SURSA 0-30V/0-6A, kit K7200 + sursa in comutatie

[OvidiuDorin]

Nu inteleg...Deci, nu poate interveni nici o suprasolicitare a vre-unei parti a sursei.

Ba da , a sursei liniare , nu a sursei in comutatie,in caz de scurt(fara protectie). La sursa liniara m-am referit, daca citesti mai atent.

[Dr.L]

Ok, explica cum scurtul poate afecta sursa liniara.Sursa liniara e facuta sa reziste fara probleme la 6A. Si potentiometrul de curent, pe pozitia de maxim, limiteaza curentul la 6A.Deci, ce probleme pot aparea?Singura 'problema' ce va aparea e incalzirea tranzistorilor de putere, ca vor disipa tensiunea sursei in comutatie * curentul de la iesirea sursei (atat prin liniara cat si prin cea in comutatie e aceelasi curent), adica ~35V*6A. Dar d-aia sunt pusi pe un radiator bine dimensionat, sa nu se incalzeasca periculos de mult.Edit: pai daca modifici mesajul...cum sa stiu sa-l recitesc?Acum am vazut nedumerirea ta si anume functionarea limitarii de curent:pai limitarea de curent functioneaza simplu: tensiunea de la iesirea sursei scade pana la 0,xV, pt a se mentie curentul setat.Limitarea de tensiune si cea de curent lucreaza deodata, adica ambele sunt valabile, dar care intervine prima, are prioritate.Asta n-are nici o legatura cu protectiile la scurtcircuit (adica la curent mai mare decat pragul setat), care opresc sursele de tot.

[OvidiuDorin]

In cazul scurtului, dupa cum am mai spus, vei avea o tensiune aproape de zero, imagineaza-ti o sursa, cata :smt103: va disipa cand incerci sa tragi din ea, sa zicem 0,5V la 10A , in cazul in care , referitor la aceasta sursa ai ~18vcc curent intrare. Am scris ca recomand o protectie la scurt circuit. Am editat din cauza greselilor de tipar. Incerc sa explic , ca o sursa cu intensitate si tensiune reglabile, nu va opri sursa , deaceea i-am recomandat o protectie la scurt.

[Dr.L]

Dar ce s-ar opri sursa??Si daca din sursa tragi 3V la 6A, tot disipa f mult, ar trebui oprita? Nu, se pune un radiator calumea, nu o fituica de aluminiu, cum fac multi!Ca idee, folosesc la greu 2 surse cu tensiune si curent reglabile si nu vad nici o necesitate pt oprire (in afara de butonul de retea).

[gap]

Am si eu o rugaminte, o informatie daca se poate.Daca din calculele sursei reiese un intrefier de X mm, banui ca acesta se refera la intrefierul pe partea centrala a E-ului. Cum asa ceva nu se gaseste, eu am E-uri fara intrefier. Deci intrefierul va fi pe toate laturile E-ului. In acest caz, cat trebuie sa fie intrefierul? X mm/2 (asa am gasit printr-un post parca).De asemeni, este OK sa ma joc cu dimensiunea intrefierului pana ajung la inductanta reiesita din calcule? Din cate am inteles, la flyback, valoare inductantei este critica.Voi schimba in timp sursa in comutatie cu o alta implementare, dar cum nu am gasit nici o schema pana acum, si cum ma grabesc putin cu sursa (macar doua sa le am implementate) o sa merg pana una alta cu cea cu Top250. Cat scot, atat scot. O sa limitez liniara sa nu traga mai mult decat poate sa dea cea in comutatie. Cand voi gasi o alta schema, si voi da comanda de componente, o sa o inlocuiesc.

[Dr.L]

Pt a face intrefierul, pilesti (sau iei cu smirghel) centrul E-ului. S-ar putea sa iasa mai mare practic, importanta e inductanta ce va rezulta, pe care o masori cu un L-metru, intre piliri succesive.Intrefierul nu trebuie sa fie mai mic decat cel calculat (parca...)!

[UDAR]

@gap Dacă te grăbești ( sau pentru teste ) poți face întrefierul și pe centru și pe laterale , și DA, are x/2 mm. Nu este foarte recomandabil în special din motive de EMI - uneori se compensează parțial cu banda de cupru pusă PESTE miez. Dacă vrei să-l faci ”profesional” urmezi recomandarea Dr.L

Dimensiunea întrefierului este esențială în stabilirea inductanței - de fapt a factorului AL . Orientativ poți să iei un datasheet de la un miez ca al tău ( ca dimensiuni ) dar cu întrefier . În DS ( nu în toate ) sunt indicate valorile AL pentru diferite mărimi ale întrefierului. De la dimensiuni de peste 0,5...1 mm , materialul contează mult mai puțin ca întrefierul în stabilirea AL. Vezi și asta:

www.ti.com/lit/ml/slup127/slup127.pdf

PS Se găseau în urmă cu ceva timp la un distribuitor care aduce de la Kaschke , acum nu am mai văzut decât un tip.

[CIBY2]

Cand un om iti spune ca esti beat , nu-l crede. Cand iti spun doi, du-te si te culca.

 

Back to the drawing board .

Cu toate ca suntem deja Off-Topic, trebuie sa fac o precizare.

Personal nu am combatut ideea sursei in comutatie in locul trafului mare si greu, ci doar schema pe care vrei sa o folosesti.

O schema flyback este recomandata doar pana la cateva sute de wati, mai departe este rolul altor topologii de a se afirma. Folosind o sursa in comutatie cu reactie te poti juca cu tensiunea de iesire, fie un reglaj continuu comandat de valoarea tensiunii la iesirea sursei liniare, fie un reglaj in trepte obtinut cu ajutorul unor comparatoare comandate tot de aceeasi tensiune de iesire. Rezolvi astfel, destul de elegant, problema disipatiei termice pe elementele regulatoare serie.

O iesire cu infasurari simetrice poate mentine raportul tensiunilor de iesire in limite acceptabile prin amplasarea retelei de reactie intre iesirea Vout+ si iesirea Vout-, daca si consumul de curent pe fiecare ramura este aproximativ egal.

Daca se doreste valori diferite pentru curentii de iesire, atunci varianta cu doua surse separate pe intrare este cea optima.

De ce ii tot dau inainte cu UC-urile? TOP-urile sunt foarte specializate pe puteri de iesire. Au protectia integrata si au o limitare importanta asupra MOS-ului final, care este si el integrat. Marirea puterii peste valoarea maxima proiectata de fabricant se face cu artificii destul de complicate si de scumpe. Am analizat datasheet-urile si notele de aplicatie pentru TOP-uri si nu am vazut niciun astfel de montaj, dar teoretic este posibil.

UC-urile, prin conditionarea folosirii unui final extern si prin comanda prin curent devin foarte versatile in proiectare si utilizare (vezi sursele de telefoane, laptop-uri, etc., dar si invertoarele de sudura si alte surse de mare putere).

Am realizat o astfel de sursa cu rol de preregulator cu iesire variabila pentru o sursa liniara, comandata cum am spus mai sus, de tensiunea de iesire a liniarei, dar inca nu a fost supusa unor teste mai amanuntite si inca nu am siguranta stabilitatii la diferite valori ale tensiunii de iesire si a sarcinii. Ideea este de a asigura la iesire o tensiune mai mare cu 5-15V pentru reducerea disipatiei termice. Pe langa sursa principala a mai fost nevoie de o sursa auxiliara ce trebuie sa alimenteze prima sursa, circuitele de comanda a liniarei si aparatele de masura realizate cu ICL7107. In plan sunt doua astfel de preregulatoare pentru o sursa liniara cu iesiri independente sau simetrice, in functie de configuratia aleasa dintrun comutator de pe panou. Am reusit sa pot varia tensiunea la iesire, cu sarcina de cativa zeci de ohmi intre 10 si 40V cu un maxim al curentului de 0,5A. Urmeaza probe la curent maxim de 4A, cat a fost proiectata si dupa aceea proba cu sursa liniara in coada.

Inca nu vreau sa o fac publica, dar daca rezultatele sunt conform asteptarilor o s-o prezint pe forum.

 

Asa arata cablajul

 

[gap]

Ii dau cu TOP-urile din urmatoarele motive:- le am deja - softurile date de producator sunt foarte usor de folosit pentru un incepator ca mine.- pentru varianta asta de sursa deja am toate componentele.@CIBY2 - nu cred ca am inteles o parte a post-ului. De ce spuneti ca incerc sa folosesc TOP-ul in afara specificatiilor? Vor fi 4 surse in comutatie, fiecare din ele cu un TOP250. Sursa ar trebui sa dea 245W. Integratul e gandit sa mearga pana la 290W. Stiu ca e cam la limita flyback, dar integratul a fost proiectat pentru asa ceva. Oricum, eu o sa trag maxim 210W. Curentul prin TOP e la 70% din valoare acceptata. Probleme pot aparea la constructia trafului si la clamp. La traf, daca lucrez cu multa grija, cred ca o sa iasa, la clamp... sper sa nu dea rateu softul. Schema e cea din datasheetul integratului, varianta de 250W. Acolo ei baga chiar TOP249, care e chiar la limita superioara a puterii suportate. Binenteles, valorile componentelor sunt altele, date de soft.Dar sunt de acord ca e cam trasa de par solutia si ca o sursa cu UC ar fi mai OK. O sa schimb mai incolo sursele cu altele cu UC. Momentan le fac pe astea. Pana gasesc o schema OK pentru sursa cu UC, pana fac calculele, dureaza. Si cam am nevoie de sursa de alimentare.Miezurile o sa le fac cu intrefier distribuit, ca sa nu le stric. Le pot refolosi cand o sa trec pe UC. Sunt niste E42/20/21 3C90. Nu ca ar fi o avere, dar pana vin altele.... . Plus ca nu iti convine sa dai comanda de valoare mica datorita ponderii constului transportului. O sa ii trag o platbanda de cupru pentru a minimiza interferentele.

[CIBY2]

Am inteles din corespondenta pe e-mail ca dispui de un aparat de masurat inductanta. In cazul asta sansele de reusita sunt mai mari decat in cazul meu, care nu pot verifica datele din practica cu cele rezultate din calcul. Unde am spus ca TOP-ul lucreaza in afara specificatiilor? M-am referit si profit de a o spune din nou, ca este foarte greu sa obtii maximum de putere in regim de amator din acele integrate, care sunt destul de pretentioase. Dar nu este imposibil.Primele experiente cu TOP-uri in ce ma priveste, s-au soldat invariabil cu rebobinarea de cel putin 2 ori a trafului. Bine, erau puteri mici, 20-30W, la sursele folosite in primul invertor de sudura facut acum cativa ani. Din 125 de spire in primar, a functionat bine cu 96!In calculele cu PI Expert, declara maximum acceptat de TOP, ca putere (curent la iesire vs. tensiunea dorita) in asa fel incat dupa realizare sa lucreze intrun regim mai lejer.Si la realizarea practica a cablajului, copiaza partea de reactie din cablajul postat de mine mai sus. In coltul dreapta sus ai un TL431, un tranzistor PNP si cateva piese pe langa ele. Fa-i o schema pe hartie si ai sa intelegi despre ce este vorba, comanda in functie de tensiunea de iesire a sursei liniare. Poate te apuca pofta de ceva experimente!Iti urez succes!

[marik2500]

Un sistem complex care funcționează in mare parte a evoluat dintr-unul simplu care funcționează.Dupa ce s-a spus si s-a facut tot, ne dam seama ca mai mult s-a spus decât s-a facut. :kermit:

[gap]

Am terminat prima sursa in comutatie (aproape). Mai am numai traful de facut. Am bobinat traful si am ajuns la partea cu intrefierul. Conform calculelor , intrefierul ar trebui sa fie de 1.375 mm si primarul sa aiba o inductanta de 427uH. Treaba mai nasoala e ca am ajuns deja la intrefier de 1.6 mm si inductanta este de 480uH. Tot conform calculelor, ar trebui ca inductanta sa imi iasa undeva in +- 10%. Ce ma sfatuiti sa fac? Sa maresc in continuare intrefierul pana ajung la valoarea calculata?Clai peste gramada, nici pe LC metru nu sunt extrem de sigur. Mi-am luat niste bobine pentru alte montaje de 3.3uH si 22uH. E adevarat, ca am testat numai cate una din fiecare, dar la ambele imi arata sub valoarea nominala, la cea de 3,3 chiar cu mai mult decat abaterea de 10%. Nu am un alt LC metru ca sa pot face comparatie.

[Dr.L]

Sa maresc in continuare intrefierul pana ajung la valoarea calculata?

Da, ai uitat ca ti-am mai zis asta deja? :nas:Unele bobine au toleranta mare (necorespunzatoare).Trebuie sa-l verifici macar cu o bobina a carei vaolare o cunosti...

[UDAR]

Cred că am mai scris undeva dar nu sunt sigur. La miezurile cu întrefier relativ mare , cum este cazul tău, indicele de inductanță AL depinde aproape exclusiv de geometria miezului și de întrefier ( foarte puțin de material ). Deci , din numărul de spire și din inductanța pe care , presupun , le cunoști determini AL necesar după formula AL [nH/sp^2] = L[nH]/N^2. Normal, trebuie să obții o valoare de ordinul a 100 - 400 nH/sp^2, dar nu e bătut în cuie. Apoi , iei un data sheet de la un miez CU ACEEAȘI GEOMETRIE de la un producător brand name și o să găsești acolo un tabel cu AL în funcție de întrefier. Nu o să găsești probabil fix valoarea ta dar se poate interpola. Dacă nu te descurci, scrii aici.

[gap]

Cred că am mai scris undeva dar nu sunt sigur. La miezurile cu întrefier relativ mare , cum este cazul tău, indicele de inductanță AL depinde aproape exclusiv de geometria miezului și de întrefier ( foarte puțin de material ). Deci , din numărul de spire și din inductanța pe care , presupun , le cunoști determini AL necesar după formula AL [nH/sp^2] = L[nH]/N^2. Normal, trebuie să obții o valoare de ordinul a 100 - 400 nH/sp^2, dar nu e bătut în cuie. Apoi , iei un data sheet de la un miez CU ACEEAȘI GEOMETRIE de la un producător brand name și o să găsești acolo un tabel cu AL în funcție de întrefier. Nu o să găsești probabil fix valoarea ta dar se poate interpola. Dacă nu te descurci, scrii aici.

Miezul il conosc exact , ca e nou E42/20 3C90. Este acesta (sper sa nu se considere reclama):http://store.comet.bg/download-file.php?id=1310Intr-adevar, conform datasheet-uliu la 1.5mm are Al 250. Eu trebuie sa ajung la 207. Cred ca pe 2mm intrefier ajung la acea valoare.De ce am vrut sa intreb inainte de a continua:1. Sa polizezi mai putin, nu-i bai , ca poti sa mai iei dupa. Daca polizezi mai mult, cam greu 2. In PI Expert, cand intrefierul unui miez depaseste o valoare (calculata proportional la dimensiunea miezului) da warning Gap Length Too Big. Nu ii place pentru ca , la intrefieruri mari, liniile de camp o iau cam razna. De asta aveam o retinere in a poliza mai departe. Asta e, mergem mai departe.Intre timp am luat si am verificat mai multe bobine. Aparent aparatul este calibrat decent si bobinele mele de 3.3uH au cam toate in jur de 2,9. Asta e . Cele de 22 sunt pe la 20,5. Bobina de referinta nici nu am , si nici nu am gasit pe undeva.Apropos, chestia cu polizatul miezului e treaba de chinez batran. Doua ore mi-a luat sa ajung la 1,6mm .