Vizitator Postat Aprilie 7, 2014 Partajează Postat Aprilie 7, 2014 ...multzumesc frumos,zal,franz...am vazut ceva asemanator aseara pe hi_fi_engine..dar n_am dat importantza...e interesant sistemul...n_am avut niciunul pe masa (inca). App,cu derularile cum sta ? presupun ca_i trebuie motoare puternice dupa cum arata traseul de imbarligare a benzii... Link spre comentariu
zal Postat Aprilie 7, 2014 Partajează Postat Aprilie 7, 2014 Motoarele sînt normale ca mărime/putere, toate rolele fiind pe bucşe sau rulmenţi, cum am spus, am făcut aşa ceva, rola de jos era chiar un rulment, fără nici un bandaj, la întinzătoare aveam rulmenţi mici, pe ax de 4mm şi bandajate cu teflon. Singura diferenţă era poziţia exactă a blocului de capete, ceva mai jos la mine. Din păcate, în acea epocă nu erau camere sau aparate foto cu memorie, oamenii se fotografiau rar, nu le trecea prin cap să facă poze la fiare. O să mai caut hîrtii. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 7, 2014 Partajează Postat Aprilie 7, 2014 zal....nu pot sa zic decat...RESPECT ,daca ai reusit sa faci asta pe vremuri cand nu era internet iar accesul la informatzie era greoi daca nu imposibil,imi inchipui cat ai muncit.Azi e mult mai simplu,intrebi pe 'gogu de cateva manuale service,faci comparatzii si apoi esti pe forum cu material didactic si film pe youtube.Eventual cateva simulari si niste FFT,THD si IMD si devii o zeitate pt incepatori. Link spre comentariu
zal Postat Aprilie 7, 2014 Partajează Postat Aprilie 7, 2014 Mulţumesc. Am găsit un caiet cu ceva scheme de atunci, amestecate. Ptr inspiraţie ataşez controlul motoarelor laterale cu schimbare de diametru role 18/27cm şi revers. Cum am spus motoarele erau de Rostov cuplate cîte două pe ax, tensiunea secundarului 130Vca, fototrz la întinzătoarele de bandă plus microcontacte ptr forţare dacă se blegea motorul ce adună banda. În dr schemei apare încă un microcontact cu o rez de 600Ohmi, cred că a fost legat altfel ptr schimbarea sensului, e întinderea benzii cu motorul debitor.Schema e în creion, am încercat s-o intensific.Următoarea schemă e o variantă cu reversul, nu apare în ea completarea ulterioară cu frînarea motorului, de aceea temporizarea e maximă ptr 4121, 40 secunde, ulterior am stabilit-o la vreo 10 secunde. Link spre comentariu
Dominicue Postat Aprilie 8, 2014 Autor Partajează Postat Aprilie 8, 2014 Îmi pare rău, dar TC765 e produs la sfîrşitul anilor 60, nu găsesc deloc poze exemplificatoare cu seria din anii 80 cu blocul de capete vertical, asemănător e Technics 1500.http://retroelektro.ru/vintage-audio/katushechnye-magnitofony/technics-1500.htmlIată cum se faca antrenarea cu buclă închisă cu un singur motor direct şi două role presoare.Uitand-uma cu atentie la poza cu varianta technics incep sa devin din ce in ce mai convins , ca voi incerca varianta dual capstan closed loop , mai ales ca imi place foarte tare si conceptia blocului capetelor Apropo in aceasta varianta cam ce forta de apasare a rolelor presoare ar fi nevoie??? sa fie exercitata asupra axului motorului cabestan.A.. si era sa uit ce-mi place la varianta dual capstan closed loop , este ca am observat ca axul motorului cabestan exista o piesa cu diametru mai mare ( asemanator cu un tambur sa zic asa ) , cea ce-mi va permite in caz ca motorul cabestan legat pentru turatia de 4,7 are o turatie necorespunzatoare pentru viteza de 19 , sa o pot corecta prin adaugarea pe ax a unui tambur cu diametru corespunzator pentru a obtine viteza necesara.Si de ce nu sa-l fac si cu auto revers. Link spre comentariu
franzm Postat Aprilie 8, 2014 Partajează Postat Aprilie 8, 2014 Technics RS1500 nu este dual capstan closed loop (n-are decât un singur ax). Ei l-au botezat isolated loop. Link spre comentariu
Dominicue Postat Aprilie 8, 2014 Autor Partajează Postat Aprilie 8, 2014 Technics RS1500 nu este dual capstan closed loop (n-are decât un singur ax). Ei l-au botezat isolated loop.Asa este aveti dreptate Acum va cer o parere, ce ziceti ,dupa dumneavoastra care solutie este mai buna ( closed loop D.C.) sau Isolated loop single capstan???Pentru ca mie personal chiar imi place cum au gandit-o cei de la technics,. Link spre comentariu
zal Postat Aprilie 8, 2014 Partajează Postat Aprilie 8, 2014 Dacă la casetofoane nu exista altă soluţie decît cea cu două volante antrenate cu curea, ori unul motor direct şi al doilea volant sclav tot cu curea, la maguri nu mai apare restricţia. Nu trebuie să iei strict soluţia Technics ca dimensiune ax motor, cel pe care-l ai e perfect capabil să susţină cele două turaţii de bază. Fie vorba între noi, viteza 9,5 e depăşită. Eu aş simplifica doar la 19cm/sec..........Încă o chestie: chiar dacă axul e mic în diametru, are avantajul orice motor de genul ăsta că turaţia mai ridicată permite variaţii mai mici. Cu condiţia să ai un tacometru destul de ''des'', să genereze o frecvenţă mai ridicată..........Cele două role presoare apăsînd împreună axul anulează uzura bucşei motorului tipică la folosirea unei singura role presoare. Ideal ar fi să calce pe o linie orizontală între axul motorului şi axele rolelor. Un singur elmg de Rostov care trage de ambele pîrghii cu role e suficient. De altfel nu trebuie să fie o forţă mai mare ca în cazul unei singure role presoare, ci să se împartă apăsarea pe amîndouă egal, obţii aceeaşi tracţiune a benzii ca la una singură, dar mai uniformă.Mai clar nu pot explica, trebuie să faci un exerciţiu de vedere în spaţiu.Motorul să-l montezi cu jugul din spate în poziţie verticală, să susţină mai bine rotorul şi dacă are joc axial, redu-l la minim. Link spre comentariu
franzm Postat Aprilie 8, 2014 Partajează Postat Aprilie 8, 2014 Ideal ar fi să calce pe o linie orizontală între axul motorului şi axele rolelor.Dar numai din punctul de vedere al uzurii lagarului. Asa cum sunt dispuse la RS1500, putin deasupra axului (între ax si rolele de banda), asigura, prin alunecarea usor diferita, tensiunea în banda în interiorul buclei. Rola presoare dinspre rola acceptoare este practic trasa spre ax (acelasi lucru se întâmpla la mecanicile gen Tesla B90 unde axul rolei este înaintea axului de antrenare) iar rola presoare dinspre rola debitoare tinde sa fie ridicata de pe ax (se întâmpla si la Maiak unde axul rolei presoare este în urma axului de antrenare). În felul acesta cele doua role trag banda cu forte si alunecari diferite, diferenta dintre cele doua forte fiind tocmai tensiunea în banda în interiorul buclei. Link spre comentariu
Dominicue Postat Aprilie 8, 2014 Autor Partajează Postat Aprilie 8, 2014 Nu trebuie să iei strict soluţia Technics ca dimensiune ax motor, cel pe care-l ai e perfect capabil să susţină cele două turaţii de bază. Fie vorba între noi, viteza 9,5 e depăşită. Eu aş simplifica doar la 19cm/sec..........Încă o chestie: chiar dacă axul e mic în diametru, are avantajul orice motor de genul ăsta că turaţia mai ridicată permite variaţii mai mici. Cu condiţia să ai un tacometru destul de ''des'', să genereze o frecvenţă mai ridicată..........Cele două role presoare apăsînd împreună axul anulează uzura bucşei motorului tipică la folosirea unei singura role presoare. Ideal ar fi să calce pe o linie orizontală între axul motorului şi axele rolelor. Un singur elmg de Rostov care trage de ambele pîrghii cu role e suficient. De altfel nu trebuie să fie o forţă mai mare ca în cazul unei singure role presoare, ci să se împartă apăsarea pe amîndouă egal, obţii aceeaşi tracţiune a benzii ca la una singură, dar mai uniformă.Mai clar nu pot explica, trebuie să faci un exerciţiu de vedere în spaţiu.Motorul să-l montezi cu jugul din spate în poziţie verticală, să susţină mai bine rotorul şi dacă are joc axial, redu-l la minim.Am inteles ideeile de mai sus si gandind-uma bine chiar e mai bine daca rolele presoare ar fi dispuse in plan orizontal pe axa centrala a motorului cabestan.Nu tin neaparat sa imprumut solutia technics ( cea cu tambur de diametru mare pe axul cabestan ) , spuneam doar ca ar fi posibil prin camasuirea axului motorului cabestan , sa pot ajusta turatia grosier si mai apoi intervine partea electronica.In ce priveste viteza chiar nu am/aveam nici cea mai mica intentie de a construi un mag si cu viteza de 9,5 , doar 19 .Acum astept sa-mi vina un transformator toroidal pentru a incepe testele , acest traf are in secundar doua infasurari a 55 V fiecare , si o putere de 100 VA , cred ca e suficient in prima faza si numai bine am ocazia sa vad daca motorul , legat la conexiunile pentru 4,7 se inscrie ca turatie cat mai aproape de 19 .Apropo in ce priveste capetele , ma gandeam sa folosesc capetele de pe tesla b115 ( imi place profilul acestor capete usor mai ascutit ) , pentru ca am 5 seturi ( cap stergere /cap inregistrare/cap redare) noi noute, ce parere aveti ?? despre capetele tesla ( ANH 200, ANH210 ) Link spre comentariu
Dominicue Postat Aprilie 8, 2014 Autor Partajează Postat Aprilie 8, 2014 Ideal ar fi să calce pe o linie orizontală între axul motorului şi axele rolelor.Dar numai din punctul de vedere al uzurii lagarului. Asa cum sunt dispuse la RS1500, putin deasupra axului (între ax si rolele de banda), asigura, prin alunecarea usor diferita, tensiunea în banda în interiorul buclei. Rola presoare dinspre rola acceptoare este practic trasa spre ax (acelasi lucru se întâmpla la mecanicile gen Tesla B90 unde axul rolei este înaintea axului de antrenare) iar rola presoare dinspre rola debitoare tinde sa fie ridicata de pe ax (se întâmpla si la Maiak unde axul rolei presoare este în urma axului de antrenare). În felul acesta cele doua role trag banda cu forte si alunecari diferite, diferenta dintre cele doua forte fiind tocmai tensiunea în banda în interiorul buclei.De acord cu cele enumerate mai sus , insa in situatia ( originala , dispunere in triunghi ) intervin forte de apasare radiale , care in timp conduc inevitabil la uzura lagarului motorului .Ma gandesc ca poate daca as dispune rolele presoare foarte putin deviate de la orizontala (in sus ) , as mai reduce din fortele de apasare radiale pe axul cabestan , si as pastra intr-o oarecare masura caracteristica situatiei originale pentru a mentine intinderea benzii in interiorul buclei . Link spre comentariu
franzm Postat Aprilie 8, 2014 Partajează Postat Aprilie 8, 2014 Calculati de curiozitate forta rezultanta în lagar. Se dau: forta de apasare a rolelor, diametrul lor, diametrul axului si decalajul axelor rolelor presoare fata de axul de antrenare (înaltimea triunghiului isoscel definit de centrele celor trei axe). Este mult mai mica decât în cazul unei singure role.Am folosit capete Tesla la Rostov, la redare. Ofera semnal mai mare decât cele de Rostov (6B24.510). Materialul moale ce înconjoara piesele polare se uzeaza ceva mai repede decât acestea si asigura un contact cap-banda f. bun. La înregistrare merg atât capetele ANH cât si cele universale, ANP935, etc. Am folosit ANP935 si la redare. Merg destul de bine, dar se uzeaza mai repede decât cele ANH. O sa va trimit PM cu surse de capete. Pentru stergere cautati capete cu întrefier frontal dublu. Sunt mai eficiente decât cele simple. Tot pentru a creste eficienta stergerii, puteti sa folositi la stergere jumatate din frecventa de premagnetizare si bineînteles circuite separate pentru atacarea celor doua capete. Link spre comentariu
Dominicue Postat Aprilie 8, 2014 Autor Partajează Postat Aprilie 8, 2014 La înregistrare merg atât capetele ANH cât si cele universale, ANP935, etc. Am folosit ANP935 si la redare. Merg destul de bine, dar se uzeaza mai repede decât cele ANH. O sa va trimit PM cu surse de capete. Pentru stergere cautati capete cu întrefier frontal dublu. Sunt mai eficiente decât cele simple. Tot pentru a creste eficienta stergerii, puteti sa folositi la stergere jumatate din frecventa de premagnetizare si bineînteles circuite separate pentru atacarea celor doua capete.Multumesc pentru informatii .Capete ANP395 am si din astea cateva examplare noi gantz , si tocmai de aceea nu le-am adus in discutie pentru ca sunt mult prea moi .Capete de stergere cu intrefier frontal dublu nu am , dar voi incerca sa fac rost ( mai ales daca sunt mai eficiente ) Link spre comentariu
zal Postat Aprilie 9, 2014 Partajează Postat Aprilie 9, 2014 Na-m văzut capete de ştergere cu fantă dublă decît la casetofoane. De altfel, nu fineţea caracterizează aceste capete, că nu se ocupă de înregistrare/redare, doar de şters banda în forţă.Oscilatorul de Majak e solid construit şi capul lui, modificată frecvenţa la 100kHz şi faptul că e un modul separat e un avantaj. Îl poţi şi ecrana. Legat de magurile Tesla ultimele apărute, sînt slabe calitativ şi mecanic, eu nu m-aş inspira de acolo, parcă-s făcute în dorul lelii. Link spre comentariu
Dominicue Postat Aprilie 9, 2014 Autor Partajează Postat Aprilie 9, 2014 Na-m văzut capete de ştergere cu fantă dublă decît la casetofoane. De altfel, nu fineţea caracterizează aceste capete, că nu se ocupă de înregistrare/redare, doar de şters banda în forţă.Oscilatorul de Majak e solid construit şi capul lui, modificată frecvenţa la 100kHz şi faptul că e un modul separat e un avantaj. Îl poţi şi ecrana. Legat de magurile Tesla ultimele apărute, sînt slabe calitativ şi mecanic, eu nu m-aş inspira de acolo, parcă-s făcute în dorul lelii.Oscilator de majak chiar am unul ( spune-am in alt topic ca am achizitionat un majak pe post de donator de organe) are toti capacitorii inlocuiti si a fost testat , functioneaza perfect .De la tesla asa cum am spus mai sus as folosii doar capetele .Apropo de capetele de stergere , am folosit cu succes pe majak capul de stergere de pe tesla B115 ,si pot spune ca merge manusa cu oscilatorul de la majak si chiar are aceasi rezistenta ca si capul original .Capul de stergere de la majak mie personal nu-mi place deloc , are o constructie rudimentara ( dintr-un plastic ordinar ) si mai rau de atat dupa mai multe ore de utilizare incepe sa scoata un zgomot ciudat la rularea benzii pe suprafata lui , capul de la tesla este de 100 de ori mai ingrijit construit . In ce priveste electronica de pe tesla chiar nu-mi place deloc este vai mama ei .Asa ca oscilatorul de stergere de majak il voi folosii, alimentat dintr-un stabilizator competent (de altfel si la majak am modificat alimentarea oscilatorului , care original era alimentat doar prin rezistenta) unde mai pun ca modulul la majak are pe placa si circuitul de vu-metru analogic de si as vrea vumetre pe leduri .M-ati putea ajuta ?? cu ce modificari sunt necesare pe oscilatorul de majak pentru a marii frecventa la 100 Khz. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum