Amplificator clasa AB care sa:

[laur_77]

1) Aiba cel mai bun randament(pt. aceasata clasa de functionare)--tranzistori ,nu circuit integrat!--2) Aiba curentul de gol recomandat , sa fie mic(cit mai mic posibil)3) Nu sacrifice calitatea sunetului (distorsiuni mici)Daca exista ceva care sa se incadreze in ce le 3 cerinte , care a fost prezentata pe undeva pe forumul acesta , sau in alta parte pe internet. Sunt multe amplificatoare ,in a caror carcasa ,daca dorim sa adaptam un amplificator pe tranzistori in locul unui "stk " care nu se mai gaseste original , apare o problema legata de caldura disipata atunci cind trebuie asigurat prin finali un curent de 50-100mA.

[Marian]

Cred ca cele 3 criterii se contrazic reciproc intr-o mica masura. Randamentul slab este problema inevitabila a acestei clase, poate ca mici detalii constructive in etajul final pot ameliora putin randamentul la volum maxim ( sub clipping ) dar cam toate schemele sufera la fel la cca 1/3->2/4 din putere. Curent de mers in gol foarte mic ar presupune o oarecare sacrificare a performantelor etajului final, si de aici ideea de contradictie, compromisul ar putea fi rezistente de emitor mai mari dar asa pierzi diin randament penca pe ele s-ar disipa mai mult...

[zal]

...Sunt multe amplificatoare ,in a caror carcasa ,daca dorim sa adaptam un amplificator pe tranzistori in locul unui "stk " care nu se mai gaseste original , apare o problema legata de caldura disipata atunci cind trebuie asigurat prin finali un curent de 50-100mA.

Dar ce, la 10-15mA leşină? 50-100mA reglezi cînd ai trz puşi din găleată, cum făceau japonezii din economie, neîmperecheaţi sau chiar de tipuri diferite (depanare cu cîrpeli).Ce STK vrei să înlocuieşti?

[Marian]

Una din conditiile cerute este performanta, motiv pentru care curentul de mers in gol nu poate fi asa aleatoriu, ci trebuie setat in mod precis.

[zal]

Exact, peste o anumită valoare, specifică fiecărui trz (şi fiecărui exemplar), e doar căldură. Majoritatea se racordează perfect la valori mult mai mici, doar unii mai puturoşi necesită un Ir mai mare.Aleatoriu e 50 sau 100mA la orice trz folosiţi, o valoare sigură ptr oricine, chiar şi fără pregătire.

[laur_77]

Spre exemplu: dacă înlocuiesc 2 stk-uri 8250 cu 2 module pe tranzistori, la un curent de 30mA prin finali, radiatorul e la fel de cald sau chiar mai cald decât cu stk -uri ,despre care scrie că ar avea un curent de70-80mA,in gol.

[Marian]

Daca si anume curentul de mers in gol este acelasi si se alimenteaza de la aceeasi sursa atunci nu vad cum se poate ca temperatura sa fie alta la un STK fata de un etaj final discret, pana la urma si STK-ul tot tranzistori are in el, iar disipatia fiind teoretic aceeasi, temperatura nu poate fi decat aceeasi. Parerea mea.

[zal]

Uite aşa va merge rece în gol.

[laur_77]

Daca si anume curentul de mers in gol este acelasi si se alimenteaza de la aceeasi sursa atunci nu vad cum se poate ca temperatura sa fie alta la un STK fata de un etaj final discret, pana la urma si STK-ul tot tranzistori are in el, iar disipatia fiind teoretic aceeasi, temperatura nu poate fi decat aceeasi. Parerea mea.

Stk-ul are în realitate consumul de 40mA(total),iar modulele au 30-35mA doar prin finali ,la care se adună şi consumul de la etajele din fața lui. Așa cred că se poate explica....

[Marian]

Asa da, intr-adevar se explica, altfel gandeste-te ca aceeasi disipatie nu poate creea temperaturi diferite decat daca radiatoarele sunt diferite. Oricum clasa asta de functionare cere obligatoriu prezenta unui anumit curent de mers in gol, si pentru performante bune acesta uneori este destul de mare, deci ideea de radiatoare reci nu prea cred ca este aplicabila la AB, decat printr-o eventuala supradimensionare a racirii.

[laur_77]

Uite aşa va merge rece în gol.

Pare , daca inteleg eu bine, o schema simplificata de inlocuire a stk-urilor cu darlington.Amplificatorul in care au fost este Fisher ca-350. --STK 8250 II-- . Eu am inlocuit initial cu 2 module symasym5.3 ,iar pentru ~50mA in gol era mai cald decit cu stk-urile,sunetul bun. Acum am pus module ax14(apex) si pt. acelasi curent in gol= aceeasi temperatura cu cea obtinuta cu module symasym . Tensiunea de alimentare esta +/-50v(original ,nemodificat). Mai ramane sa pun si module ska gb150d ,sa probez ; dar spre finali am cabluri de vreo 8-10 cm si cineva spunea(tot pe acest forum) ca trebuie pusa ferita pe grila mos , ca sa nu oscileze...nu vreau sa ma complic aici, mai ales ca acele module sunt mai "sensibile". Initial vroiam sa folosesc intrarea originala cu mos(imperecheati in aceeasi capsula)de la amplificator si sa fac super symasym , pentru ca si acolo se foloseau tot asa ceva...Asa arata acum:http://i40.tinypic.com/2872dlf.jpg

[zal]

Dacă ai păstrat partea de atac a STK poţi reface foarte elegant ampliful, nu te mai chinui cu alte plăci prin el. Dacă întrebai înainte...

[laur_77]

@ ZAL .Cu respect pentru bunavointa , Exista un pcb ,care sa inlociuasca cel putin la fel de bine , STK-urile? Nu neaparat cu shema lor interna! Eu am facut montaje discrete (ca in poza) si am obtinut rezultate ok.Partea de atac am refacut-o.Am inlocuit niste condensatori care erau bolnavi , 2 trz. (a1145/c2705) , dar stk-urile nu! Erau moarte de la tensiunea de alimentare care a crescut odata cu cresterea tensiunii retelei(~240V~)--+/-52v la prinz si +/_50V seara si dimineata

[zal]

Dacă acel trafo de alimentare are şi priză ptr 240V trebuie legat aşa la reţea.Legat de aceste modele de STK, e inutil un cablaj, fiind vorba de doi trz prinşi pe radiator şi 3 diode între bazele lor. Evident că se pot folosi ptr tensiunea mai mare de alimentare şi alţi trz Darlington, mai rezistenţi.Adică aşa (condensatorii antioscilaţii sînt desenaţi acolo doar în eventualitatea că nu sînt prevăzuţi pe placa de bază a amplifului, nu-i lua în seamă):

[laur_77]

Da , asta e ceva extrem de simplu . Merci. Eu totusi ma gindeam ca cineva cunoaste valorile componentelor din acele integrate , tranzistorii ii rezolv eu in functie de pozitia ocupata si de caracteristicile necesare pt. acea pozitie in schema.(Uce , Ic , ..)Spre exemplu eu am masurat intre pinii 10-7/1-4 si am aflat ca r1/r2 din acel integrat au fiecare 4,7K.

Partea de intrare ,realizata cu componente discrete,care ataca acest integrat (stk8250),mi se pare una foarte calitativa , mai ales implementarea din Fisher ca-350/550

http://elektrotanya.com/fisher_ca-550_s ... nload.html

Intre cle 2 modele diferentele sunt mici legate de valori ale tensiunii/puterii , dar ca si placa de baza este aceeasi in ambele modele , completate partial sau total. Schema de principiu este aceeasi ,pe partea de intrari si pe cea de preamplificare la ca-350 lipsind cite ceva ,se vede si pe placa ca nu sunt plantate acele piese. E un model derivat din ca-550 ,mai economic. Nu sunt singura firma care facea asa ceva in acea perioada...

Revin la postul meu initial: EXISTA sau nu un amplificator in clasa AB care sa se incadreze in cele 3 cerinte.

Am citit de multe ori ca randamentul ar depinde si de implementare nu numai de clasa...

Curentul de repaus e cu atit mai mic cu cit sunt imperecheati mai bine finalii..

Daca distorsiunile de trecere prin "0" se anuleaza la o valoare scazuta a curentului de repaus,iar schema este o implementare buna din punct de vedere a randamentului si al distorsiunilor totale..

MA GANDEAM CA POATE EXISTA UN AMPLIFICATOR comercial , pro sau diy care sa se incadreze in CELE 3 cerinte!

Se pare ca rationamentul meu a fost gresit total si postul a fost trecut "la grupa mica".