasa in partea de sus cu fatza izolata spre stator,coboara si trece peste suportul de intindere si se intoarce din nou in carcasa cu fatza izolata spre celalalt stator.Partea metalizata ramane la interior si are contact electric cu tensiunea de bias prin resorturile de intindere.Grosimea acesteia o estimez la un micron maxim doi,nu am vazut alta asa de subtzire si n_am nici cu ce sa o masor precis.Fatza de alte sisteme de intindere a membranei asta cred ca e destul de reusit,si zic asta deoarece am vazut mai multe modele de ESL si la toate era lipita diafragma pe o rama dubla care tzinea si rolul de distantzor. Maine sunt curios daca mai pun la loc toate piesele...daca nu ...fac cu mana la o mie de ...castravetzi. Link spre comentariu
adigh Postat Mai 21, 2014 Partajează Postat Mai 21, 2014 (editat) Si amplificatoarele "normale",daca pot spune asa,lucreaza pe o sarcina variabila in functie de frecventa,cred ca un difuzor dinamic nu are aceeasi impedanta pe INTREAGA gama audio,am dreptate sau nu?... Pe linga acele variatii de impedanta in functie de frecventa mai exista variatii instantanee de impedanta ce nu se gasesc in nici-o diagrama a niciunui difuzor. E normal sa nu existe in diagrame pentru ca acele variatii sunt impredictibile. Apar in functie de muzica. Apar din cauza cuplajului membranei cu o sarcina ce are inertie, o sarcina elastica. Aerul e in miscare iar atunci cind membrana primeste curent de comanda pentru a deplasa membrana in aceeasi directie in care aerul e in deplasare, bobina va absorbi mai putin curent si apare ca o crestere de impedanta. Daca din contra, bobina primeste curent pentru a deplasa membrana in directie contrara miscarii aerului, atunci va exista o scadere de impedanta si curentul luat de bobina va fi mai mare. Aerul in apropierea membranei e in vibratie permanenta in timpul muzicii iar membrana poate primi, in mod impredictibil, comanda pentru orice miscare. Membrana poate surprinde aerul in orice moment al deplasarii, in acelasi sens sau in sens opus noii miscari a membranei. Pentru un difuzor de 8ohm, in zona de mijloc a benzii redate, impedanta poate lua valori de 4-16ohmi (sa zicem). Valori instantanee desigur. Un exemplu foarte bun pentru acest fenomen e la frecventa de rezonanta a difuzorului. La acea frecventa, oscilatia libera in sarcina a membranei, coincide cu miscarea pe care semnalul de comanda vrea sa o imprime membranei. Iar efortul facut pentru a face acea miscare e minim. Acest lucru are ca si consecinta o crestere a impenantei. E acelasi lucru cu acele momente instantanee cind miscarea imprimata de membrana surprinde aerul miscindu-se in aceeasi directie. Dupa cum se vede si difuzorul electrodinamic are o impedanta dependenta de sarcina numai ca din cauza rezistentei bobinei, variatiile de impedanta sunt limitate si pentru a simplifica lucrurile spunem ca are o impedanta de x ohmi. Altfel, in lipsa rezistentei, impedanta ar incepe de la 0ohm la 0Hz. E bine ca amplificatorul sa nu lucreze la capacitatea maxima pentru a avea disponibilitate de a da la nevoie si curent de 2-3 ori mai mare sau tensiune de 2-3 ori mai mare. Altfel intra in limitare in acele momente instantanee de care vorbeam. Iar acelea nu sunt ocazii intimplatoare, se intimpla tot timpul. Eu am mai vorbit despre acest aspect al difuzoarelor electrodinamice. Chiar am lansat la un moment dat un nou concept pe care l-am numit "amplificatorul in putere". Pentru a se deosebi de amplificatorul de putere obisnuit. Bineinteles ca nici eu nu am vazut interes pentru chestiuni de detaliu tehnic cum e acesta, sau multe alte lucruri cu care am venit. Pe undeva e normal, nici eu nu sunt interest de topicuri de tipul "Am un transformator, nu stie nimeni de unde-l am ?". Cu timpul am invatat sa nu astept multe ca sa nu fiu dezamagit. M-as bucura macar sa nu fiu injurat, atunci cind spun cite ceva mai greu de inteles. Injurat de catre niste useri ce nu cunosc diferenta dintre un cimp magnetic si unul electromagnetic. Editat Mai 21, 2014 de adigh Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum