Alt proiect cu GU50

[Vizitator]

Pentru tensiunea anodică trebuie 305-310Vac(datorită consumului permanent 200mA rezistenţelor dc OT şi filtru CLC). g2-gu50 200Vac(datorită neteziri necesare limitari şi negativări automate obligatorie în clasa-A adică Ug2_k=250-260V când Uk=23-24V).Etajul de atac gc-gu50 trebuie să asigure un sinus uşor asimetric(sinus vârf pozitiv +24 vârf negativ -31V) pentru THD minim având în vedere clasa-A (compunere cât mai bună THD<1% 1khz 20W).Rezistenţele independente din catozi gu50 230Ω* ca în img de mai jos

[vivian]

Am inteles.Deja m-am apucat sa bobinez secundarul pentru anodica cu 2 X 0,32CuEm in parallel.Schita transformator alimentare

[zal]

Şi vei obţine vreo 350mA cu un secundar fierbinte, iar tensiunea va scădea prea mult, măcar juma de amper să fi avut, la fel şi secundarele de filamente sînt subdimensionate. Numai 200VA puterea din primar...

[vivian]

Dupa cum a spus domnul Valderama Pentru tensiunea anodică trebuie 305-310Vac(datorită consumului permanent 200mA rezistenţelor dc OT şi filtru CLC) si dupa cum spun tabelele de bobinare a transformatoarelor de alimentare ,cu un conductor de diametru 0,3 mm2 se poate obtine 200mA.Eu bobinez cu doua sarme in parelel,deci 400mA.Pentru calculul numarului de spire pe volt am folosit formula :50/S=3,7. Gandind ca 2buc GU50 nu vor consuma mai mult de 200…250mA imi va ramane ceva si pentru defazor si atac final.

Daca gresesc va rog sa ma corectati.

[Vizitator]

Consumul în clasa-A este relativ constant (indiferent că ne aflam în repaus sau cu semnal pentru o putere utilă dată mică-mare-maximă).

[Vizitator]

Dupa cum a spus domnul Valderama Pentru tensiunea anodică trebuie 305-310Vac(datorită consumului permanent 200mA rezistenţelor dc OT şi filtru CLC) si dupa cum spun tabelele de bobinare a transformatoarelor de alimentare ,cu un conductor de diametru 0,3 mm2 se poate obtine 200mA.Eu bobinez cu doua sarme in parelel,deci 400mA.Pentru calculul numarului de spire pe volt am folosit formula :50/S=3,7. Gandind ca 2buc GU50 nu vor consuma mai mult de 200…250mA imi va ramane ceva si pentru defazor si atac final.

Daca gresesc va rog sa ma corectati.

Transformatorul este bine dimensionat, pentru obtinerea unui curent anodic insumat de 200mA redresorul are nevoie de 280 mA deci densitatea A/mm* este foarte buna, se vede ca ai experienta in a proiecta un transformator, de altfel alegerea 50/S este o garantie de reusita

[feri.visky]

.... zal? .....

[zal]

.... zal? .....

Poftim?.............50/S e o formulă normală, ptr pierderi şi mai mici se poate merge mai sus cu 60...70/S. Am găsit trafo artizanale bobinate 100/S pe şasie de aluminiu lîngă 15 preuri de microfon cu EF86 şi trafo de adaptare Beyer, filamentele în alternativ, zgomot nema.Rămîn la părerea că bobinajul e la limită. Poate ptr o funcţionare limitată la o oră e suficient.

[vivian]

Initial am vrut sa bobinez cu 4 spire/volt ( 54/S), avand in vedere ca tolele sunt cu fereastra marita si spatiul imi permite dar din lipsa de timp(nu din economie) am optat pentru varianta 50/S. Dupa primele probe o sa iau decizia finala: daca o sa intervin in a mari numarul de spire.Sper sa nu imi fi iesit din mana avind in vedere ca nu am mai bobinat un transformator de alimentare de circa 10…12 ani.Deci, imi urez: spor la treaba!

[Vizitator]

Mai mult decât suficient/necesar 50/s ,că aici se pot spune tot felul de bazaconii(vorbe nesocotite) nu prea mai contează/ajuta.

 

Din partea mea se poate calcula şi cu 1.000.000/s... ne aflăm "în democraţie"(fiecare "votează" ce doreşte/consideră de cuviinţă).

 

Dacă ştim/cunoaştem Bm devine mai precis numărul de spire pentru fiecare volt.

[zal]

Excelentă expunere, doar o minusculă observaţie fără legătură cu formula:''după'' se referă la ceva ce urmează, vine în urmă, exemplu...''de pe'' se referă la ceva aşezat pe, deasupra...

[THOMAS]

Aici un material (tabele/sfaturi) util pentru constructia transformatoarelor de alimentare din reteaua de 230V/50Hz,material scos din cartea lui G.D.Oprescu si publicat pe net.

http://www.electronica.ro/transformator.shtml

Merita retinut.

 

Am postat si documentul in format pdf.

[Vizitator]

Lăsând la o parte "buricul G. D. Oprescu" mai pun o dată formula extrem de simplă(ce ţine cont de Bm).

Precizez că de obicei (în marea majoritate a situaţiilor) tolele de care dispuneţi dumneavoastră se pot situa/utiliza în plajă Bm>1,1T Bm<1,2T ,să luăm cazul Bm=1,1T asta înseamnă fără să greşiţi n_sp/v=41/s ,acum dacă veţi merge cu n_sp/v=45/s devine mai mult decât acoperitor.

 

Foarte rar o să întâlniţi tole utilizate cu Bm<1T sau poftim Bm=0,9T astfel încât să necesite n_sp/v=50/s.

 

În decursul vieţi am desfăcut/refăcut ceva transformatoare de alimentare din reţea(220Vca-230Vca 50hz-sinus) statistic vorbind am găsit calculat pentru Bm=1,1T(de aşa maniera erau bobinate ca n_sp/v) ,cine are o experienţă similară poate confirma.Pentru miezuri C-core ruseşti am găsit Bm=1,3T

[adigh]

Exista mult binecunoscuta formula:

E = 4.44× f × N× Bmax ×Acore

 

Poate cineva sa-mi spuna de unde ia valoarea lui Bmax ? Din burta ?

Chiar si daca are la indemina un grafic al caracteristicilor miezului si specificatiile producatorului.

 

O revelatie domnilor: Nu exista Bmax

Probabil ca o sa fiti socati mai ceva ca atunci cind ati aflat ca nu exista Mos Craciun. Ei bine nu exista nici Bmax.

 

In toate specificatiile miezurilor avem curbe in care se arata dependenta pierderilor de B(fara max) si respectiv de frecventa. Iar cind nu exista grafice se da simplu o valoare a lui B pentru care avem anumite pierderi la o anumita frecventa. De pilda, 1,5W/kg la 1,5T si 50Hz. Niciunde nu scrie si niciun producator de miez nu spune ca aceea e valoarea inductiei la care trebuie folosit miezul. Eventual valoarea maxima ce o poate lua B.

E treaba producatorului de trafuri sa stabiliasca daca acel miez va fi folosit cu acea inductie (1,5T) sau alta valoare, admitind pierderi mai mari sau mai mici in functie de aplicatie.

Bmax este in realitate la infinit fiindca ajunge la infinit cind H ajunge la infinit. Infinitul e valoarea maxima ce o poate lua B, nu 1,5T sau alta valoare.

 

Daca nu exista o inductie maxima atunci exista o inductie (maxima) acceptata. Acceptata de noi in functie de aplicatia unde va lucra traful.

Un traf ce alimenteaza un dulap cu relee se poate calcula cu 35/S (constatat de mine) iar un traf facut cu exact aceeasi tabla dar bagat intr-un sistem audio se calculeaza cu 60/S. Sau alta valoare, am dat doar un exemplu.

Traful calculat cu 35/S intra mai mult in saturatie si va radia mai mult cimp electromagnetic dar releele nu sunt deranjate de asta. In schimb intr-un echipament audio e de preferat calculul cu 60/S tocmai pentru a nu induce brum, sau a induce mai putin.

Mai conteaza conditiile de racire. Un traf cu tola slaba si bobinat cu 35/S poate avea un curent de mers in gol jumatate din curentul de sarcina. Miezul se incinge de te arde la degete. Pus intr-un loc izolat termic, traful se poate arde chiar si fara sarcina.

 

Bmax se refera la inductia (maxima) acceptata de noi corespunzind anumitor pierderi in miez pe care le putem accepta in functie de aplicatie. Putem accepta un curent de mers in gol de 5% din curentul de sarcina sau 25% din curentul de sarcina.

 

Daca nu stim ce fel de miez ne cade in mina putem determina cu usurinta care e B pentru care avem, sa zicem, 10% curent de mers in gol fata de curentul de sarcina.

Asa putem exploata cit mai corect un miez nu sa calculam dupa ureche.

 

Daca vi se pare prea complicat atunci calculati dupa ureche cu 50/S.

[zal]

50/S e rezonabil atît timp cît nu exagerăm încărcarea bobinajului (I/mm2), ăsta e al doilea motiv de încingere al unui trafo de alimentare. De la asta a pornit discuţia, personal mi se pare prea subţire sîrma folosită.