Vizitator viobio Postat Mai 24, 2017 Partajează Postat Mai 24, 2017 mai draga...nici tu nu citesti? AM LUCRAT CU MATERIALUL CLIENTULUI,CU SCHEMA REDESENATA nu stiu de catre cine plus cu cea publicata de francezi....deci nu e creatia mea...singura greseala facuta a fost cand am notat aiurea pe schema cu negativare fixa cei 50V....deci cine a redesenat schema aia cu GK71 si a pus acolo +-20V a gresit?? Sariti in capul lui nu al meu...eu am facut referire la schema tensiunii de alimentare a filamentelor nicidecum de ceea ce se intampla in circuit...ce naiba aveti nu inteleg...Am postat schemele originale,daca nu puteti sa intelegeti ce scrie acolo e problema voastra!Iar daca francezii aia au notat asa probabil ca sunt tampiti,nu? Veniti voi cu o modalitate de a nota valorile tensiunilor pe schemele respective...ia sa va vad...ca daca puneti la o borna 0V si la alta +20V ia sa vad ce inteleg saracii incepatori de mila carora plangeti voi acuma(doar atunci cand va convine)Vreau sa fiu neutru , impartial .Daca postai si sursa , frantuzeasca , nu se mai facea atit scandal , parerea mea .... Link spre comentariu
gedd Postat Mai 24, 2017 Partajează Postat Mai 24, 2017 da...problema e ca valderama in primele posturi valideaza schema(spune ca e buna si una si alta) FARA CEA DE ALIMENTARE,nu are nicio problema ca in schema francezilor scrie +-10V respectiv +-20V in schema redesenata,nimeni nu posteaza schema de alimentare in afara de mine si totusi valderama tot pe mine ma scoate vinovat....pai e ok asa?? Valderama...ASTEPT SCUZE PUBLIC!marius_amp,nu stiu ecoul cui esti si nu ma intereseaza,daca ai ceva de spus legat de GK71,spune,daca nu... Spune user valderama.....ce spuneai pe la inceputul topicului?E adevarat ce ai spus sau nu? Te-a deranjat faptul ca pe schema originala erau trecuti +-10V respectiv +-20V pe cea cu GK71? Daca atunci nu te-a deranjat,acum de ce te deranjeaza? Sau nu stii sa citesti schema si esti habarnist si slab pregatit....? Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 24, 2017 Partajează Postat Mai 24, 2017 (editat) să mai privim o dată această "capodoperă" de mâna astfel putem înţelege bine creatorul ei (reiese clar din operă pregătirea autorului) Editat Mai 24, 2017 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 24, 2017 Partajează Postat Mai 24, 2017 Parerea mea este ca filamentul acest tub final se poate alimenta in c.a. fara probleme Link spre comentariu
gedd Postat Mai 24, 2017 Partajează Postat Mai 24, 2017 da,se poate dar eu as pune si un potentiometru....am pus potentiometru si la amplificatorul meu cu GM70 desi am alimentat filamentele in c.c. ... Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 24, 2017 Partajează Postat Mai 24, 2017 Practic solutia este bobinarea bifilara, foarte comod de executat pt cazul unui transformator toroidal iar rejectia brum-ului ajunge la aproximativ 65 dB deci alimentarea in c.c este pretentioasa si costisitoare, eu zic ca este doar o complicatie Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 25, 2017 Partajează Postat Mai 25, 2017 Ce parere aveti de aceste idei aplicate la tuburile cu incalzire directa (DH) pentru reducerea brumului in cazul alimentari filamentelor in AC ? Am gasit pe net si am considerat ca merita studiat,nu-i asa ? http://www.jacmusic.com/techcorner/SBENCH-PAGES/sbench/humbal.html Link spre comentariu
adrian_pic Postat Mai 25, 2017 Partajează Postat Mai 25, 2017 Multumim pentru "aprinderea luminii"! Dar in schema asta: "jeneaza" tare bobina aia de 4,7H (niste date pentru realizarea ei ar fi bine venite). Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 25, 2017 Partajează Postat Mai 25, 2017 Acea bobinuta,daca va uitati mai atent veti observa ca nu este strabatuta de o componenta DC importanta ci una neglijabila si nici pe calea de semnal nu se afla,asadar luand in considerare cele spuse nu poate fi vorba de ceva ultra-pretentios. O astfel de bobinuta poate fi realizata pe un miez mic,simplu de E+I si asamblat fara intrefier,personal cred ca si o bobina primara de la un traf ordinar de la alimentatoarele chinezesti de 230V/6V...12V~ ar indeplini conditiile unei inductante masurate de 4,7H. Observati ca,condensatorul de 100nF,rezistorul de 15K,bobina de 4,7H si condensatorul de 47nF reprezinta un filtru. Link spre comentariu
adigh Postat Mai 26, 2017 Partajează Postat Mai 26, 2017 Schemele de compensare activa a brumului pacatuiesc in general prin faptul ca nu se tine cont si de defazajul semnalului de eroare. Daca se tine cont, eliminarea brumului e mai eficace. Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 26, 2017 Partajează Postat Mai 26, 2017 Schemele de compensare activa a brumului pacatuiesc in general prin faptul ca nu se tine cont si de defazajul semnalului de eroare. Daca se tine cont, eliminarea brumului e mai eficace. Bobinarea bifilara a infasurarii de filament mentine constant defazajul tensiunii pe cele doua capete , de acea rejectia prin aceasta metoda este dupa parerea mea cea mai eficienta Link spre comentariu
adigh Postat Mai 26, 2017 Partajează Postat Mai 26, 2017 Da, in general e suficient. Venise vorba de circuitele alea....... Se pot folosi nu numai pentru brumul introdus pe la filament ci si contra brumului produs de o filtrare insuficienta a tensiunii anodice. Nu sunt mare fan al acelor circuite. E mai bine sa cablezi corect si sa dimensionezi componentele fara zgircenie decit sa te chinui dupa aceea sa scoti brumul. Link spre comentariu
gedd Postat Mai 26, 2017 Partajează Postat Mai 26, 2017 (editat) ....ce inseamna filtrare insuficienta a tensiunii anodice? Eu nu inteleg de ce pun unii condensatori de mii de micro la tensiuni mari in conditiile in care in cazul meu cu un simplu filtru format din o capacitate de 73uF un drosel de 10uH si alt condensator de 140uF(aproximativ) am eliminat complet brumul...tot secretul e,in cazul meu realizarea cablajului corect al sursei de alimentare si anume ca toare masele sa se inchida pe minusul ultimului condensator,adica cel de aprox. 140uF...atat de simplu...asta daca vorbim doar de sursa de alimentare...in amplificatorul meu cel cu 6C33C aveam alimentate filamentele la 12V si 4A,ridicand potentialul lor la +100V...la fel,brum zero....deci de ce ne complicam inutil? In cazul ridicarii potentialului filamentelor secretul e altul si anume ca cele doua rezistente de putere(2-3W) si 1Kohm sa fie aproape identice ca valoare...daca nu,putem pune si un potentiometru.... Editat Mai 26, 2017 de gedd Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 26, 2017 Partajează Postat Mai 26, 2017 gedd, ai o tendinta de a trece lucrurile "in cazul meu" dar cea ce descoperi nu sint secrete relevate ci sint reguli iar capacitatile mari de filtraj nu au intodeauna rolul de fitraj superior, exista si alte ratiuni ce tin de impendanta sursei de alimentare sau pe scurt DF ! Link spre comentariu
gedd Postat Mai 26, 2017 Partajează Postat Mai 26, 2017 exact..."cazul meu" deoarece eu vorbesc din experienta si lucruri facute concret nu teorie pe hartie Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum