Atelierul ucenicului AFCtin

[AFCtin]

Buna seara,

 

Multumesc mult pentru indrumari dlui Ola_Nicolas. M-am uitat pe topicul Strung si am incercat sa-mi inchipui ordinea operatiilor efectuate la rotorul respectiv.

• [*]rotorul a fost prins intre varful de centrare fix de pe arborele masinii si sprijinit pe lineta in cealata parte [*]rotorul a fost centrat cu ajutorul linetei [*]strunjiirile de corectie etc
  

Am sa caut un rotor de motor electric care are o gaura de centrare si am sa repet pasii de mai sus. Eventual pun si o poza

 

Cu stima,

 

PS nu am gasit inca pe net semnificatia termenului ebosare. Sa fie tot un fel de decojire?

Editat August 25, 2014 de AFCtin

[DanuAL]

 Ebosare(ebos) - degrosare, pana la o cota apropiata (de obicei +2-5zecimi in cazul pieselor ce urmeaza sa fie rectificate sau 2-3mm ptr. piesele ce necesita mai multe prinderi) de cota finala.

 

Prelucrarile si prinderile pieselor inainte de prelucrare, ordinea operatiilor, etc., difera de la strungar la strungar. Fiecare incearca, pe cat posibil, sa scoata o piesa finala in cel mai scurt timp, in cote.

Chiar daca rotorul sau orice alta piesa ce vreti s-o prelucrati in lineta, n-are gaura de centrare, are bataie, nu-i nici o problema! Se intampla ca, capatul cu gaura de centrare sa fie stemuit de la vre-o lovitura cu ciocanul, ca se practica. Prindeti de capatul celalalt, doar jumatate din lungimea capatului. Strangeti usor piesa (NU de tot) in universal, porniti strungul pe o turatie mai mica, gen 100-200rot/min. Observati bataia! Cu un ciocan de cupru/teflon/cauciuc, loviti cu simt de raspundere pe capatul ce necesita centruirea, doar unde bataia piesei e in sus. Repetati pana piesa se centreaza de are bataie aproape de zero sau chiar zero. Opriti universalul. Nu miscati piesa. Strangeti bacurile. Da-ti centru. Daca diametrul exterior e stramb sau va permite, puteti sa-i luati vre-o 5zecimi pana la 1mm din exterior sau mai mult, in functie de diametrul interior al rulmentului, etc.

 Axele care nu necesita prelucrari la interior, conuri, lagare etc., de regula se prelucreaza ori dintr-o prindere sprijinite in varful rotativ, ori intre varfuri, daca permite lungimea, 

Editat August 25, 2014 de DanuAL

[AFCtin]

Buna seara,

 

Multumesc Domnule DanuAl pentru sfaturi. Im mare asa procedez de obicei. Am facut si o scula pentru centrare rapida inspirat de pe YouTube. Problema mea este cand am de prelucrat o piesa lunga (lungimea mult mai mare ca diametrul) si care este neregulata pe diametru. 

 

• [*]prind un capat al piesei in unuversal stangand moderat piesa in universal [*]centrez piesa si o strang ferm in universal [*]cu maxim 100 rotatii pe minut incerc sa iau un span la celalalt capat al piesei pe o lungime de aproximatv 20-30mm pana ce obtin un contur regulat [*]intorc piesa invers in masina si iau o fata dreapta pe capatul opus universalului si apoi dau o gaura de centruire [*]etc ....
  

Problema mea este ca o piesa lunga si nesprijinita in lineta sau in papusa mobila incaleca mai mereu pe cutit indiferent de cat de usor intru in span. . Cand am o piesa sub diametru de 20 mm, care incape in axul masinii problema e simpla. Beleaua este cand am de prelucrat piese mai groase de 20 mm care nu incap in arborele masinii si trebuie sa le dau gaurile de centruire pentru ca apoi la le degrosez.

 

Dvs cum procedati in astfel de cazuri?

 

Cu stima

Editat August 27, 2014 de AFCtin

[DanuAL]

 Practica e mama raspunsurilor !

 E adevarat si trebuie tinut cont de asta, cu cat diametrul piesei scade, e mai mic, cu atat turatia creste, dar nu e regula si pentru span! Cu maxim 100rot/min centrati piesa, dar nu intrati in span la turatia aia. La 100 rot/min ar merge strunjita o piesa/bara de peste 200mm diametru! 

Daca cutitul incaleca piesa sau mai degraba piesa sare/urca pe cutit sunt cateva probleme ce trebuiesc rezolvate - ori piesa e mult scoasa din universal nu e sprijinita in varful rotativ, ori piesa e subtire, dar nu e corect sprijinita in varful rotativ, ori piesa fiind subtire, e bine sprijinita in varful rotativ, ii dati span prea mare si face burta, ori cutitul e putin mai sus de centru. Trebuie verificat! 

 

 L.E. - acum am citit mai atent, deci piesa nu e sprijinita in varful rotativ si incaleca cutitul si ii rupe varful - turatia e prea mica si spanul si avansul cam mare! 

 

Acum depinde si pe piesa in sine, de material, dar eu procedez cam asa - daca bara e subtire, pana la fi20, are un diametru' neregulat, si trebuie prelucrat de ex. pe o lungime de 300mm (bara obligatoriu' trebuie sa fie mai lunga cu minim 15-20mm adaus ptr. debitat si ptr. sprijinit in universal) o prind in universal si las afara maxim 50mm (daca bara e de 20mm o las 50mm in afara, dar cu cat e mai mica, lungimea barei in afara universalului scade - sa nu intervina ''elasticitatea''/vibratiile in timpul prelucrarii frontalului). Iau un frontal, de regula 1,5-3 zecimi. Dau centru. Sprijin piesa in varful rotativ si o strang sanatos in universal, pe urma strang la fel de sanatos pinola mobila, tinand cont de lungimea necesara ptr. piesa finala + lungimea necesara ptr. debitat! La diametrul asta, fi20, si la lungimea asta, 300mm, nu pot merge cu span mai mare de 2mm, nu cu o turatie mai mica de 500rot/min si nu cu un avans mai mare de 0.14! Cutiul ar impinge piesa, iar pe lungimea asta ar iesi ceva conic/oval. Mai multe treceri, avans mai mic, racire, cutitul corect ascutit si asezat pe inaltime.

 

Daca as avea de prelucrat un ax care pe capete necesita cote de rulmenti sau filet, dar abaterea pe toata lungimea axului n-are voie sa fie mai mare de 2 zecimi, pe aceasi lungime de 300mm, as face cam asa - prind piesa in universal, iau un frontal si un span ptr. corectat neregularitatiile(optional daca bara nu e rau ''stricata''). Dau centru. Scot piesa, o masor la lungime, e mai lunga cu 35 zecimi decat lungimea necesara. Prind piesa din nou in universal, cu un cutit la 45 de grade, ating usor frontalul piesei, iau zero si ma bag 35 de zecimi pe frotal. Iau un span din exterior, optional.

Prind un fier de ''sacrificiu'' in universal. Tot cu cutitul de 45 de grade, dar putin in alt unghi, ii formez un con fierului din universal. Cu un dispozitiv de prelucrat intre varfuri, e plin youtube'ul de dog lathe, de exemplu' - https://www.youtube.com/watch?v=2DMk_pyG6yA, strang piesa intre conul format si varful rotativ si ii dau bataie! 

Pentru o rugozitate mai buna, cutitele ptr. metale nu se ascut ca ptr. plastic, teflon, cupru, bronz, aluminiu. Fateta dintre cele 2 fete ale frontalului cutitului, se face mai mult pe partea stanga, cum ne uitam la cutit de sus, cu cat mai lata, cu atat iasa rugozitatea mai buna la span mai mare, dar nu e ok ptr. cote! Cu cat e mai mare/lata fateta, cu atat se pierde din precizie, trebuie masurat mai des!

 

 Daca piesa e mai groasa de 20mm si nu intra in axul principal al strungului, dar pot s-o strang in universal, o bag cat mai mult, cat imi permite in universal, nu mai conteaza cat e in afara universalului, iau doar un span de pe exterior pentru corectarea piesei, span cat mai mic posibil. Intorc piesa, partea strunjita in universal, si repet operatia + un span pe frontal si un centru. Ideea e ca trebuie urmarita gaura de strangere a universalului care strange cel mai bine, in sensul ca strange piesa fara bataie. Dupa primul span de corectat neregularitatiile, se urmareste ca piesa sa se introduca in universal in aceasi pozitie/semn, ca bataia sa fie minima. Adica dupa strunjire nu da-ti piesa jos din universal, faceti un semn pe piesa, pe capatul strunjit, in dreptul gaurii de strangere a universalului, acolo consideram al 2lea semn, care strange fara bataie. Piesa cu semnul de pe ea, trebuie introdus in universal in aceasi pozitie - semn la semn!

In toate cazurile, materialul trebuie sa fie mai lung initial decat piesa finala.

Editat August 27, 2014 de DanuAL

[Vizitator]

Cred ca de fapt colegul @AFCtin, ar vrea sfaturi despre cum sa centruiasca o piesa, astfel încât sa o poate prelucra sprijinita cu vârful, in primele faze ale strunjirii. Dacă este asa, atunci exista tot felul de posibilități de a estima centrul la capătul unde se dorește centruirea. După marcarea acestui centru cu un chernăr, se utilizează o bormașină electrica de mână împreună cu burghiul de centruit. Se caută ca direcția axei sa fie cat se poate mai paralelă cu axa semifabricatului - care în acest scop se poate fixa într-o menghină. Se fac apoi primele prelucrări în strung cu piesa sprijinita cu vârful rotativ, intre care în mod obligatoriu se strunjește frontal la capătul sprijinit cu vârful și se realizează o cota exterioara (la curat) in scopul montării linetei. După montarea linetei, se mai ia un șpan frontal pana în centru, apoi se reface pe strung gaura de centrare utilizând același ambore. Este recomandabil ca vechea gaură sa fie complet îndepărtată prin strunjire frontală. Dacă se constată cu aceasta ocazie ca amborele are tendințe de bătaie, se va confecționa dintr-un ambore mai vechi care are cel puțin un tăiș lateral ascuțit corespunzător, o scula de centruit cu un singur tăiș, cu ajutorul căreia se corectează gaura conică pe care se realizează efectiv centrarea.

[AFCtin]

Buna seara,

 

Multumesc colegilor DanuAL si Ola_Nicolas pentru indrumari.  Chiar asta am vrut sa aflu: cum lucrezi o piesa pornind de la un semifabricat care nu intra in arborele principal al masinii si la care lungimea este mult mai mare decat diametrul. Am gasit pe Youtube un filmulet foarte instructiv cum sa faci o piesa pe strung pornind de la un astfel de semifabricat. https://www.youtube.com/watch?v=vAo0xmDQ-kI. Ce parere aveti despre cum procedeaza mesterul respectiv?

 

Cu stima,

Editat August 29, 2014 de AFCtin

[Vizitator]

Am urmarit cam 5 minute din filmulet. Este procedura tipica de urmat, atunci cand ai la dispozitie semifabricate laminate, calibrate de calitate. Daca ai insa un forjat, sau un turnat, sau un semifabricat recuperat cine stie de pe unde (care printre altele poate fi stramb) sau un profil poligonal, atunci se procedeaza la amborarea prealabila a capatului sprijinit, de maniera descrisa de mine.

[Ion_Bumbu]

Fiind vorba si de freza o sa pun aici si patania mea de azi .....

Am avut de marit un alezaj de la 29mm la 32mm , material fonta si fara prea mari cerinte la precizie , +- 0.25mm erau OK.

Surpriza a venit cind am masurat alezajul final si m`am trezit cu o conicitate de 1mm pe 30mm lungime , adica 32mm la inceput si 31mm la sfirsit.

Am folosit un cap de alezat reglabil .

Manifestarea a fost interesanta , cind am retras cutitul in loc sa revina fercind usor a reintrat in material .

Cauza a fost virful tocit.

Dupa reascutire a fost Ok , la retragerea cutitului doar freca usor si gaura a fost cilindrica , masurata cu sublerul .

 

Grig

 

[DanuAL]

La fonta NU se foloseste agent de racire/emulsie, altfel se intampla exact cele descrise mai sus, adica se toceste prematur scula, indiferent ca se prelucreaza pe strung sau pe freza.

Ce turatii ai folosit? Mai mari de 300-400rot? Daca da, nu-i bine, mai ales ca, cutitul ala e din HSS!

Am si eu un cap de alezat d-ala si cutite ptr. el. Mi-am mai confectionat cateva din supape auto (ca idee ptr. materiale mai moi, plastic, etc.), dar la fonta folosesc borstanga cu cutitase cu placuta vidia de 10/10 sau chiar mai mici, ptr. strunjit pe stanga.

Fonta(nisip + otel) e printre cele mai imputite materiale! Trebuie curatat foarte bine utilajul dupa prelucrarea fontei. Se aseaza o pulbere fina pe ghidaje care numa strica... 

[Ion_Bumbu]

Multumesc de raspuns!

Aaa, pai tocit l`am luat si asa i`am dat drumul, emulsie nu am folosit ca nici nu am iar turatii nu stiu precis , era treapta

cea mai mica a masinii, aprox 120rpm.

Maxima e aprox 470rpm.

Freza e un FU12 de Marghita , aia fara variator pe curele.

Are in total 6 trepte de turatie , 3 din fulii si 2 din motor.

Am mai frezat fonta prin `75 in armata da pe alt animal , ceva rusesc, pe autoatelierul auto.

Fonta asta este grafitata, te inegreste ca de la creion praful.

Am curatat binisor praful da mai voi mai insista miine.

 

Grig

[Vizitator]

Si fonta se poate strunji cu racire. Pierderea calitatilor cutitului se poate datora utilizarii unui cutit cu unghiuri atipice pentru strunjirea fontei. Inclusiv "impingerea" cutitului de catre semifabricat la strunjirea directa si aschierea cu "spatele" la intoarcerea avansului in sens invers, este o consecinta a ascutirii necorespunzatoare a sculei. Acelasi fenomen se poate intalni si la frezare, mortezare, rabotare, etc.

[DanuAL]

Probabil pe undeva aveti dreptate, cu rizurile/urmele ramase la intoarcerea cutitului pe piesa(si acolo e de discutat) dar cand e vorba de fonta nu se foloseste racire! Indiferent pe ce se prelucreaza. Emulsia in contact cu granulele din fonta, cu ''spanul'' rezultat din prelucrarea fontei, toceste prematur scula! Nu exista dubii in legatura cu asta, dar cum am mai spus , fiecare face cum vrea si cum crede ca-i mai bine.

[Ion_Bumbu]

Ce mai tin eu minte e ca atunci cind am incercat cu emulsie s`a facut o mizga care adera la cutit.

Mi`a sarit in cap maistrul militar ca asa se toceste cutitul mai repede, daca`i uscat nu adera praful la cutit si pe piesa.

Cu emulsie se lucreaza doar daca bate inamicu la usa atelierului si nu mai conteaza starea cutitului, faci o piesa si fugi!

Asta era invatatura din armata.

 

Grig

[Vizitator]

Fonta se prelucreaza cu jet puternic de emulsie, care spala praful de la locul de aschiere si il indeparteaza de pe cutit. In unitatile industriale procesatoare, marea majoritate a prelucrarilor sunt in fonta - care ofera avantajele economice cunoscute. Atunci cand ai un adaos de prelucrare de 4...8 mm, nu iti permiti sa pierzi timpul cu multe treceri si de aceea se foloseste racirea. Am vazut adaosuri indepartate la o trecere de ebos, inclusiv de 7 mm. De altfel, la fonta turnata in piese sub presiune in cochile (pentru productivitate) se formeaza un strat ecruisat (asanumita "coaja") care poate fi de 1...4 mm sau mai mult. In unele cazuri, la piesele turnate din fonta in cochile se face detensionare termica la producator, sau mai rar la procesator. Acest strat trebuie indepartat in mod obligatoriu, fiind purtator de tensiuni interne permanente, chiar si dupa detensionare. In plus, in acest strat se acumuleaza de regula suflurile (cavitati din turnare) care fac procesul de aschiere discontinuu, sau incluziunile dure, cu caracteristici abrazive. Acest strat este de regula motivul principal al uzurii frecvente al cutitelor de ebos pentru fonta si nu faptul ca se foloseste racirea. In prima jumatate a secolului 20, asa dupa cum mai scriam si cu alte ocazii, se utiliza pentru racire petrolul, care avea influiente benefice asupra sculelor la ebosul pieselor turnate din fonta.

 

Ca fapt divers, in cazul relatat de @Ion Bumbu, este posibil ca gaura pe care a largit-o, sa fi fost realizata la turnare prin miezuire. La prelucrarea initiala, s-a aschiat un strat mai mic (in functie de cota tehnologica) si in acest mod nu s-a indepartat toata "coaja". Se intampla frecvent acest lucru la gaurile prevazute din turnare. In acest mod, colegul a utilizat o scula prevazuta de regula pentru prelucrari fine (alezari) intr-un strat ecruisat.

[Ion_Bumbu]

La mine la freza aia nu vreau  sa pun un jet atit de puternic incit sa elimin praful de fonta din prima sa nu se transforme in pasta abraziva.

Daca as pune s`ar transforma atelierul ala`n sala de dus asa cum e conceputa masina , la cita fonta prelucrez eu chiar nu se merita.

Deci pas racire la fonta , aia e pentru profesionisti nu amatori ca mine.

Freza are sistem de racire din fabrica insa nu am avut nevoie de el inca.

O fi fost la origine  turnata cu miez gaura insa era deja prelucrata cind a ajuns la mine.

Alezarea a fost a 2-a operatie, prima data am marit gaura cu o freza de 29mm de la 25mm , normal ca era buna una de 31mm sau si mai bine  31,5mm da`

daca nu`i cal bun si magar.

Asa am ajuns cu alezorul sa dau jos aprox 3mm.

Cutitul a fost impins inspre interior deoarece marginea taietoare si virful erau tocite (asa l`am luat ,) , nu foarte tare dar suficient sa o ia strimb.

Pacaleala a fost datorita mai ales diametrului mic al cutitului , 6mm.

Daca era de 12mm sau mai gros nu pleca spre interior la cum era ascutit.

Dupa ce l`am ascutit am rezolvat cele 4 gauri si se simtea la mina ca dupa primul span.

Am pus info asta sa ajute si altora , cind se vor confrunta cu astfel de manifestari.

 

Grig

 

P.S. Daca aveam strungul instalat clar nu ma apucam sa pun pe freza piesele!