Balun pe ferita de deflexie verticala : To be or not to be

[Vizitator]

Conteaza foarte mult modul cum sunt bobinate infasurarile. Daca faci pur si si simplu 2 bobine separate, una de o parte si  alta de cealalta parte a torului, clar nu o sa mearga. Trebuie citit un pic, nu degeaba descriu unii ca ideal este ca firele celor doua bobine sa fie chiar torsadate intre ele...

 

Rezistentele acelea formau sarcina fictiva incorporata a unui emitator KSG-1300, folosit daca nu ma insel de vechea securitate.

 

73 de YO6PMX

Editat August 24, 2014 de Vizitator

[Vizitator]

Exact asa le-am bobinat,pe o parte si pe alta ca sa fiu sigur ca fluxul magnetic sa inchide numai prin miez.Daca le fac torsadate sau rasucite sa se interpatrunda una cu cealalta atunci cuplajul va fi si mutual nu doar prin miez;deci daca cuplezi bobinele mai strans prin diverse metode/moduri de bobinaj eu zic ca nu mai trece tot fluxul magnetic prin miez,o parte va trece direct de la bobina la bobina.Eu asa vad treaba ca ar fi...si in situatia asta miezul lucreaza mai lejer si e posibil sa nu sa incalzeasca.Vorba francezului,om trai si-om vedea.

[Vizitator]

Sincer sa fiu, eu nu mai vad care e ideea... Bobinezi un balun dupa regulile artei sau vrei cu orice chip sa demonstrezi ca nu merge? Ca daca e ultima varianta...  te pot ajuta... iei un fier beton de 12 si bobinezi pe el...

[Vizitator]

Nu vreau sa demonstrez nimic,cautam niste raspunsuri doar...

[xubi]

 Suntem in ceata; Cred ca nu are nimeni inca un mod indubitabil de a dovedi ca un balun cu astfel de miez este eficace la RF pe sarcini complexe, nici ca dimpotriva are pierderi ce-l fac de nefolosit. Mai exista si confuzia balun de tensiune-balun de curent care face ceata si mai groasa, asa ca de fiecare data ar trebui precizat despre ce balun este vorba.

 

Marcel a facut masuratorile ce-i stateau la indemana si rationamentul sau pare fara fisura pentru mine. Nu sunt de specialitate insa, asa ca am inceput sa caut confirmari/infirmari ale experimentului sau, respectiv un mod de a testa, pt ca sunt folosite mai multe materiale pt aceste miezuri deci ar fi bine sa poti testa si sa stii ce ai in mana.

PY2WM facea in 2006 referire la un document al G3SEK, cum ca miezurile bobinelor de deflexie ar merge la balun-uri  in scurte. In baza respectivului document, omul a facut niste experimente si trage niste concluzii. Face si referiri la Sevik dar acesta la randul sau, a fost contestat in cateva afirmatii din cartea sa  "Transmission Line Transformers" . 

 http://setxac.com/wp-content/uploads/2013/12/Balun_with_free_ferrite.pdf

nu am  gasit documentul lui G3SEK , i-am scris acestuia, dar nu am primit raspuns.,

Am gasit ceva mai nou  recomandand doar ferite cu caracteristici cunoscute, nimic din recuperari.

http://www.ifwtech.co.uk/g3sek/in-prac/inpr1005_ext_v2.pdf

Am gasit un document RSGB unde singura utilizare recomandata pentru DY (deflection yoke) era de soc RF (poate si ca balun de curent 1:1?)

http://rsgb.org/main/files/2012/12/EMC_Filter_Ferrite_Characteristics_App3FF.pdf  pagina 10 (yoke ring)  dar posibil sa nu fi facut teste pentru utilizarea ca balun de tensiune.

 Pe un forum americanesc(QRP-L) aceeasi utilizare, soc RF in vreo doua locuri.  W8JI  se indoieste de functionarea acestor miezuri in balun-uri de tensiune 4:1 (am ceva extrase de pe forumuri)  dar fara a face propriile experimente.  Am cautat documente ale producatorilor de astfel de miezuri dar diagramele sunt pana la 100+ Khz, de inteles avand in vedere frecventele la care se folosesc (15-16 kHz) Miezurile mai vechi folosesc Mn-Zn, Ni-Zn iar cele mai noi, Mg-Zn. Ultimele se pare ca au pierderile la 20% fata de primele astfel de miezuri. De vreme ce fabricantul (FDK) vorbeste de pierderi la frecventa pt care sunt normal utilizate, ma intreb ce pierderi or fi avand la frecvente inalte(3-30mHz) Diagrama de pierderi Vs. frecventa, are o panta peste 45grade pana la 120khz, si pare liniara dar este posibil ca diagrama mergand mai sus in frecventa sa aiba un maxim dupa care sa coboare astfel incat sa atinga valori rezonabile in domeniul de frecventa care ne intereseaza? (Despre asta insa nu am gasit o vorba nici laFDK nici la TDK)  Intr-un alt document despre ferite, se spune ca materialul Ni-Zn are calitati care-l recomanda pentru scurte ceea ce ar putea explica de ce unele miezuri merg si altele nu? Oricum, formularile pt acelasi material pot diferi. 

In conditiile reale de rf nu avem doar sarcini rezistive desi atat testele cat si simularile se fac predilect pe astfel de sarcini.

Ar fi interesant de stabilit conditiile in care ar un astfel de miez ar putea fi testat fara dubii respectiv sa se determine o diagrama de pierderi Vs fecventa, si variatia permeabilitatii in acelasi spectru de frecvente. Asta pentru ca, este clar, miezurile nu sunt facute din acelasi material.

Asa cum a facut Marcel testul, totul pare logic, cata vreme miezul nu se incalzeste, rezulta ca nu ai pierderi (eddy currents) in el, respectiv miezul are pierderi rezonabile.

Buba la mine de exemplu este, ca nu am o putere mare (max 100w) si as avea nevoie de o abordare mai QRP care sa nu se bazeze pe incalzirea miezului pt a determina daca are pierderi si cat anume.Cum nu prea vad posibil un astfel de demers in regim de amator, probabil ca ceea ce ramane, este ce a facut si Marcel, testat si vazut cum merge in trafic, comparativ cu acelasi balun facut pe un miez cunoscut si recunoscut ca fiind ok pt aplicatia respectiva.

[PINTI]

Interesant articolul lui @dyogenes. Am sa incerc si eu. Am patru monitoare pe care le voi defrisa.

[Vizitator]

In principiu, e bine sa recunoastem ca de fapt folosim TLT. Linia de transmisiune (asa cum este si cablul coaxial)

a fost inventata pentru a transporta energie electromagnetica cu pierderi foarte mici si practic fara a

radia in cazul simetrizarii / adaptarii corecte. Asta explica si stramoseasca invatatura ca nu este nevoie sa ecranam torurile.

 

O discutie aparte trebuie facuta despre "asa-zis-ul" UNUN 1:1. Ce adapteaza el? 50 ohmi la 50 ohmi. Asimetric.

Deci nu adapteaza nimic. Asta explica remarca despre lemnul de corcodus. UNUN-ul bobinat pe lemn si conectat

la o sarcina de 50 ohmi va face ca analizorul sa ne arate o frumoasa liniaritate a SWR in tot domeniul HF.

De fapt ceea ce avem aici este doar un soc de mod comun si cum sarcina are 50 ohmi si ne straduim sa fie si

neinductiva nu e normal ca analizorul sa nu sesizeze nicio modificare a SWR? E ca si cum ne-am minuna cand

conectand analizorul MFJ la 100 m de coaxial RG-58 si in partea cealalta punand 50 ohmi vedem ca SWR este ~1:1 WOW!

 

Sevik a fost contestat nemeritat de cei care nu au inteles de ce nu este necesar ca linia de impedanta Zx folosita in TLT

bobinate pe ferite sa aiba lungimea egala cu 1/4 din lungimea de unda.

Editat Septembrie 19, 2014 de Vizitator

[Vizitator]

O mica precizare legata de termeni: UN-UN vine de la "unbalanced to unbalanced", adica adapteaza o antena asimetrica la o linie asimetrica. Cel mai des este utilizat cu raportul 9:1 pentru adaptarea antenelor long wire la cablu coaxial. Cazul particular si atipic de unun cu raport de 1:1 eu personal nu l-am vazut niciodata in practica...

Editat Septembrie 19, 2014 de Vizitator

[gabimix]

Stiu ca subiectul este vechi dar vreau sa va impartasesc experienta mea cu miezul de ferita de la o bobina de deflexie (yoke) dintr-un monitor.Folosesc o antena end fed half wave (EFHW) multiband agatata de la o fereastra (etaj 6) intr-un pom din fata blocului, ca cea descrisa de PD7MAA  .

Antena mea montata aici la bloc nu produce RFI dar este "zgomotoasa". Drept urmare am bobinat pe un tor FT43-140 cateva spire cu cablul coaxial (RG58) care intra in mufa de antena a transceiverului. Astfel zgomotul in benzi scade.

 

In urma cu vreo 3 zile am primit "cadou" un monitor PC pe care l-am facut bucati pentru piese. Pe miezul de ferita de la bobina de deflexie (yoke) am bobinat 10 spire cu cablul coaxial care intra in mufa de antena a transceiverului. Dupa indicatile S-meterului am obtinut cam aceleasi rezultate ca si la folosirea torului FT140-43.

Testele le-am facut seara: fara cablu coaxial bobinat pe miezul "yoke" zgomotul in benzi era de S9 (3.5MHZ), S7 (7Mhz), S5 (14Mhz). Cu cablul coaxial bobinat pe miezul "yoke" zgomotul in benzi a fost S5 (3.5Mhz), S3 (7Mhz) si S1 (14Mhz).Eu sunt multumit cu rezultatele obtinute prin folosirea miezului yoke in cazul prezentat de mine. Am "recuperat" astfel torul FT140-43 pe care il pot folosi la alte aplicatii.

 

Cu stima,73 de 3CEN

Editat Ianuarie 7, 2016 de gabimix

[+_Florin_+]

Eu nu cred ca transferul se face atat de frumos doar prin cuplajul dintre spire, daca ar fi asa nimeni n-ar fi folosit vreodata toruri, s-ar recomanda bobine in aer, suporturi ceramice sau lemn de corcodus.

Acel tor se vede ca functioneaza ok, Marcel demonstreaza practic posibilitatea folosirii lui in HF si rezultatele sunt cele care conteaza.

 Si rezultatele lui Marcel (yo6pmx) se vad clar, duminica trecuta se auzea precum postul national de radio pe 7130, (pacat ca intra relativ rar in benzile de jos) desi spunea ca merge cu un dipol nu prea grozav la emisie si cu un delta-loop la receptie. Stima lui si stima tuturor celor care mai construiesc si experimenteaza !  

[Vizitator]

Buna seara. Actualmente balun-urile pe care le folosesc aproape TOTI radioamatorii de aici din MS sunt pe ferite de deflexie. Solutia s-a impus in timp. Si evident ca din moment ce toti producatorii industriali fac balunurile comerciale pe toruri, nu o fac fara rost, pentru a risipi bani... 

Sincer duminica am intrat tocmai pentru ca Vali, YO3YX avea nevoie de "intariri" in fata italienilor care s-au pus sa faca apel concurs peste el. Dar intr-adevar intru rar in benzile de jos si din lipsa de timp dar si din lipsa de antena. A fost un camion in curtea blocului si mi-a rupt fiderii. Nu m-am invrednicit inca sa-i restaurez. Poate spre primavara. Pana atunci am un dipol, dar e foarte zgomotos si risc sa ma fac de rusine la receptie, asa ca mai bine nu intru . O zi buna tuturor!

[yo2cpv]

   Merge foarte bine!  Miezul fiind cam mare si incomod mai ales daca se monteaza pe fider am procedat la taierea lui.

Am reusit  dupa lipire sa tai miezul (cu disc diamantat la turatie mica si cu racire in apa)  in doua inele.  Am obtinut practic doua toruri, unul aproape cilindric si altul tronconic. Sectiunea torurilor obtinuta este suficienta chiar si pt 1 kW.

Cu 73"   YO2CPV