Prezentare amplificator 6P3...

[niculian]

sursa corectata, am incurcat fisierele, intre timp invat si sa lucrez in ExpressSCH, de acolo greseala

[Vizitator]

Domnule niculian trebuie cred să mai reţineţi că atunci când tuburile finale sunt puse să lucreze în clasa-A de funcţionare(foarte aproape de disipaţia maximă admisă sau chiar la disipaţia maximă admisă la anod) negativarea trebuie să fie în mod obligatoriu automată pentru a evita/exclude fuga curentului anodic(această chestiune face parte din ABC_ul etajelor finale echipate cu tuburi electronice).

 

Ca atare negativarea fixă pentru curenţi anodici specificaţi (70mA) aici download/file.php?id=59391&mode=view conduce tuburile finale negreşit/întotdeauna în derivă de curent anodic(derivă ia_0).

 

Negativarea fixă se poate utiliza în clasa-AB1 sau în clasa-AB2(B) mai precis pentru o disipaţie la anod de până în 0,7 din Pda_maxim_admisă.

[THOMAS]

adrian_pic

Multumesc frumos pentru link

intradevar se vede experienta colegului forumist. Acum ca am vazut cum trebuie sa arate dreptunghiul stiu unde trebuie sa ajung.

Imi cer scuze pentru faptul ca sunt entuziasmat de proiectul finalizat si primirea frumoasa in acest segment de forum care ma determinat sa ma cred facand parte din aceasta familie de pasionati (prea repede).

Am sperat sa mi se arate cu degetul unde e buba pt a putea imbunatatii performantele amplificatorului. Nici intr-un caz nu m-am gandit macar, sa cer cuiva (Domnului Lazaroiu sau Valderama) sa imi impartasesca cu amanuntul cum se realizeaza un transformator de iesire. Stiu pe proprie piele ce inseamna sa construiesti, experimentezi si esuezi lamentabil de cele mai multe ori. Oricum merg inainte

Despre share ce sa zic, ceea ce stiu eu in domeniul lampilor stiti cu totii mult mai mult ca mine.

In consecinta ma simt excelent stiind ca am finalizat un proiect care acum 3 luni era pt mine o mare necunoscuta. Faptul ca nu a iesit din prima de top nu ma face dacat sa continui sa muncesc si sa studiez pt atingerea scopului. Multumesc tuturor celor care mi-au citit postarile si mi-au raspus la ele.

Criticile constructive cred ca oricine le accepta si sunt de mare ajutor.

Daca tot sunteti in studiu si incepator in acest domeniu,cu toate ca nu prea cred asa ceva (!!!) si sa nu spuneti ca vin numai cu critici,va propun o schema mai jos functionala de la prima cheie,dar si un traf de iesire realizat in multe exemplare pentru aceasta configuratie PP cu 6P3S-E.Ultimele doua modele de OT de acest gen functioneaza la @viobio pe un montaj similar cu al dv.,bineinteles modificat dupa "gustul" lui @viobio,deci d-lui poate confirma ce si cum despre acest amplificator/transformatoare.

Imi cer scuze daca sunt inoportun cu aceasta schema,dar poate alti useri (colegi) sunt interesati de un PP cu aceste lampi atat de comune dar care "au un sunet" deosebit.

Modelul de OT este cel din desen cu caracteristicile de acolo si cu miezul de acolo.

"Niciun amplificator cu tuburi nu poate fi mai bun decat transformatorul lui de iesire !"

[niculian]

Domnule Lazaroiu,Mare multumire pt schema si detalii trafo iesire.Neavand tole M6X de 96 am utilizat de 84 cu grosimea pachetului de tole mai mare.Am constatat ca o mare influenta o are geometria bobinajului, numarul de sectiuni in care este impartit primarul si nu in ultimul rand grosimea izolatiei dintre straturi si primar-secundar in vederea diminuarii capacitatii parazite.Traful de pe amplificator cat si cel pe care l-am finalizat acum doua zile sunt identice. Testul de inductanta sa facut pe o punte RLC la care pot schimba frecventa si tensiunea. Astfel transformatorul are 40H la 0,5V/100Hz dar 90H cand schimb conditiile de masura la 2V/100Hz. Constructiv, am impartit primarul in 6 sectiuni legate in serie si secundarul in 5 sectiuni egale legate in paralel. Am facut un plan al transformatorului pe care il atasez mai jos. Pot sa va spun ca modul de conectare l-am realizat in mai multe feluri pt teste. Primul primar cu ultimul apoi ultimul cu al doilea , al doilea cu al patrulea....., astfel incat am avut Ua1 si Ua2 in sectiuni intermediare. Nu am observat o imbunatatire a dreptunghiului la frecvente mari si mici insa am observat ca izolarea dintre P si S face diferenta la frecvente inalte. Cu cat e mai groasa cu atat merge mai sus, iar mai subtire merge mai bine jos. Peste 3 saptamani primesc tole de 96 si voi realiza traful conceput de dvs.Va felicit pentru reusita si multumesc de amabilitate

trafo Nicu.pdf

[Vizitator]

Am facut cateva poze cu amplificatorul, urmeaza partea de lemn atasata pe laterale si suportii(picioarele) pe care nu stiu inca de unde sa le achizitionez.

Felicitari ,aveti o realizare faina urmatiti cu atentie sfaturile lui Valderama si Lazaroiu aveti ce invata de la ei........in rest ca peste tot mai sunt si unii .... "circotasi" sau ....invidiosi (sa-i numim)

[niculian]

Domnule Valderama,In urma informatiei primite de la dvs in ce priveste negativarea, am inlocuit toata partea de negativare existenta cu un rezistor paralel pe un condensator electrolitic la masa. Totul functioneaza cum trebuie. Nu am stiut ca nu se recomanda cea fixa in clasa A. Pun o poza sa vedeti cum a iesit. Asezarea in plan a tuturor componentelor lasa de dorit, stiu acum ! voi fi mai atent la detalii daca demarez un nou proiect. Multumesc de ajutor !.

[adigh]

...Testul de inductanta sa facut pe o punte RLC la care pot schimba frecventa si tensiunea. Astfel transformatorul are 40H la 0,5V/100Hz dar 90H cand schimb conditiile de masura la 2V/100Hz. ...

E normal sa arate asa aparatul.

La tensiune mica, de masura sau de functionare, te aflii in zona initiala a curbei de histerezis. Acolo permeabilitatea e mai mica.

La o amplitudine mai mare a semnalului, de masura sau de functionare, se depaseste acea zona initiala si se intra intr-o zona a curbei de histerezis unde permeabilitatea este mai mare.

In consecinta va fi si inductanta mai mare.

Daca mai maresti tensiunea o sa constati inca cresterea inductantei. Iar daca continui sa maresti tensiunea o sa constati o scadere a inductantei in momentul cind miezul incepe sa intre in saturatie.

Iar asta se intimpla destul de devreme. Un miez EI ce admite Bmax=1,5T poate intra in saturatie icepind de pe la 0,3T-0,4T. In conditiile in care are o magnetizare remanenta de 0,2T.

Probabil ca aparatul tau nu-ti permite masurarea cu tensiuni mai mari dar vorbim ca principiu.

Dupa unii e pierdere de vreme sa intelegem lucrurile in general si functionarea unui transformator in particular.

 

Vad prin scheme sau in simulari precizat pentru OT o anumita inductanta. Care inductanta ?

Inductanta e o variabila nu o constanta. E o variabila ce depinde nu numai de tensiunea de lucru ci si de frecventa de lucru. Facind abstractie de capacitatile parazite, la schimbarea frecventei se schimba zona de lucru pe curba de histerezis si se schimba μ si deci L exact cum s-a constatat la schimbarea tensiunii de masura. Cu cit creste frecventa de masura cu atit zona de lucru pe curba de histerezis se restringe spre zona initiala a curbei si se constata o scadere a μ si deci a lui L.

Cei care iau L ca o constanta gresesc. Nici macar stabilirea limitei de jos a benzii de frecventa nu se poate face corect.

 

Exista si miezuri cu permeabilitate constanta pina la limita saturatiei dar alea nu sunt la indemina oricui.

In lipsa unor asemenea miezuri, curbele de histerezis, la nivel DIY, se pot corecta/ajusta sau lineariza. Asta ducind la micsorarea distorsiunilor.

Despre asta nu am vazut pe nimeni sa vorbeasca pe aici. Probabil ca o voi face eu.

[Vizitator]

@Lăzăroiu

Fii atent domnule ce am pus pe acest forum cu ani de zile în urmă(desigur alte tuburi finale dar nu asta contează) ,aşadar gând la gând cu bucurie.

 

În circuitul meu există şi posibilitatea balans ia_0(echilibru curenţi ia_0).

 

Şi mai jos cam ce spune adigh(μr_max ,punctul ăla roşu din fig.2)

[THOMAS]

Domnule Lazaroiu,Mare multumire pt schema si detalii trafo iesire.*************************************************************Traful de pe amplificator cat si cel pe care l-am finalizat acum doua zile sunt identice. Testul de inductanta sa facut pe o punte RLC la care pot schimba frecventa si tensiunea. Astfel transformatorul are 40H la 0,5V/100Hz dar 90H cand schimb conditiile de masura la 2V/100Hz. ********************************************************

Poate gasim undeva niste informatii cum fac cei de la firmele consacrate pentru OT,firme de varf cum ar fi LUNDAHL,sa determine inductanta pe care o declara pe foile tehnice...,sau poate stie cineva un standart. Sau cei de la TAMURA scriu inductantele pe etichete,dar nu vad L functie de frecventa (!?)http://www.acoustic-dimension.com/tamur ... er-OPT.htm Eu am lucrat dupa cunostintele mele pentru masurarea inductantei unor bobine cu aplicatii in audio la doua frecvente : 400Hz si 1000Hz,de fapt asa stiu L-metrele mele,iar nivelul este de 0.707V[rms]. Poate aflam de undeva un standart de masura ce-l utilizeaza marile firme producatoare de OT,mai ales ca-si permit sa mai si scrie pe etichetele trafurilor acea inductanta ca fiind un parametru,parametru care este foarte important si in calculul intregului transformator,nu-i asa ca este un paradox ?? Inductanta trecuta pe foile tehnice ale OT sa fie oare ceva aproximativ,sau o medie???Dl.Vali,dv. cum masurati inductanta si cum introduceti aceasta "variabila" in calculul unui traf de iesire???P.S si la mine in schema R1+R8 este un semireglabil de 100 de ohmi,tocmai pentru reglajul amintit de dv.,dar este foarte bine ca ati marcat acest amanunt foarte important.***************************************************************@adigh nu poate fi contrazis,din aceasta cauza am spus ca este un paradox deci m-as bucura mult ca d-lui sa dezvolte acest subiect cu ceva teorie dar si exemple practice.

[niculian]

adighinteresanta postare, te rog sa continui cand timpul iti va permiteEste clar ca un material de calitate se plateste si inca foarte mult.Circuitele magnetice de calitate suntdublu-Cpermalloy cum utilizeaza Tamurasi amorf (probabil si altele)insa cum nu sunt la indemana noastra ca amatori, cautam sa obtinem rezultate cat mai bune pe tole E+I standard de 1W7 sau cele cu prelucrare la rece de 0W5.

[Vizitator]

...Dl.Vali,dv. cum masurati inductanta si cum introduceti aceasta "variabila" in calculul unui traf de iesire???

Foarte rar măsor inductanţa(cu o punte primitivă din 1975).În schimb tot timpul/mereu măsor reactanţa inductivă la 20hz(push-pull) sau 30Hz(single ended) pentru o amplitudine dată(sinus) ,în cazul SE cu componenta dc reală(identică ia_0).

[adrian_pic]

Inductanta e o variabila nu o constanta.E o variabila ce depinde nu numai de tensiunea de lucru ci si de frecventa de lucru

poti pune si tu o formula din care sa arate dependenta inductantei de frecventa de lucru? (nu uita ca sunt si bobine air core).

 

niculian ai lucrat frumos "sub capota" dar e pacat sa ramana cu "smocul ala de rezistori" in catodul finalelor. Sunt rezistori in corp de aluminiu si nu sunt scumpi. (pentru teste mai treaca mearga).

[Vizitator]

O jigodie de calitate(provine din magnetofon cu tuburi Philips tub final EL95 SE).Sau ceva mai puţin jigodie numai bun 6P3S(-E) push-pull clasaA(cu extensie AB1) nu prea poate fi bătut cu uşurinţă în condiţii DIY(Lăzăroiu posibil să îl bată uneori dar nu tot timpul) oricum 1650H în realitate merge mai bine decât este prezentat în pdf.

[adigh]

Poate gasim undeva niste informatii cum fac cei de la firmele consacrate pentru OT,firme de varf cum ar fi LUNDAHL,sa determine inductanta pe care o declara pe foile tehnice...,sau poate stie cineva un standart.

***************************************************************

@adigh nu poate fi contrazis,din aceasta cauza am spus ca este un paradox deci m-as bucura mult ca d-lui sa dezvolte acest subiect cu ceva teorie dar si ceva exemple practice.

Am facut un topic "distorsiunile transformatoarelor si condensatoarelor". Urmeaza sa pun mai multe lucruri interesante, zic eu.

Nu e graba, avem timp. Pina atunci, ca veni vorba:

 

Lundahl foloseste intrefier constant la trafurile PP. Nu numai pentru versatilitate ca sa poata fi folosit acelasi traf si in PP si in SE. Intrefierul constant linearizeaza curba de histerezis. Cimpului ii e de citeva ori mai greu sa treaca prin intrefier decit prin miez. De aceea caracteristica megnetica a intrefierului e importanta. E obligatoriu ca intrefierul sa fie constant. Se pierde L dar se cistiga linearitate si versatilitate (PP & SE). Din cauza intrefierului constant L are o variatie mica si o putem aproxima ca fiind constanta. Chiar daca miezul are variatii de μ, intrefierul nu are si daca intrefierul are pondere de 80% (sa zicem) in stabilirea L atunci pentru ca intrefierul are un μ constant isi va impune μ in tot circuitul magnetic.

 

Sowter are alta solutie. Baga intre tolele de ferosiliciu un grup de tole cu μ mare. Asta pentru a corecta curba de magnetizare in regiunea initiala. Acele tole cu μ mare va contribui la crestere μ doar in regiunea initiala. Cimpul magnetic va prefera intr-o prima faza sa treaca pe aici din cauza lui μ mare. Fiindca acel grup de tole au sectiune mica se vor satura repede odata cu cresterea intensitatii cimpului magnetic. Numai ca o data cu cresterea lui B si saturarea grupului de tole cu μ mare, preiau tolele de ferosiliciu cimpul.

E o solutie scumpa si de asta nu se prea foloseste.

http://www.sowter.co.uk/Parafeed-transformers.htm

 

O solutie mai la indemina noastra pentru a corecta si liniariza curba de histerezis e de a monta tolele intretesut, pe grupuri de 2-3 sau mai multe. Va rezulta un intrefier variabil ce va duce la o curba de histerezis modificata. Ideea de a face un intrefier variabil e urmatoarea. Daca punem 30% din tole intretesut si 70% cu intrefier vom fi in situatia lui Sowter. Tolele intretesute se vor intra primele in saturatie fiindca pe aici va prefera sa circule cimpul prima data. Solutia asta nu duce la cresterea lui μ si deci a lui L in regiunea initiala ci de a scadea μ in restul curbei si a ajunge la fel de mic precum in regiunea initiala, adica un μ mai constant. Se pierde inductanta dar se cistiga linearitate si scad distorsiunile.

Mai intotdeauna se cistiga ceva si se pierde altceva.

 

O alta solutie e sa renuntam la PP si sa facem SE, unde nu se pune problema trecerii prin regiunea initiala. Si nici a distorsiunilor crossover.

 

@lazaroiu,

V-am mai "amenintat" cu exemplele practice si o sa se intimple. Putina rabdare.

[Vizitator]

Măi adigh pune/desenează o curbă de histerezis recomandată OT dacă poţi (dacă nu poţi sau nu ai timp o să pun eu când o să consider necesar).Ce mare brânză să desenezi ce "fier" trebuie în cazul OT (dacă ne respectăm).