Alta sursa cu UC3842--teorie si realizare

[UDAR]

Nu știu dacă am înțeles ultima frază, cu ravagiile .La o bobină singură , DA , trebuie să avem continuitate de curent , altfel avem probleme cu dU/dt , nu cu dI/dt căci despre ăsta din urmă vorbim că trebuie să fie continuu . La bobine cuplate ( hai să simplificăm, perfect ) dacă curentul incetează brusc in una dar începe SIMULTAN în cealaltă, este OK . Variația fluxului este cea care nu suportă salturile ( așa cum la condensator este vorba de variația sarcinii ) .Curentul și tensiunea sunt mărimi ”secundare” ca să mă exprim așa, ele reprezintă variația mărimilor primare .Am văzut editarea ta așa că editez și eu . Mai sunt și altele : SEPIC de pildă.

[iop95]

Da, corect cu marimile de baza; ziceam ca di/dt mare face ravagii prin tensiunea mare autoindusa.In smps (cel putin sub cativa kW), inductantele si curentii sunt mici; probleme serioase apar in cazul defectelor sau operarii gresite la motoare/generatoare cu infasurari de excitatie lasate "in aer"...

[UDAR]

Așa e , graba de pe forumuri ... Tu vorbeai de dI/dt ca și cauză , eu ca și efect ......

[XAN77]

Am pus altă sarcină și am lăsat vreo 15 minute, părea stabilizată termic.Sarcina rezistență nichelină, trăgea 2-2,1A, stătea ușor înroșită.Interesant e că radiatorul puteam ține mîna pe el, era cald, dar bănuiesc că pînă în 50 grade, în schimb pe R33K nu mai puteam ține degetu. Să înțeleg că lucrează deci e bine, sau trebuie redimensionată.

[UDAR]

Am spus la pagina 2 și am repetat ulterior. Mi se pare cam mică rezistența si condensatorul la fel . Măsoară tensiunea pe ea cu un voltmetru ( chiar la bornele rezistenței ) . După teorie ar trebui să fie vreo 300V . Mărește-o poate până la 100kΩ dar tot de 3W sau mai mare. Va disipa circa 1W la care e normal să se încălzească.PS O observație de SSM ! Am văzut că ai același radiator pentru tranzistor și diodă . NU se face așa ceva ! (Decât dacă ai radiatorul pus la PĂMÂNT !)

[XAN77]

Am măsurat cu multimetrul pe DC, la bornele R7, sunt 164V, avînd sarcina de 2A la ieșire.Referitor la radiator, da, aveți dreptate, deocamdată sursa e un experiment, știu, nu este o scuză. Tranzistorul e cu capsulă în plastic, nu are talpa de metal. Am zis că e safe așa de probe.

[UDAR]

Mărește-o treptat , cum am spus , până spre 100kΩ . Dar , neapărat pune un C mai mare . Acum ai 1n * 33kΩ = 33µs , comparabil cu perioada. Pune cel puțin 2,2n la minim 400V. Va trebui să obții în jurul a dublu valorii reflectate Uref = N*Vout = 24*6,67 = 160V adică vre0 300-320V ( Având tranzistor de 900v nu e o problema

 

PS Uite aici o descriere a calculului snubber-ului , citește cu atenție , nu e foarte intuitiv de ce trebuie să mărești Usn ca să micșorezi puterea !

Ce nu spun ei , deși e foarte important , pe timpul ăla cât Lpierderi se descarcă în snubber - nu se transferă energie în secundar , deci timpul trebuie micșorat . În fond , ce se pierde pe snubber se ia din energia totală disponibilă!

http://www.fairchildsemi.com/an/AN/AN-4147.pdf‎

 

Si încă un PS . Să nu te aștepți la o ”răcire” spectaculoasă a rezistenței . Tot aproape de 1W va fi disipația pe ea! Diferența se va simți, probabil la sarcină mai mică.

[XAN77]

Da, aici voi avea o problemă, va mai dura pînă voi pune rezistorul. C-uri găsesc prin CFL-uri dar cu rezistori de zeci de K de putere mare nu am lucrat niciodată și lipsesc din sertarul meu. Asta drept dovadă că nu am avut tangențe cu snubbere.Mulțumesc pentru timpul și atenția acordată.

[XAN77]

Am pus R1=270k (rezistorul de pornire UC). Acum timpul de pornire e mai mare da se disipă și se pierde implicit mai puțină energie pe rezistoru ăla.

Am pus Rsnub de 90K (2x180K 2W) și Csnub de 2,2n.

Se încing și alea da e ok.

Ce nu mi se pare normal sunt vîrfurile ce se văd în foto. Măsurat pe ieșirea sursei cu sarcină 2,2A. Setări 25V/div, 10us/div.

E din cauza snuberului care nu-și face treaba! Alte cauze? Menționez că filtrul EMI este prezent extern plăcii.

 

 

Pe sarcină mult mai mică (220mA) vîrfurile mai scad, dar nu mult.

[Vizitator]

Pune sonda si pe masa iesire si o sa ai surpriza sa ai aceleasi impulsuri.Este inductia in tresa de masa a sondei.

[XAN77]

Așa este miticamy, mulțumesc că mi-ai readus aminte. Să înțeleg că este sursa asta mai radiantă ca altele !? Că nu toate sursele au asemenea mizerii. Să fie din cauza întrefierului !?Țin minte data trecută cînd am dezbătut tot eu subiectu acelor mizerii pe ieșirea surselor atx și tot dvs m-ați luminat, au avut rezolvare prin conectarea unui filtrul EMI la intrarea rețelei, dar văd că aici ioc efect.

[UDAR]

@XAN77Spițurile din primar la blocarea MOSFET-ului e normal să se vadă și în secundar . Pe de altă parte , la CCM intervine oscilația de la blocarea diodei ( din secundar ) care la DCM NU apare, deci s-ar putea să trebuiască un snubber pe diodă. Unde exact ai pus osciloscopul ? .PS Nu mi-am uitat promisiunea cu materialul despre calculul compensării dar , ca de obicei, orice lucru care pare a fi gata foarte repede , se amână. Mă împiedic la stabilitatea în regim DCM la sarcini foarte ușoare . Dacă ai avea timp și chef să faci niște teste practice pe care eu deocamdată nu le pot face am putea avansa mai repede.PS Mă uit mai atent pe oscilograme , e posibil să fie zgomot de mod comun, cum zice @miticamy . Încearcă, dacă poți , să legi MASA ieșirii la pământ, împreună cu masa osciloscopului , să vedem atunci. Mai poți încerca să pui un condensator de 1-2,2 nF /250Vac , minim Y2 ( preferabil Y1) între masa primară și cea secundară.

[XAN77]

Am pus osciloscopul pe ieșirea sursei, așa cum am subliniat, deci după filtraj etc. Dar cum bine mi-a readus aminte miticamy, cu sonda și masa în același loc vîrfurile sunt cam asemănătoare.Mă bucur că nu ai uitat de compensare. Am sursa pe birou cu rezistența de nichelină de 12 ohmi pentru 2A atașată. Pot face diverse teste.L.E.Am pus un C de 2n, tip pernuță albastră, recuperat dintr-un pcb de sursă de putere vreo 10W, unde era tot între masele primar-secundar. Vîrfurile au dispărut cu desăvîrșire.@UDAR vi iar cu soluția simplă și salvatoare. Nu știu dacă acum tensiunea este mai curată la ieșire sau doar s-a rezolvat problema osciloscopului, cred totuși că e mai curată. Am observat acel cond între cele două mase prezent în multe din schemele de la PowerIntegration. Nu am văzut să explice rolul acelui cond.Aștept cu interes să văd cum faci calculul compensării. Stau la dispoziție cu teste.

[UDAR]

1. Am un material ( aproape ) complet privind calculul compensării la CCM dar exemplul este ușor diferit de schema ta, am să-l refac ca să fie mai clar, pentru aceasta. Problemele mele ( teoretice ) au apărut la DCM cu sarcini foarte mici - unde , deși multe articole spun că nu sunt probleme întru-cât dispare zero-ul din planul drept, mie mi se pare că nu-i chiar așa. De fapt oscilațiile din sursa ta la 220mA - e drept , prost compensată în faza aceea , s-ar părea că mie îmi dau dreptate. Deseară sau mai sigur mâine , postez ceea ce am cu rugămințile pentru ceva teste simple. 2. Condensatorul Y între mase se pune ( de obicei ) atunci când intrarea nu are pământare ( nu este cu trei fire ) . În acest caz, modul comun nu are pe unde să se închidă și punem acest condensator ca să-l închidem prin secundar. Mai multe, dacă se cere, după ce încheiem cu compensarea.

[UDAR]

http://www.fileswap.com/dl/j5KxMLDic/

Fișierul ”Compensare Flyback.pdf” se găsește la link-ul de mai sus. Este un material nefinisat dar nu mai vreau să amân. Exemplul este cel din ultimile pagini ale acestui topic. Materialul se poate desigur îmbunătăți și, posibil, corecta. Aștept păreri sau întrebări.

@XAN77 Când ai timp și chef, testează te rog stabilitatea la sarcini ușoare : sute de ohm spre kohm , cu capacități diferite la TL431 - coboară de la 100n spre 10n. Mulțumesc.