Atelierul ucenicului AFCtin

[Vizitator]

Barele din bronz grafitat nu se imbiba in ulei Radu. Grafitul se amalgameaza in aliaj prin metode metalurgice specifice. Bronzul grafitat nu este un material poros tocmai tinand cont de faptul ca se obtine prin turnare. Materialele metalice poroase pot fi obtinute numai prin sinterizare. Altminteri grafitul prezinta aspectele organoleptice tipice ale unor materiale unse. Cine a manipult o retorta din grafit, a putut verifica aceasta proprietate. In cazul fontelor si/sau a bronzurilor grafitate, senzatia este mult amplificata, deoarece "pungile" (nodulele) de grafit ale acestor materiale sunt instabile, nefiind supuse presiunilor enorme specifice tehnologiilor de obtinere a grafitului industrial. In plus, la prelucrarea prin strunjire, se desprinde o mare cantitate de praf de grafit. O parte din el adera la bara strunjita. Eu personal am lucrat cu un material sinterizat, asemanator la aspect fontei cenusii, dar care datorita porozitatii se putea imbiba in ulei. La strunjire (la turatii de 800 rpm, sau mai mari) acest material prezenta la oprirea utilajului aspectul unui material racit cu jet de ulei, desi se prelucra fara racire. Acel strat de ulei, care provenea prin centrifugare din rezervele interioare ale materialului poros, era sters sistematic pentru a se putea executa operatiunile de masurare/verificare. Materialul era utilizat cu preponderenta la fabricarea unor roti dintate pentru pompele de ungere auto, sau a organelor pentru etansarea acestora.

[Vizitator]

. Materialul era utilizat cu preponderenta la fabricarea unor roti dintate pentru pompele de ungere auto,

Care este ratiunea de a folosi bronz la roti dintate (cilindrice banuiesc) cand nu indeplineste nici o conditie pt un angrenaj precis si fiabil?

probabil costa mult mai mult...

[puriu]

Coeficientul de frecare otel-bronz si otel-fonta este mai mic decat la perechea otel-otel care trebuie evitata.

[Vizitator]

Care este ratiunea de a folosi bronz la roti dintate...

Daca nu citesti ce se scrie, atunci de ce te amesteci in discutie?! Mai citeste odata ceea ce am subliniat in postarea de mai sus.

 

@puriu: Intr-adevar asta este ratiunea utilizarii acelui material poros sinterizat, cenusiu la culoare si foarte asemenator la aschiere cu fonta. Pentru a inlocui frecarea otel pe otel intre doua roti dintate, precum si intre acestea si capacele de etansare, se utilizeaza acest material poros, care retine pe timpul ciclului de transfer de ulei o anumita cantitate din acest lichid, pe care il elibereaza in faza de aspiratie, atunci cand datorita vacuumului se creeaza depresiuni periculoase si turbulente, care pot fi insotite si de fenomenul de piting.

[AFCtin]

Buna seara,

 

Interesanta discutia despre materialele care se preteaza pentru lagarele de alunecare. Multumesc mult pentru link-uri.

Am probleme cu freza si anume este foarte "moale". Desi lucrez cu avans si turatue moderate freza vibreaza foarte tare.

Am reglat jocul in sanii pe cele trei axe si degeaba. Am observat ca coloana verticala este atasata la baza mesei de frezare prin doua suruburi care sunt stranse pana la refuz. Ce as mai putea face sa reduc vibratiile frezei?

 

Multumesc

 

Cu stima,

[philiprobz]

Nu-ti povestesc ca am mers pe la toti frezorii pe care i-am cunoscut si le-am povestit off-ul meu vis-avis de vibratiile pe care le simteam si eu la inceput. Deja la un moment dat  imi parea rau ca am dat atatia bani pe scula. Dupa cateva luni insa, timp in care pe pielea mea am invatat cum se foloseste freza, am observat ca freza e ok dar "operatorul " era de vina. Recunosc ca e mai greu de lucrat pe freza decat pe strung cel putin in ceea ce priveste alegerea regimului de aschiere. Si inca sunt la inceput, mai e drum lung pana o sa apreciez ca stiu sa lucrez pe ea dar in ultimul timp am fost foarte incantat de progres si de piesele facute. Asa ca nu-ti pierde speranta.       

[Vizitator]

Daca nu citesti ce se scrie, atunci de ce te amesteci in discutie?! Mai citeste odata ceea ce am subliniat in postarea de mai sus.

 

@puriu: Intr-adevar asta este ratiunea utilizarii acelui material poros sinterizat, cenusiu la culoare si foarte asemenator la aschiere cu fonta. Pentru a inlocui frecarea otel pe otel intre doua roti dintate, precum si intre acestea si capacele de etansare, se utilizeaza acest material poros, care retine pe timpul ciclului de transfer de ulei o anumita cantitate din acest lichid, pe care il elibereaza in faza de aspiratie, atunci cand datorita vacuumului se creeaza depresiuni periculoase si turbulente, care pot fi insotite si de fenomenul de piting.

Tocmai ca am citit foaaarte atent ce ai scris m-am bagat in discutie, de altfel este un forum, un loc public si nu-mi poate interzice nimeni sa nu scriu sub conditia incalcarii regulamentului.

Poate explici unde apar frecari intre doua roti dintate cilindrice " la fabricarea unor roti dintate pentru pompele de ungere auto"

[AFCtin]

Buna seara,  

 

Multumesc pentru raspuns si incurajari domnule Philiprobz.

Totusi spune-mi te rog daca pe freza ta ai montat un sistem de rigidizare al coloanei verticale. Dupa mine coloana si baza mesei de frezare ar fi trebuit sa fie dintr-o bucata. (Sigur mult mai greu de prelucrat o astfel de piesa)

 

Multumesc.

 

Cu stima,

[Vizitator]

@marlowe: Esti singurul care ai inteles ca rotile dintate sunt din bronz, dupa cum esti singurul care nu vezi expicatia pe care tocmai ai citat-o in intregime. A denatura tema, sau spiritul discutiei, este o incalcare a regulamentului, iar la urmatoarea postare de acest gen vei primi si sanctiunea pe care o cauti cu lumanarea.

[philiprobz]

 

Acele caciuli ar trebui sa fie din bronz cu ulei in el, exista un astfel de aliaj care are ungere din el insusi.

Ma rog, discutia se poate complica, dar nu are rost.

 

 

  De ce ti-e frica, de aia nu scapi, exact asta s-a intamplat si observ ca nimeni nu se oboseste sa dea raspunsurile la intrebarile punctuale ale initiatorului subiectului, asa ca va rog sa reveniti la el . AFCtin te rog sa nu ma mai domnesti ca aici sunt un umil amator de fiare si nimic mai mult . Cat priveste chestiunea rigidizarii coloanei verticale, prinderea la freza mea dintre coloana si masa mi se pare una foarte sanatoasa si nu de acolo veneau problemele. Plus ca ar fi fost imposibil de executat anumite unghiuri daca coloana nu ar fi fost prevazuta de fabricant cu aceasta posibilitate de pivotare oriunde ar fi ea sus sau jos .         

[Vizitator]

@philiprobs: Eu m-am straduit si cred ca am si reusit (daca citesti atent) sa definesc materialele poroase si modul cum actioneaza la ungere. Ele sunt niste "rezervoare" de ulei care se alimenteaza de catre operator in momentul utilizarii - atunci cand nu lucreaza imersate in ulei. In timpul lucrului, uleiul retinut aidoma unui burete in porii materialului este eliberat si realizeaza o ungere abundenta, pana ce intreaga cantitate retinuta este eliberata. Din punctul meu de vedere insa, nu este obligatorie utilizarea unor astfel de materiale la bacurile unei linete. Un bronz obisnuit este foarte bun. Operatorul poate aplica la inceputul strunjirii prin picurare o anumita cantitate de ulei, care se va pastra aproape pana la sfarsitul prelucrarii. Daca nu, atunci din timp in timp se mai picura ulei la contactul dintre bacuri si materialul de prelucrat, pana la terminarea prelucrarii.

[AFCtin]

.................... Cat priveste chestiunea rigidizarii coloanei verticale, prinderea la freza mea dintre coloana si masa mi se pare una foarte sanatoasa si nu de acolo veneau problemele. Plus ca ar fi fost imposibil de executat anumite unghiuri daca coloana nu ar fi fost prevazuta de fabricant cu aceasta posibilitate de pivotare oriunde ar fi ea sus sau jos .         

Buna ziua,

 

Ieri am cautat cartea tehnica a frezei si am gasit schema de montaj a coloanei pe suportul mesei. Imbinarea se face cu 4 suruburi M12 nu cu doua asa cum am mentionat anterior. La mine daca am nevoie sa frezez inclinat inclin capul de frezare care este montat pe un ax pe coloana si asigurat la desfacere cu inca un surub. Am sa verific daca cele 4 suruburi ale coloanei sunt strinse bine.

 

@ola_nicolas, multumesc mult pentru explicatiile si link-urile privitoare la materialele "antifrictiune". Am "incaltat" suruburile de la lineta cu ce bronz am avut la indemana si cand folosesc lineta ung abundent cu ulei zona de contact a tampoanelor cu piesa de prelucrat.  Am o rugaminte si anume sa-mi spuneti cam cum se procedeaza cand ai de prelucrat un ax sprijinit in lineta care este usor descentrat si oricat incerc sa-l centrez tot ramane o usoara "bataie". Alta problema ar fi sa-mi spuneti cam cum se procedeaza cand ai un semifabricat rotund de sprijinit in lineta si acesta nu are o forma prea regulata (laminarea grosiera sau semifabricatul vine direct de la forja).

 

Va multumesc tuturor pentru sfaturi.

 

Cu stima

[Vizitator]

Pentru prelucrarea in lineta, se centruieste mai intai semifabricatul, daca este posibil. Se decojeste semifabricatul, daca este forjat sau turnat, sau se eboseaza, daca este laminat. Se realizeaza apoi o strunjire fina intre varfuri pe o portiune mai lunga (unde va actiona lineta) utilizand un regim de aschiere pentru finitie, astfel incat sa obtinem pe cat posibil si o suprafata fara abateri de cilindricitate, dar si o rugozitate cat mai buna. Daca piesa este deja realizata si se urmareste o prelucrare suplimentara (gauri de capat, sau fusuri pentru lagare) atunci se centreaza pe cat posibil mai bine in intervalul 0...0,02 mm si se realizeaza prelucrarile avute in vedere. Nu se monteaza lineta pe suprafete rugoase, deformate sau neprelucrate anterior pe strung.

[AFCtin]

Buna seara,

 

Multumesc ola_nicolas pentru precizari asupra modului cum se foloseste lineta. Eu gresam cand foloseam lineta la semifabricate cu abateri de cilindricitate.

 

Cu stima

[Vizitator]

O lucrare executata de mine recent cu utilizarea linetei, este descrisa pe topicul Strung. Nu am un aparat foto performant pentru instantanee din timpul prelucrarii, dar operatiile au fost descrise acolo. Imaginea obiectului prelucrat s-a facut cu o camera web si sper sa fie de o calitate acceptabila.