Inverter 3KW

[Dr.L]

2. Convertorul 24-360 este aproape unanim făcut cu ”push-pull”

Toate UPSurile sinus folosesc numai punte H, chit ca traful e cu tole, de 50Hz, sau de ferita, la zeci de kHz (+ redresare, filtrare cu inductanta si apoi puntea H la 50Hz).Un (poate mare) avantaj e, ca tranzistorii din puntea H trebuie sa reziste doar la nitel peste tensiunea de alimentare, si nu la >2*Vin, cum e in cazul Push-Pull.Apoi, nici traful nu mai trebuie sa aiba 2 infasurari de curent (foarte) mare, identice!

[UDAR]

Doctore, departe de mine gândul de a te contrazice în materie de UPS-uri dar nu înțeleg ce vrei să spui. Dacă pun puntea H la 12-24-48V și transformatorul pe tole după ea , e clar. Dar cele ”transformerless” ( există și sinus transformerless ) sau cele cu transformator 1:1 au nevoie de ridicarea tensiunii înainte de puntea H. Am la serviciu invertoare cu baterii de 168V , mai exact de 2x84V. La ieșire au 230Vac ÎNAINTE de transformator, acesta e doar de separație , e unul singur pe un dulap cu două module în cascadă. E clar deci că puntea H e alimentată la o tensiune suficientă . Acuma, e drept că astea nu cred că sunt push-pull ci , cred, mai degrabă un fel de boost - nu am schema și nici nu am prea avut probleme cu ele ca să îmi bat capul . Sunt niște SAFT-uri de 3kVA.Te rog respectuos să mă corectezi unde greșesc.

[Dr.L]

Daca se foloseste un traf, chit ca e separator sau ridicator, indiferent pt ce frecventa e facut sa mearga, el poate fi comandat prin clasicele "dublu-forward", adica punte (full sau half) sau push-pull.Prin triere (aceeasi triere prin care se elimina si forwardul simplu (sau poate inca exista?) si half-bridge), mai raman doar push-pull si full-bridge.

Un (poate mare) avantaj e, ca tranzistorii din puntea H trebuie sa reziste doar la nitel peste tensiunea de alimentare, si nu la >2*Vin, cum e in cazul Push-Pull.Apoi, nici traful nu mai trebuie sa aiba 2 infasurari de curent (foarte) mare, identice!

Probabil ca am incurcat prea mult topologiile si d-aia rezulta chestii ciudate.Sursele transformerless sunt deja chestii mai complicate, cu (probabil) buck-uri (sincrone) si fel de fel de nebunii (pe care eu nu le stiu).Avand in vedere ca nu stim tensiunea acumulatorilor, si apar dezbateri intre transformerless si cu traf, deja pot fi mai multe discutii paralele.Deci, e posibil ca si raspunsul meu sa fie pe langa.

[UDAR]

OK , Doctore , nici nu contează care greșim atâta timp cât descoperim la timp greșeala. Hai să încercăm să construim - pe lîngă OP , care trebuie să fie în centru, desigur, - un subiect frumos și poate cu ceva rezultate practice. Thorin, căci el va investi muncă și bani, trebuie să decidă ce topologie vrea să urmeze . Noi , de pe margine să-l ajutăm dacă putem.

[Vizitator Thorin]

Va multumesc foarte mult pentru ajutor! E clar - weekend-ul asta trebuie sa studiez non-stop (si amanuntit) despre invertoare.. altfel, risc sa nu va mai inteleg! (nu e un repros, chiar as vrea sa pastram discutia cat se poate de tehnica).In ce priveste varianta pe care o voi realiza, n-am sa iau singur aceasta decizie ci o sa contez pe voi. Deja nu mai exclud nici o varianta (inclusiv DDS) - totul e sa obtin fiabilitate maxima.Referitor la tensiunea de plecare.. momentan este 24V (toate UPS-urile pe care le am sunt conectate la acelasi banc de baterii 12+12) dar as intentiona sa trec pe 48V in viitor. Am tot prospectat piata si urmeaza sa cumpar niste panouri solare (1-2kW, intr-o prima etapa) si sa construiesc o eoliana de 3-4kW (zilele astea voi comanda si vreo 32 magneti neodim din Germania). Dar as vrea sa rezolv mai intai cu invertorul, sa-mi reconfigurez instalatia electrica etc.Asadar, daca credeti ca o varianta sau alta este preferabila, am s-o aleg fara nici o problema.Referitor la FET-uri (supradimensionare).. tocmai de asta sugeram o tensiune DS cat mai mare, pentru a face fata eventualelor spike-uri, perturbatii ale sarcinii etc. O sa aleg FET-urile pe care le recomandati (cat mai rapide) si cat de multe sunt necesare in paralel, pentru a reduce Rds (si pentru a dispersa puterea radiata pe o suprafata cat mai mare). Nu m-am uitat la specificatiile complete (pe site-ul farnell) dar am vazut ca au o gama foarte diversificata.O seara placuta tuturor.. si "Happy Valentine's Day"! ;)

[Vizitator]

..incepe cu studiul astuia:

http://www.microchip.com/pagehandler/en-us/devtools/ups-reference-design.html

mai concret AN_ul asta

http://ww1.microchip.com/downloads/en/AppNotes/01279B.pdf

apoi...mai vorbim...pana la 3kw...e mult de munca.

[Vizitator Thorin]

Multumesc pentru link-uri.. dar, cu ocazia asta, as mai vrea sa precizez ceva: nu sunt interesat de functia de UPS (adica cea de charger). Sigur n-o sa am niciodata "mains" la intrare.. ;)Deci lucrurile se simplifica foarte mult, fata de un UPS.In ce priveste iesirea, mai precis transformatorul.. am vazut ca un traf toroidal de 2.5kW are vreo.. 20kg! (si costa vreo 200 EUR). Cum am precizat, spatiul nu este o problema, dar cred ca pierderile ar fi mult mai mari de 4-5%, prin folosirea unui astfel de transformator.Pentru a evita folosirea unui traf "gigant" dar pentru a avea totusi separare galvanica (fata de bancul de baterii) consider ca ar fi mai indicata folosirea unui DC-DC converter cu separare galvanica (pentru obtinerea celor 300V) si folosirea unei punti H (full bridge) care sa transforme 300V (DC) in 230V (AC).

[UDAR]

http://www.petra-toroid.ro/produse/Tran ... ard-1.html

 

Un link cu specificațiile tehnice de la o firmă româno-germană. ( Nu sunt prețuri deci sper că nu e considerată reclamă ). În rest, ai dreptate 20kg și prețul spre 200 euro ( luat de pe un alt site care distribuie în România , nu cunosc prețurile la Petra).

 

PS Fac și la comandă.

 

PS2 Asta era pentru informare privind pierderile , nu pentru a-ți schimba opțiunea.

[Dr.L]

Toroidalul s-ar putea sa nu fie fericit (sa se satureze pe alocuri) din cauza undei dreptunghiulare cu care e atacat, caz in care ar trebui o bobina de filtrare (inductnata serie) chiar inaintea lui.La E+I, nu e asa critica treaba.

[UDAR]

Normal se pune un filtru L+C între PWM și transformator .

[Dr.L]

Nu la UPSuri (la ce am intalnit eu). Acolo inductanta trafului e L, si mai are pe iesire un C.Trafurile in cauza sunt E+I.

[giongiu]

Daca am inteles bine, initiatorul topicului nu doreste traf pe tole, despre care vad ca se discuta, ci convertor DC/DC, adica traf ferita. Eu zic ca a ales solutia ce-i ofera cel mai bun randament. Cu un traf ferita facut pe EE65, atinge cei 3Kw, fara probleme.

[UDAR]

@giongiu Ai dreptate . OP-ul înclină spre varianta fără traf de joasă frecvență . Eu încercam doar să-i arăt că pierderile pe un asfel de traf nu sunt deloc mari, dar ne-am abătut puțin.Evident, dacă excludem traful pe tole structura se impune singură : baterie - ridicător - traf ferită - punte H - filtru - 230VacEdit . Nu sunt chiar convins că ajunge EE65 - le ce frecvență și la ce tipologie te gândești , ca să facem niște calcule ?

[giongiu]

Edit . Nu sunt chiar convins că ajunge EE65 - le ce frecvență și la ce tipologie te gândești , ca să facem niște calcule ?

Full bridge, 80-100Khz.

[Vizitator Thorin]

Din ce-am mai studiat pana acum, se pare ca varianta full-bridge (H) este preferata si in cazul convertorului DC-DC (24-360). Pentru puteri mai mici, ar fi mers si push-pull, forward etc. Si daca tot ati ajuns cu discutia la ferita.. este indicata forma dublu E? Nu vreau sa fac reclama, dar in afara de farnell si tme (de unde-mi fac eu "piata", in mod regulat), exista vreo alta "resursa" in mod special pentru ferite?PS: Incet-incet, imi revin ca dintr-o amnezie.. imi readuc aminte de cursurile din facultate! ;)