Atelierul ucenicului AFCtin

[Vizitator]

La mine la freza aia nu vreau  sa pun un jet atit de puternic incit sa elimin praful de fonta din prima sa nu se transforme in pasta abraziva.

Daca as pune s`ar transforma atelierul ala`n sala de dus asa cum e conceputa masina , la cita fonta prelucrez eu chiar nu se merita...

 

De acord! Si la mine exista o situatie asemanatoare. Si eu lucrez fara racire, cu riscul de a lungi prelucrarea, prin adoptarea celor mai mici regimuri de aschiere. Discutia este doar de principiu.

[AFCtin]

Buna seara,

 

Sper ca mesterii sa nu se supere ca ma bag in vorba vis a vis de racirea pieselor de fonta cand sunt prelucrate prin aschiere.

As incerca sa folosesc in acest caz un jet de aer comprimat eventual racit cu un "vortex tube" (http://en.wikipedia.org/wiki/Vortex_tube). Avantajul ar fi ca aerul comprimat ar indeparta spanul nisipos fara sa-l faca sa adere la scula si piesa si racirea obtinuta desi nu este la fel de eficienta ca cea obtinuta cu emulsii de racire este racire in loc de nimic si poti creste astfel regimul de aschiere.

Ce parere aveti?

 

PS  nici eu nu pot folosi emulsie de racire la strung si freza, doearece masinile sunt pe hol in casa. Folosesc un spray cu ulei si petrol lampant si ulei WD 20 auto

Cu stima

Editat Septembrie 5, 2014 de AFCtin

[DanuAL]

 Nu cred ca e cu suparare, mai ales ca e un forum dedicat.

Nu e indicat ca acea pulbere/span rezultat din prelucrarea fontei sa ajunga pe ghidajele strungului/frezei etc.! Cu atat mai putin sa zboare peste tot in atelier! E atat de fina si de pacatoasa incat majoritatea, (ca sa nu zic toti pe care-i cunosc) meseriasilor, la prelucrarea fontei, isi pun o ''botnita'' dintr-o carpa sa le acopere nasul si gura ptr. a nu inspira acea pulbere rezultata in urma prelucrarii. Nu ma dau mester, sunt un hobbyst/incepator ca restul de pe aici, dar prin cate ateliere am fost, doar ca sa ''fur'' cate-o miscare de la meseriasi, sa mai aud vre-un ''secret'', nu de la d-aia ce se uita la ceasul de pe perete, in asteptarea pauzei de masa sau chiar a orei de plecat acasa, n-am vazut sa foloseasca emulsie/racire la fonta si mi s-a recomandat sa n-o folosesc nici la strunjit nici la gaurit cu burghie! Motivele le-am enumerat mai sus. Se poate proba! 

Cutitele ptr. fonta, notate cu ''K''/ ''K30'', nu necesita holcher/degajare ca la cutitele ptr. otel, notate ''P''/''P30''. S-ar rupe/ciobi prematur + rugozitatea iasa mai buna fara acel holcher - ptr. fonta!

 

 La intoarcerea caruciorului cu cutitul pe piesa, rizurile sunt mai adanci, cutitul intra mai mult in piesa, cu cat piesa e mai subtire si mai mult scoasa din universal, nesprijinita! Cu cat piesa e mai scurta si mai mare in diametru', rizurile rezultate sunt slab prezente spre neexistente. Tine de elasticitatea materialului, de turatia la care se prelucreaza si de ''diametrul'' cutitului cu care se prelucreaza (aici ma refer la cutitele ptr. interior). 

[Vizitator]

@DanuAl: In 1982, am lucrat o perioada de circa 6 luni de zile la operatiunile de punere in functiune ale unor linii semiautomate de masini unelte agregat produse de mai multi furnizori romani, printre care IMAMUS Iasi, IMUAB Bucuresti, IMASA Sf. Gheorghe, etc. O Alta perioada de aproape 6 luni am asigurat mentenanta acestor masini unelte agregat. 80 % dintre acele linii de m.u. agregat, faceau prelucrari la piese turnate din fonta. Cel putin agregatele "cap de linie" (cele care faceau operatiunile de ebosare) lucrau cu adaosuri de prelucrare mari (de ordinul 4...7 mm) si aveau racire cu jet de emulsie. Un exemplu de acest gen, era operatia de frezare plana la corpul pompei de apa a tractorului U650 (acolo unde se aplica capacul) unde adaosul indepartat era de aproape 7 mm. Frezarea se facea cu o freza uriasa (aproximativ 400 mm in diametru) de tipul ROMASCON si era insotita de un puternic jet de emulsie.

 

La montarea cutitului in port-cutit, exista niste reguli. Printre aceste reguli exista aceea de a lasa cutitul (scula) in consola pe o lungime comparabila cu inaltimea (diametrul) sau. Ca regula generala, nu se lasa cutitul in consola pe o lungime mai mare decat maximum de doua ori inaltimea (diametrul) lui. Daca se respecta aceasta regula, elasticitatea corpului cutitului este practic nula si deci daca este bine ascutita, atunci scula nu ar trebui sa taie la intoarcere.

[DanuAL]

Da nea' Nicu, un an bun, tare bun '82! Mai ales luna aprilie a acelui an de exceptie )

Cum am mai spus, nu trebuie sa luati de bun ceea ce spun eu, un incepator, care acum 2 ani a vazut si pipait ptr. prima data in viata lui un strung, dar care are peste 15.000 de piese executate, dupa desene cotate de injineri, in tot acest timp, fara o pregatire in prealabil in domeniu.

 

Eu cu Romascoanele si cu alte freze asemanatoare lor, am incercat sa frezez cu emulsie niste piese din OLC. Probabil in acel an bun '82, frezau cu romasconu' sau cu alte freze de tipu' romascoanelor cu emulsie, fonta, dar acele freze sigur erau prevazute cu paravane ceva de protectie, ptr. ca dupa 30 de secunde dupa ce-am pornit eu emulsia si romasconu' se invartea la 400-500rot/min,  tot atelieru' s-a umplut de emulsie! Peste tot era ''o emulsie''.  

 

Ca regula generala, nu se lasa cutitul in consola pe o lungime mai mare decat maximum de doua ori inaltimea (diametrul) lui.

 

 Regula e regula, practica ne invata altceva, tocmai de aceea am ''subliniat'' diametrul, ca ma refer la cutitele de interior. Sunt unele repere ce necesita o gaurire lunga, gen diametrul interior de 14.3mm pe o lungime de 80-90mm. Sunt sigur ca n-o sa iasa din burgiu si necesita prelucrarea cu un cutit/borstanga care n-are cum sa aiba diametrul prea mare, gen maxim 12mm diametru', si de aici apar acele vibratii inevitabile la intoarcerea cu cutitul pe piesa si chiar o prelucrare conica daca se merge pe un span si/sau avans prea mare.

 

Fiecare face cum vrea si crede ca-i mai bine! Suntem aici o mana de oameni pasionati de acest domeniu, ne mai dam o parere, cate-o data eronat, mai dam cate-un sfat daca avem certitudinea ca ceea ce spunem e corect, altfel nici n-as intra in discutie.

Editat Septembrie 6, 2014 de DanuAL

[Vizitator]

Din ce spune unul si altul invatam noi si invata si cei care vor citi peste ani de zile.

 

In ceea ce priveste strunjirea interioara, ea este o operatie mai delicata, tocmai pentru conditiile tehnologice specifice. Aici este obligatorie fixarea cu un raport mai mare, intre lungimea in consola si diametrul cutitului. La prelucrarile alezajelor mici (pana la 20 mm) cu cutitul de interior, raportul minim este cel mai adesea de ordinul 5:1 sau mai mare, in functie de lungimea alezajului de prelucrat. Exista totusi solutii pentru reducerea acestui raport. Una dintre ele (clasica) este utilizarea bohrstangelor. Diferenta dintre cutitul de interior si o bohrstanga, este aceea ca primul se realizeaza prin forjare si are mai intotdeauna raportul dintre diametrul "gatului" si diametrul cercului (concentric cu "gatul") pe care se situiaza varful cutitului de ordinul 2:1 sau chiar mai mare, in timp ce la o bohrstanga (care se realizeaza prin strunjire) acest raport se apropie foarte mult de 1:1, in functie si de tipul si destinatia bohrstangei.

[AFCtin]

Buna seara,

 

Domnilor va rog sa-mi spuneti ce parere aveti despre procedeul de practicare a gaurilor de centruire prezentate in filmul asta https://www.youtube.com/watch?v=sQRfBHUqQs4 (pana la minutul 3:50)

 

As vrea sa aplic acest procedeu cand am de prelucrat un semifabricat neregulat la exterior.

 

Multumesc mult

Editat Septembrie 8, 2014 de AFCtin

[DanuAL]

Parerea mea e, ca-i o pierdere de timp sa centruiesti piesa in felu' asta + ca trebuie sa fi foarte atent cand se dau gaurile - se pot intampla accidente. 

As centrui in felu asta o piesa mare, o tabla/fier/plastic pe care nu l-as putea prinde in universal, nici cu bacurile intoarse, si pe care urmeaza s-o prelucrez sprijinit intr-o piesa tampon in universal si varful rotativ, altfel nu vad de ce atata ''stres''.

Ca sa fiu sigur 90% ca in felu' asta trasez corect 2 linii pe fier, ca sa-i pot da un chilner/centru, fierul trebuie sa fie rotund, bara trasa, laminata, dar cum majoritatea materialelor sunt cu denivelari, ovale, etc, inca o data spun ca n-are rost! 

Daca fierul depaseste 20mm diametru, se poate prelucra pe un capat (frontal + centru) la lungime mai mare de 100mm scos din universal! Am unele repere (din bara hexagonala) ce le centruiesc la 300-400mm lungime scoase din universal, unde clar nu se poate folosi lineta. Nu e neaparat sa se centruiasca la peste 500rot/min! Nu e obligatoriu' sa se avanseze rapid din pinola mobila, pentru ca si atunci se intampla sa se rupa amborii/burhiele de centruire. 

La centruirea capetelor unui material care urmeaza sa fie prelucrat intre varfuri, as lasa piesa jumatate din lungimea ei totala in afara universalului, un frontal si centru. Intorc piesa si repet operatia. Daca stiu ca fierul/materialul e laminat si am bataie, cum spuneam intr-un alt post mai sus, strang piesa in bacuri nu de tot, si pe o turatie mai mica pornesc universalul si centrez piesa spre bataie zero, bataie masurata la ochi. Strang piesa si ii dau frontal + centru. Se repeta si ptr. celalalt frontal. 

Centrez piesa sa n-aiba bataie, inainte de prelucrarea pe capat, doar daca materialul nu-mi permite sa corectez acea bataie (mai mare de <2 zecimi), adica daca piesa initial nu are destul adaos pana la cota finala, in rest nu conteaza ptr. ca piesa se ghideaza dupa acele centre facute anterior.

 Orice fier, indiferent cat e de stramb, odata strunjit devine bataie zero, chiar daca bacurile bat.

 

 L.E. - da, daca materialul e neregulat la exterior, se poate merge pe ''sistemu' '' asta, dar cred ca mai ''ortodoxa'' ar fi varianta lu' nea' Nicu - ambore montat intr-o masina de gaurit de mana.

Editat Septembrie 8, 2014 de DanuAL

[AFCtin]

Buna dimineata,

 

Multumesc domnului @DanuAL pentru indrumari

 

Cu stima,

[AFCtin]

Buna seara,

 

Revin la problemele linetei fixe a strungului meu. Din poza atasata se vede cu ochiul liber ca axele celor trei tampoane nu prea se intersecteaza in axul principal al strungului.

Nu prea vad cum as putea remedia aceasta problema. Ce parere aveti?

 

Cu stima,

Editat Septembrie 12, 2014 de AFCtin

[DanuAL]

Dar piesa asezata intre tampoane, e centrata? E pregatita ptr. prelucrat sau mai necesita reglata/centrata?

 Distanta intre cele 3 tampoane, zic eu, trebuia sa fie la 120grade unul de altu. Probabil s-or grabit sa mai ''termine'' o lineta la program

Un ''artificiu'', daca piesa e centrata in poza si asta e pozitia tampoanelor normal, as demonta cei 3 suporti de pe lineta, in care sunt infiletate surubele alea, si i-as lua o ''fata''/lateral, ambele laterale daca e cazul, la freza, sa-mi permita sa le ghidez(ridic-cobor) corect pe lineta, ulterior raman fixate si nu influenteaza cu nimic in prelucrari.

Editat Septembrie 12, 2014 de DanuAL

[Vizitator]

Pentru a sprijini arborele de strunjit, este suficient sa ai trei suprafete plane la capetele bacurilor linetei, care sa tangenteze (fiecare) intr-un punct arbitrar la acesta. Daca exista vre-un punct de tangenta care nu cade pe suprafata plana creeata la capetele bacurilor, atunci ai o problema care nu se poate rezolva decat prin modificari geometrice ale dispunerii celor trei bacuri. Daca nu, atunci problema este rezolvata. Practic, arborele trebuie sa se sprijine de jur imprejur pe 3 puncte stabile, indiferent daca ele sunt dispuse simetric sau nu. Aceeasi problema am intampinat-o si eu la lineta construita de mine. Datorita aplicarii port-bacurilor prin sudura si a imperfectiunilor de centrare de tot felul, cele trei puncte de tangenta nu sunt dispuse la distante egale cu unghiuri de 120 de grade, ci au niste pozitii asimetrice. Totusi datorita faptului ca cele trei suprafete plane frontale ale bacurilor din bronz sunt tangente la piesa, este absolut suficient pentru ca sa fie preluate gradele de libertate vizate si arborele sa se roteasca, in permanenta cu axa pe aceeasi directie. In atasament ai cateva cazuri de asimetrii care nu influienteaza centrarea piesei si doua care o pot influienta.

[andreigradu]

Dupa cum spune colegul ola, ar merge si asa cum ai acum.

 

Daca vrei sa iasa mai drept baga bailagare sub lineta, in partea cu talpa dreapta, adica in partea dinspre tine , la manete. Adaugi fie cateva table subtiri de 1 mm, sau lame de cuter, ceva pana cele 2 picioare de jos calca corect, iar cel de sus impinge in ele. poti incerca si pe prisama sa pui o tabla subtire.

Trebuie sa iei in calcul ca cea mai mare forta la strunjire e in piciorul de sus si cel din spate.

 Asa e lineta de urmarire de la SP80, are doar 2 picioare - sus si lateral spate - si cu ea iei span fin la axe subtiri ca sa nu flambeze.

Lineta asta fixa iti permite si sa gauresti cu precisie, sa faci cote de rulment, gulere si alte cote intermediare unde lineta de urmarire nu poate fii folosita.

 

De asemenea sfatul de a poliza fetele laterale ca sa fie reglabule bacurile e foarte bine, doar sa poti strange bine sa nu miste si sa nu crape fonta din care e turnata lineta.

[philiprobz]

 Orice fier, indiferent cat e de stramb, odata strunjit devine bataie zero, chiar daca bacurile bat.

 

 

 

Bine bine, zero iese la masuratoare dar nu iese si ovala piesa?

 

 

Editat Septembrie 13, 2014 de philiprobz

[DanuAL]

N-ar avea voie sa iasa piesa ovala, daca se tine cont de lungimea piesei din universal, iar rulmentii sunt stransi ''ca la carte''! Daca lungimea piesei in afara universalului e mai mare de 4-5 ori diametrul piesei, iar piesa nu e sprijinita in varful rotativ, sunt sanse ca dupa prelucrare sa iasa ovala sau mai probabil putin conic! 

 

Andrei, eu ziceam sa frezeze lateralele tocmai in ideea de a nu mai baga bailagare, etc. Frezezi fetele si centrezi suruburile cu bronz exact in pozitia dorita, ulterior acele ''piulite'' vin stranse pe lineta, si daca frezezi si daca nu frezezi, tot asa sunt prinse acele piulite. Alea nu misca de acolo odata stranse, nu se duc nici in jos nici in sus.