Schema variator de tensiune cu triac in trepte

[paul14]

Buna ziua,Caut o asemenea pentru alimentarea unei surse in trepte, modificarea tensiunii facandu-se in primarul trafo. Ma intereseaza ceva cu cinci trepte de reglaj.Multumesc.

[em2006]

Ce putere?Ce tensiuni?

[paul14]

Am postat pe fuga (am mancat cuvinte in primul post).Tensiunea de intrare o sa fie 220v (230v), iar cele 5 trepte inca nu stiu ce tensiuni trebuie sa aiba, dar banuiesc ca se incadreaza in intervalul 110-220v. Curent cam pana la 5A, dar asta se poate modifica in functie de triacul folosit.M-am gandit ca se gaseste o schema gata facuta, ca varianta de rezerva fiind o schema normala cu potentiometru, reglez tensiunea dorita> masor rezistenta, repet de 5 ori si apoi inlocuiesc cu rezistente si selector/comutator.

[validae]

Nu recomand varierea tensiunii in primarul unui transformator de retea cu triac, forma de unda rezultata nu-i place intotdeauna transformatorului.Am avut o experienta neplacuta cu asa ceva, vroiam sa reglez in felul asta tensiunea unui redresor auto.Cateva prize de reglaj in primar pot rezolva mai corect problema.

[em2006]

...forma de unda rezultata nu-i place intotdeauna transformatorului.Am avut o experienta neplacuta cu asa ceva, vroiam sa reglez in felul asta tensiunea unui redresor auto....

De ce nu i-ar placea, daca ar fi simetrica? Cauza insuccesului e in general comanda incorecta sau raspunsul prost al dispozitivului. Daca energiile aplicate in cele doua semialternante nu sunt egale, apare componenta continua, asta nu-i place, iar valori mari ale acestei diferente pot duce chiar la saturarea miezului, cosecintele sunt previzibile.Din acest punct de vedere, tiristoarele (antiparalel) sunt de preferat in locul triacelor.Alta cauza a functionarii defectuoase trebuie cautata in defazajul introdus de sarcinile inductive, iar pentru asta exista, deasemenea leac, cel mai simplu si la indemana fiind o simpla rezistenta suplimentara, ce va modifica caracterul sarcinii atat cat trebuie, daca se alege corect, cum cere aplicatia....Adica, transformatoarele nu se mai pot comanda cu triace si tiristoare?

[Ovidanie]

Am comandat transformatoare de sudura cu BAA145 si tiristoare. Dar trebuie mare grija la simetria celor doua alternante. Spun si eu exact ca em2006, asimetria dintre faze duce la magnetizarea miezului.

O schema care ar fuunctiona corect trebuie sa contina un integrat specializat care sa asigure comanda precisa si ferma pentru fiecare tiristor. Daca sarcina este puternic inductiva este necesar si un etaj care sa asigure supracomanda tiristoarelor pentru a se amorsa in conditii de siguranta. Recomand ''Diode si tiristoare de putere'' Manual de utilizare, vol.II: Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1990.

[paul14]

Multumesc tuturor care au raspuns.

 

Problema e mai complicata decat am crezut initial (nici nu erau discutate prea multe detalii). Am mai vorbit cu tatal meu (el cam are nevoie, eu incep sa ma ocup de licenta) si vrea sa modifice tensiunea in secundar ( 11-16v, 5-6 trepte) prin intermediul tensiunii din primar, curent maxim in primar 3A. Varianta cu prize in primar nu intra in discutie. Daca totul merge bine, cred ca o sa faca ceva asemanator si pentru un trafo de sudura, deci vreo 20-30A.

 

O sa caut cartea sugerata de ovidanie si aplicatii cu BAA145; cred ca mai am si eu o carte, "Bazele convertoarelor statice". Am gasit pe site-ul emil.matei.ro o multime de scheme interesante si banuiesc ca em2006 este in spate.

[Ovidanie]

Cel mai bine ar fi sa incepi cu studiul unui integrat specializat pentru comanda in faza a tiristoarelor. BAA145 sau mai bine altul mai nou, din pacate nu pot sa-ti recomand altceva, eu am ramas la BAA145... Despre partea de putere pot sa te ajut, ai prea mult de studiat ca sa o faci singur.

[paul14]

Multumesc frumos pentru ajutor.

 

Treaba cu studiatul ramane mai mult pentru tatal meu, eu ma ocup cu interfatarea sa zic asa (am si eu pe ale mele de rezolvat). Cred ca punctul de plecare o sa fie BAA145, am inteles ca ar mai fi lucrat cu el, iar dupa ce realizeaza o schema de baza revin aici pentru perfectionare.

 

Iar acest integrat mi se pare interesant.

http://www.infineon.com/dgdl/tca785_gre ... 37a1216867

[Vizitator]

..uite aici o aplicatzie cu TCA785,poate ajuta:

http://www.jogis-roehrenbude.de/Roehren-Geschichtliches/Roehren-Netzteile/400V-Netzteil/Kapitel1.htm

[gabitzu2006]

intreb si eu ceva: pentru a comanda un transformator (vreau sa obtin 2 trepte in secundar, de 12V si 24 V la un traf care are in secundar 24V si 220V in primar), pot folosi un montaj cu punte redresoare si tiristor? adica: traful inseriat cu diagonala de alternativ a puntii, tiristorul plus circuitul de comanda al lui pe „iesirea” de continuu a puntii. circuitul de comanda constand in rezistor (potentiometru), condensator si parca era si o dioda. cei mai cu experienta sigur cunosc schema, daca e nevoie o desenez si o postez. ma gandesc ca daca as folosi circuitul asta cu punte as elimina problema componentei continue din primar si astfel si magnetizarea miezului. ce parere aveti?

in cazul in care am dreptate, s-ar disipa mult pe punte si tiristor? adica se vor incinge si vor avea nevoie de radiator? ca intentionez sa folosesc un astfel de montaj tocmai pentru a reduce puterea disipata de un element regulator serie dintr-un montaj din secundarul trafului..

[validae]

Se poate binențeles, disipația termică pe tiristor depinde de puterea transformatorului comandat, nu ați specificat asta. Oricum va fi vorba de un radiator destul de mic.

[gabitzu2006]

traful scoate in primar 24V/max 4A (asa scrie pe el) si primarul e la 220V. din calcule si luând o oarecare marja, ar fi cam 0,5A in primar (corectati-ma daca am calculat gresit). oricum, si in primar si in secundar vorbim de o putere de cca 100W. in secundar am o punte redresoare, condensator de filtraj si un montaj de sursa de tensiune stabilizata, reglabila 0-28V, cu microcontroler, sursa liniara de altfel. intrebarea mea este: puterea disipata pe tiristor va fi semnificativ mai mica decat cea disipata pe tranzistorul regulator serie? sau sunt comparabile? ca daca e cam cat pe tz regulator serie, atunci nu-si prea mai are rostul acest variator de care am zis mai inainte, nu? eu caut sa reduc puterea disipata de intreg montajul, sau indirect caldura din cutia montajului. bine, stiu solutia: ventilator, gauri in cutie, etc. dar vreau si ceva care sa reduca puterea disipata de montajul din secundarul trafului, insa nu prin disiparea puterii in circuitul primarului. asadar, ce ma sfatuiti?

 

 

ca sa dau si mai multe detalii: puterea maxima disipata de tz serie e atunci cand la iesire am 1V sa zicem si curent maxim, 3A. ar fi o putere totala disipata maxima de (33-1)x3=96W.

Editat Februarie 19, 2015 de gabitzu2006

[validae]

Dacă consumul după transformatorul de reţea este cât de cât constant (fără variaţii mari) se poate încerca cu succes înserierea cu primarul a unui condensator nepolarizat cu tensiunea de minim 400Vc.a., a cărui reactanţă capacitivă să permită reducerea tensiunii secundare la 12V. Efectiv nu vor exista pierderi de putere, comparativ cu alte metode.Recomand testarea fără montajul alimentat după redresare, poate apărea accidental în timpul probelor o rezonanţă care să aibă efect invers celui dorit 

Eu folosesc metoda atunci când nu vreau să rebobinez un traf de reţea de 110V (provenit din ţările ce au astfel de reţea) şi atunci înseriez un condensator cu traful . Nu mi-a venit niciunul înapoi ars, am modificat astfel radiouri, ceasuri de masă, radiocasetofoane mici...

[gabitzu2006]

multumesc mult! la asta nu ma gandisem! ma gandisem la varianta cu condensator in secundar, insa calculand mi-a dat o valoare de vreo 8000 de microfarazi....ceea ce e imens, pt ca tb un cond nepolarizat. nu ma gandisem sa fac chestia asta in primar.  acum...mai intreb si altceva ca vad ca aveti idei bune: cum sa fac sa comut alimentarea trafului cand pe direct, cand pe condensator? ideea ca vreau sa folosesc ceva in secundar (gen releu, sau un comparator) care atunci cand sesizeaza ca la iesire tensiunea e de sub 12V sa zicem, sa-mi comute primarul trafului pe condensator. ma gandesc ca varianta cu releu ar fi cea mai simpla, insa ma gandesc ca as putea avea probleme din cauza timpului de comutare al releului (daca consumul e mic, cred ca problema e oarecum rezolvata de cond de filtraj, care poate suplini temporar lipsa alimentarii. la consum mare insa...as avea probleme).