Schema variator de tensiune cu triac in trepte

[radusa]

Asta este varianta care o am eu.

Ce-i drept ca aceste preregulatoare nu sunt facute totusi pt surse care trebuie sa porneasca de la 0V.

 

preregulator.pdf

[em2006]

 provin din tensiunea Zenner-ului de 4,7V plus tensiunea de polarizare jonctiunii B-E a tranzistorului, de 0,7V(ca e cu siliciu). 

Este avantajoasa alegerea unui zener avand aproximativ aceasta tensiune, din punctul de vedere al stabilitatii cu temperatura.

Diodele Zener au un coeficient de temperatură CT care depinde atât de tensiune cât şi de curentul la care lucrează. Diodele cu efect Zener (2…5V) au un coeficient de temperatură negativ (la creşterea temperaturii scade VZ). 

Diodele Zener cu VZ = 5,1V, au CT~0mV/°C la curent mic.

[franzm]

O schema care ar fuunctiona corect trebuie sa contina un integrat specializat care sa asigure comanda precisa si ferma pentru fiecare tiristor.

De ex SLB0587.

[em2006]

De ex SLB0587.

 

Desi e mai comod, nu cred ca sunt neaparat necesare circuite specializate, mai ales ca se gasesc mai greu. Orice variator se poate modifica sa se impace cu sarcini puternic inductive, daca-l configuram corect, avand permanent in vedere principiile specifice lucrului cu astfel de sarcini.

 

Beleaua e ca pe internet circula o sumedenie de scheme declarate apte de a lucra in anumite conditii, iar declaratiile apartin unor amatori care n-au habar de multe ori cum functioneaza schemele dupa care lucreaza, dar li s-a parut ca (la pretentiile lor) schemele-si fac treaba si-si popularizeaza cu nonsalanta ineptiile. Alti zmei le preiau, si mai adauga propriile povesti la comentariile initiale care i-au inspirat, si asa rezulta in final un folclor de proasta calitate, care circula liber.

 

De exemplu, daca ne uitam la schema asta, cu tiristor si punte redresoare, pusa in discutie de @gabitzu2006, din primul moment ne sare in ochi faptul ca tensiunea de sincronizare e luata din anodul tiristorului, deci sincronizarea se face cu tensiunea de pe tiristor (si nu cu cea de alimentare), total inadecvat pentru lucrul pe sarcini inductive. 

 

Configuratia asta se preteaza la sarcini rezistive, unde tensiunea si curentul sunt permanent in faza. Nu la sarcini inductive, unde momentul anularii tensiunii nu corespunde cu anularea curentului prin tiristor (trecerea prin zero a acestuia, cum se mai zice). De multe ori, la trecerea prin zero a curentului, tensiunea anodica are valori importante, viteza de variatie a tensiunii ia valori periculoase, bietul de el scartaie din toate incheieturile, pot avea loc reaprinderi false (prin du/dt), fara a fi comandat in poarta, deci practic controlul asupra dispozitivului se pierde. De aici nu mai e decat un pas la asimetriile intre semiperioade, finalizate cu componenta continua prin sarcina inductiva, in cazul de fata transformatorul, care incepe sa bazie, haraie, baraie si se da cu curul de pamant (asta ca raspuns la intrebarea din postul #74 "ce fel de manifestari aveau trafurile?", uneori se mai supraincalzesc, se poate ajunge si la saturatia miezului, cu consecintele cunoscute.

 

Si iata cum apare si prima idee de adaptare a circuitului la sarcina cu care-l punem sa lucreze: schimbarea punctului din care luam tensiunea de incarcare a ciudatului condensator din poarta tiristorului. Zic ciudat, intrucat valoarea lui da de gandit. Probabil numai in capul celui care a lansat varianta asta pe net, se gaseste explicatia alegerii unei valori atat de mari 10(zece) microfarazi. Ar trebui eventual intrebat cum a "nascut" valoarea asta, nu cumva a gresit la calcule?

 

Dar iata ca am intrat deja in alta latura discutabila a schemei. Care poate fi obiectul unui comentariu separat.

[gabitzu2006]

Dle Matei, exact de raspunsurile astea aveam nevoie! banuiam ca traful s-ar comporta asa cum ati descris dvs, de fapt si al meu incepuse sa baraie, etc. dar am zis ca poate merge si asa (ca doar sunt român) insa acum imi dau seama ca pe termen lung as fi avut probleme cu traful...si poate nu numai. asadar, daca nu va solicit prea mult, tensiunea de sincronizare ar trebui preluata de dinainte de puntea redresoare (adica din circuitul de c.a.), printr-o dioda si o rezistenta care rezistenta sa asigure curentul de amorsare? am disponibile niste optocuploare de tip MOC30xx (nu mai stiu exact tipul, voi verifica, dar sigur am unele si cu trecere prin zero) si ma gandesc ca mi-ar fi mai convenabil sa incerc prin asa ceva comanda tiristorului/triacului (ca am si cateva triace).

 

LE: acum am citit pe site-ul dvs articolul cu tiristoare si sarcini inductive. nu prea ma incanta schemele cu transformatoare...si cu TUJ-uri...tiristoare auxiliare. inteleg ca astfel sunt comandate corespunzator tiristoarele, dar sunt cam complicate schemele...stiu, vreau ceva si simplu si bun, ceea ce e cam greu de obtinut, dar tot mai sper ca voi gasi ceva relativ simplu.

 

LLE: mi se pare atractiva schema asta: http://www.emil.matei.ro/img/scr1_fig3.png. dar cum ar trebui calculate valorile componentelor?

Editat Martie 8, 2015 de gabitzu2006

[GEO 53 BN]

dle Geo, ce fel de manifestari aveau trafurile?

Montajul pe care l-am facut cu destul de multi ani in urma, dupa o schema simpla,compusa dintr-un tiristor,un TUJ simulat ,un condensator de citeva sute de nF,si un potentiometru.Tensiunea era stabilizata la o tensiune de 8-9V(o rezistenta de putere cu valoarea de citeva zeci de Kohmi si o dioda zener).Traful s-a incalzit destul de tare.In unele momente a bizia destul de tare si in consecinta am considerat ca nu merita sa mai continuu,neavind o schema verificata.Poate daca as fi avut o schema cu integrat BAA 145 situatia ar fi fost alta.Cu schema respectiva am reusit sa variez luminozitatea unui bec, de la filamentul putin rosu pina, la luminozitate maxima.La inceput am fost foarte entuziasmat dar dupa aia mi-a pierit tot elanul.Asa cum se spune: nu tot ce zboara se si maninca.Lipsa de documentatie si cunostinte de regula nu duce nicaieri.Eventual poti sa ai norocul porcului si sa-ti iasa din prima,cazuri in general, foarte rare.

Editat Martie 8, 2015 de GEO 53 BN

[em2006]

... tensiunea de sincronizare ar trebui preluata de dinainte de puntea redresoare (adica din circuitul de c.a.), printr-o dioda si o rezistenta care rezistenta sa asigure curentul de amorsare?...

 Da, tensiunea de sincronizare ar trebui preluata de dinainte de puntea redresoare (adica din circuitul de c.a.), ce ai scris pana aci e corect, restul... catastrofa, daca desenezi schema, o sa observi imediat ca iese o aiureala. Ca sa iasa un circuit corect, nu scapi de separarea galvanica a portii, tiristorul deja e plasat pe diagonala puntii principale. Zic punte principala, pentru ca, pt rezolvarea corecta vei mai avea nevoie de inca o punte, mai mica, ce va asigura tensiunea de sincronizare printr-un montaj specific de comanda in faza. Asta pentru ca trebuie sa controlezi ambele alternante, ce faci cu o singura dioda, o singura dioda se descurca cu o semialternanta, nu cu ambele, nu?

[cristian1961]

Schema de la postul 80 e sigur corecta ? Prin rezistenta de 10 ohmi triacul pare  a fi amorsat continu.

Editat Martie 8, 2015 de cristian1961

[gabitzu2006]

de acord, dle GEO, se pare ca schema asta de variator tine mai mult de arta, decat de matematica, fizica, electronica. din ce inteleg eu din ce am citit pana acum e ca trebuie sa ai intuitie sa nimeresti valorile care trebuie ale componentelor. in fine, mai citesc, poate scot si ceva relatii de calcul.

 

dle Matei, ca nu scap de separarea galvanica, de acord, dar de ce separarea galvanica trebuie sa insemne musai traf? nu se poate face si optoelectronic?in cel mai rau caz cu bec cu incandescenta si fotorezistenta (asta e o catastrofa si mai mare, nu?  )

[em2006]

...am disponibile niste optocuploare de tip MOC30xx (nu mai stiu exact tipul, voi verifica, dar sigur am unele si cu trecere prin zero) si ma gandesc ca mi-ar fi mai convenabil sa incerc prin asa ceva comanda tiristorului/triacului (ca am si cateva triace)...

Optotriacele cu comanda la trecerea prin zero n-au ce cauta in montajul cu control de faza.

Comanda la trecerea prin zero (unghi de faza zero, unghi de conductie 180 grade electrice) exclude controlul de faza (unghi de faza variabil, unghi de conductie variabil). Este ca si cum ai zice true=false... (caci am vazut ca esti tare la mcu).

[GEO 53 BN]

@ gabitzu2006 in ultimul post am spus doar de ce am renuntat la varierea tensiunii in primar.Si sustin ca un tiristor, un TUJ sau un TUJ simulat,un condensator,citeva rezistente,o dioda zener si un potentiometru nu sint suficiente pentru a varia tensiunea din primarul unui traf.Cred ca e nevoie de timp si de alte aparate inafara de un multimetru.Nu mai spun ca experienta conteaza enorm.Exact asa am procedat si eu la inceput.La inceput am crezut ca totul e foarte simplu dar pe urma m-am convins ca nu e chiar asa.Am vazut intr-o carte,303 circuite electronice,o schema care face ceea ce doresti tu sa faci.

[em2006]

...ca nu scap de separarea galvanica, de acord, dar de ce separarea galvanica trebuie sa insemne musai traf? nu se poate face si optoelectronic?in cel mai rau caz cu bec cu incandescenta si fotorezistenta (asta e o catastrofa si mai mare, nu? 

Da' cine zice ca trebuie sa fie musai traf? Probabil ca voi care ati terminat facultatea recent, va cocosati de ras in sinea voastra interioara pe seama noastra, a acelora care am terminat-o in secolul trecut si ne sunt mai dragi trafurile de impuls decat optocuploarele (stii tu, alea, de le imbatraneste ctr-ul), dar, daca ai deschide un subiect de genul "trafo vs opto", s-ar putea ca argumentele venite din tabara noastra a batranetului de sta la geam sa-i vaza postasul cand vine cu penzia, s-ar putea ca multi tineri sa inceteze a mai le privi chioras...

Cat despre varianta bec/ fotorezistenta, sau, mai bine led/fotorezistenta, nu cred ca e de ras, am vazut, pe la vishay, daca nu ma-nsel, am vazut astfel de structuri integrate (led/fotorezistenta) care au avantaje certe in anumite aplicatii.

Editat Martie 8, 2015 de em2006

[gabitzu2006]

intentionat am zis bec-fotoR si nu led-fotoR, chiar daca am terminat facultatea mai de curand. inteleg avantajele trafurilor si nu am zis ca sunt inferioare opto, insa pentru mine e mai convenabila o solutie care nu implica trafuri.si nu am nimic rau cu generatiile mai...cu experienta de ingineri, din contra, ii respect. cu siguranta in vremurile de dinainte, scoala era ”altfel”.si eu sunt, sa zicem, profesor intr-un fel, nu conteaza domeniul si am observat o scadere din ce in cemai accentuata a pregatirii generatiilor mai noi...asta nu inseamna ca ei sunt mai prosti ca noi sau viceversa...suntem doar diferiti. ceea ce acum 20-30 de ani un inginer avea in memoria personala, inginerii de azi si de maine au in laptopuri, tablete etc. acum, ca sa fim cu picioarele pe pamant, apropos si de un alt topic referitor la nush ce bruiaj pe unde lungi, in caz ca aceste dispozitive si aceste cloud-uri vor fi indisponibile, care dintre ingineri isi vor putea face in continuare treaba?  eu sunt din generatia de mijloc, sa zicem intre dvs si cei de acum...ca sa citez un titlu de episod din star trek, ma consider ”the best of both worlds”. bine, nu sunt tocmai exponentul generatiei mele...dar de ajuns cu acest off-topic.

[GEO 53 BN]

Imi cer scuze la @gabitzu2006 pentru ca i-am indicat o carte in care am vazut o schema care,credeam(uitindu-ma in fuga) ca face ceea ce doreste colegul @gabitzu.Citind mai atent am realizat ca schema respectiva doar stabilizeaza tensiunea din primar, nu o modifica.Asa-i cind te grabesti,mai dai cu bita in balta.

[gabitzu2006]

am gasit ceva care seamana mult cu ceva de pe site-ul dlui Emil Matei (presupun ca autorii cartii s-au inspirat din revista maghiara...sau invers...n-am de unde sti, dar schemele sunt izbitor de asemanatoare:

iar altele:

nu am mai putut posta acolo, asa ca incerc aici:

 se vede numele cartii in care le-am gasit. daca e cineva interesat specific si autorii...sper ca nu incalc vreun copyright

Editat Martie 11, 2015 de gabitzu2006