Vizitator Radu Ignat Postat Decembrie 19, 2014 Partajează Postat Decembrie 19, 2014 (editat) [*]hai că ... ”am mai venit acasă”. Încercând să îmi dau seama defectul cărei piese poate să ducă la o inversare a polarizării tuturor tranzistorilor, am avut ”norocul” să deschid o altă schemă de SELENA și ... STUPOARE! Pe această schemă tensiunile sunt cu ”indulgență”, apropiate de măsurătorile mele. Din acest moment sunt ... ”liber” să mă gândesc altfel la depanare. M-am blocat în uimirea mea că tot blocul cu polarizare exact ... ”aproape” pe dos și totuși mai și funcționeză, sfidând ... ”bunul simț” al electronicii. Trebuie să mai spunem și câte o ”rugăciune”, dacă tot suntem în postul Crăciunului, să ne lumineze dumnezeu ... ”mai repede”. Si culmea schema după care am lucrat este fix cea originală, de la mama ei ... de acasă, adică adusă în cutie de mine tocmai din ... ODESA, fix prin anii 80. Curată diversiune a rușilor, pentru depanatorul ... ”credul”! Noroc cu schemele de pe NET! E clar că fac tot posibilul să-mi fac vreme să continui de unde ... ”m-am blocat”. Dacă-mi spunea cineva că nu-i schema bună, categoric ... aveam ”argumentul ORIGINAL”. Măi, să fie. Totuși nu cred că voi asculta colinzile în seara de Crăciun din ”rusul” pus la loc în cutie, din cauza altor îndeletniciri în această perioadă. Vă mulțumesc tuturor pentru ajutorul dat, urmând să mai postez dacă mai apare ceva ... ”neprevăzut” Va salut, Exista totusi situatie in care masuratorile ( inclusiv receptia ) sa fie aleatorii in urma unei simple comutari cu toate precautiile de curatare a contactelor. Este produsa de comutatorul de unde, mai precis de rotactor, cand unul din suporturile regletelor ( reperele solidare cu axul central ) are joc , respectiv se rasuceste pe ax. In aceasta situatie, la comutare , intersectia planurilor regletelor si a placii FI nu mai este o linie dreapta paralela cu axul ci oblica; regleta "nu mai calcä" simultan pe toate contactele unei game din simplu motiv ca la actionare, partea cu joc ramane in urma celei ramase solidare cu axul (poate depinde si de sensul comutarii ).Neavizat si rar, defectul este aproape insesizabil (optic). Mai sunt cazuri unde simpla atingere a montajului cu tastele de masura sa produca oprirea/pornirea aparatului . In acest caz sunt suspecte tranzistoarele din RF/OL ( uneori FI ) sau condensatoare din aceste etaje. Depistarea este anevoioasa; se remediaza numai prin eliminari succesive. Mulțumesc kripton pentru sugestii, dar aparatul a fost folosit doar în familie, la sucombare a fost pus bine și ... am uitat de el, nemaifiind nevoie de US pentru EUROPA LIBERĂ, nici de UL/UM, dotîndu-ne cu aparatură tot mai performantă. Acum i-a venit din nou rândul pentru ”o bunică”. Așa că nu a fost tras de el, doar timpul l-a măcinat. Comutatorului de game i-am dat o atenție deosebită, nebruscându-l și verificându-l la sânge după curăâarea de oxizii de pe contacte. Am măsurat ohmetric fiecare contact pe fiecare secțiune și totul este OK: Vezi că între timp m-a luminat dumnezeu. Explicațiile le-am postat deja. La partea a doua a postului tău mai rămâne să verific variantele care foarte posibil să fie cum spui tu, de câteva ori modificându-se recepția, după măsurarea tranzistorilor și condensatorilor electrolitici cu ohmetrul analogic. Va salut, Exista totusi situatie in care masuratorile ( inclusiv receptia ) sa fie aleatorii in urma unei simple comutari cu toate precautiile de curatare a contactelor. Este produsa de comutatorul de unde, mai precis de rotactor, cand unul din suporturile regletelor ( reperele solidare cu axul central ) are joc , respectiv se rasuceste pe ax. In aceasta situatie, la comutare , intersectia planurilor regletelor si a placii FI nu mai este o linie dreapta paralela cu axul ci oblica; regleta "nu mai calcä" simultan pe toate contactele unei game din simplu motiv ca la actionare, partea cu joc ramane in urma celei ramase solidare cu axul (poate depinde si de sensul comutarii ).Neavizat si rar, defectul este aproape insesizabil (optic). Mai sunt cazuri unde simpla atingere a montajului cu tastele de masura sa produca oprirea/pornirea aparatului . In acest caz sunt suspecte tranzistoarele din RF/OL ( uneori FI ) sau condensatoare din aceste etaje. Depistarea este anevoioasa; se remediaza numai prin eliminari succesive. și schema cu tensiunile bune! Editat Decembrie 19, 2014 de Radu Ignat Link spre comentariu
Vizitator Radu Ignat Postat Decembrie 20, 2014 Partajează Postat Decembrie 20, 2014 Pun și un ”zoom” mai lizibil cu FI-ul Link spre comentariu
tavi 84 Postat Decembrie 20, 2014 Autor Partajează Postat Decembrie 20, 2014 Parca a-ti spus ca nu puteti receptiona nici cu alte aparate unde il folositi,nu cumva pur si simplu e prea mic nivelul campului? Link spre comentariu
Vizitator Radu Ignat Postat Decembrie 20, 2014 Partajează Postat Decembrie 20, 2014 (editat) Tavi dragă, având in vedere evoluția vremii din ultima lună în zona noastră, ceață, ploi, plafonul norilor ... ”să-l atingi cu mâna dacă ești la un etaj superior și te mai și întinzi bine” :-)) , astă seară m-am convins că ... ”au luat-o razna și UNDEle” așa că tind să merg și pe presupunerea ta. Voi reveni cu alte precizări, concluzii și sper și o imagine cu ”rusul ... resuscitat și înviat din morți” Editat Decembrie 20, 2014 de Radu Ignat Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Decembrie 20, 2014 Partajează Postat Decembrie 20, 2014 (editat) Receptia aleatorie si rezultatele diferite de la un moment la altul ale masuratorilor sunt, in 99% din cazuri, efectele unor contacte imperfecte. Nu doar la rotactorul trebuie verificat, lipiturile de pe cablaj pot cauza astfel de probleme. La aparatul meu se mai intampla sa scada volumul auditiei in timpul functionarii fara motiv aparent, isi revenea dupa "un bobarnac" aplicat pe carcasa ori dupa deconectarea/conectarea alimentarii. Cauza era o lipitura rece la una din rezistentele de la corectorul de ton. Am refacut toate lipiturile din acea zona (erau facute extrem de "economic", cu o cantitate infima de fludor) si fenomenul nu a mai aparut. Sfatul meu este sa refaceti toate lipiturile, sau macar cele care par mai ciudate/nesigure. Propagarea undelor radio este influentata evident si de starea troposferei, nori ceata ploi etc dar nu intr-o masura atat de mare. Se mai intampla sa apara si defecte ciudate, aparent iremediabile, am un aparat de buzunar "Iris" care la care volumul creste "liniar in timp", de la zero la valoarea prestabilita din potentiometru in cca 1 minut. I-am schimbat toate piesele (nici nu are prea multe), au mai ramas 2 tranzistori si trafurile FI neinlocuite, tot la fel face ... Editat Decembrie 20, 2014 de +_Florin_+ Link spre comentariu
tavi 84 Postat Decembrie 20, 2014 Autor Partajează Postat Decembrie 20, 2014 Dar la inceput functiona altfel? Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Decembrie 20, 2014 Partajează Postat Decembrie 20, 2014 Da, functiona normal. Cand l-am pornit dupa aproximativ 2 ani de nefolosinta a aparut fenomenul. Eram convins ca e vreun electrolitic vinovat, i-am schimbat, apoi pe cei ceramici, degeaba. Am trecut la rezistente, tranzistorii din AAF , pana si trafurile audio (scopul a fost sa imbunatatesc sunetul montand unele de calitate mai buna si tranzistori cu germaniu imperecheati in etajul final), fenomenul persista ... Link spre comentariu
Vizitator Radu Ignat Postat Ianuarie 10, 2015 Partajează Postat Ianuarie 10, 2015 (editat) Continuarea ”poveștii cu AM-UL/UM/US” după trecerea sărbătorilor de iarnă” dar nu înainte de a mă adresa tuturor împătimiților de electronică, radiorecepție și orice preocupare legată de aceste domenii care ”își pierd timpul” postând idei, informații, consultații în depanare și mai știu eu ce sfaturi din experiența mai bogată sau mai ”precară” a fiecăruia. Le urez tuturor sincere gînduri de bine, Un an nou cu sănătate, cu impliniri și succese, Un an cu cât mai puține deranjamente și cât mai multe depanări reușite și firește LA MULȚI ANI! Îmi cer scuze moderatorilor acestui topic dacă abuzez de spațiul topicului dar și de timpul și răbdarea cititorilor lui dar am încercat să sintetizez toate problemele avute, pașii urmați dar și constatarea abordării ”spontane”, fără a realiza modificarea drastică a informațiilor dintr-un domeniu, pe care cu oarece ”fală” aveam pretenția că-l stăpânesc. N-a fost așa și de aceea am considerat să fac o expunere mai largă, pentru cei care vor mai trece ”pe aici”, căutând informații, explicații și ”soluții geniale, simple și ... la obiect” pentru ”problemele personale” ale aparaturilor care le exploatează, în domenii puțin sau deloc cunoscute lor, după cum am observat pe majoritatea forumurilor. Sper să nu deranjeze tonul ”sistematic autoironic”, al punctelor de ... suspensie și al accentuării sensului dublu al cuvintelor (al graiului românesc), cu ghilimelele de rigoare. De aceea îmi și cer scuze față de cei ”mai puțin inițiați” în a mai citi și printre rânduri. [*]analiza pașilor și a greșelilor făcute, pentru o abordare corectă, altă dată și știința altora: [*]când m-am hotărât să pun pe picioare ”pacientul rus”, am plecat cu ”ideea preconcepută că sunt prăjiți 2-3 tranzistori, eventual uscați 2-3 condensatori electrolitici și gata, ascult din nou ... posturi stăine pe vechiul SELENA - vedetă incontestabilă pe acea vreme și mult după aceea, pentru mulți, am observat pe site-uri, chiar și acuma. Ăștia chiar ... ”înrăiți ... fani” ai posturilor MA. [*]primele măsurători făcute fără nici o schemă, doar alimentare, măsurare bloc alimentare, înlocuire V18 (din blocul de alimentare) defect, care a dus la revenirea alimentării blocurilor în norme, adică de la 22 la 8,5V [*]după alimentarea normală adică 8,5 în loc de 22V, am trecut la măsurarea tensiunilor de polarizare ale tuturor tranzistoarelor, fără nicio schemă, urmărind doar posibile tranzistoare defecte, tensiuni care la prima vedere păreau OK, adică nu scurturi între terminale, nu tensiuni lipsă, contacte bune la blocul de schimbarea gamelor de undă, condensatori electrolitici sau ceramici întrerupți sau în scurt, etc. [*]fiind măsurătoare de rutină nu am notat atunci tensiunile măsurate, și nici pe ce poziție a comutatorului de game am făcut măsurătoarea. Am tras concluzia mult mai târziu că eram pe UUS, caz în care întră pe rol și V6 și V18, deci toți tranzistorii sunt alimentați, spre deosebire de partea de MA cănd cei specificați anterior sunt doar ”figuranți” (părerea mea dută toată cercetarea făcută până acum și până la o altă ”probă contrarie”) [*]trecând la căutarea defectului pentru MA, automat am pierdut alimentarea lui V6 și V18, pe care am căutat-o cu lumânarea ... mult și ... bine. ”Bătucind” efectiv traseele schemei, am realizat că de fapt această tensiune de 4,2V (fiind alta decît cea de 4,4V, la care face referire și Traian și care într-adevăr este folosită la alimentarea modului RF/OL/FI, dar numai pentru MA, cealaltă tensiune mai mică aparând doar în funcționarea aparatului pe MF/UUS) [*]observînd relativ destul de repede problema nestabilizării tensiunii și creșterea în timp a acesteie de la 8,5 până pe la aproape 10V, nu am remediat problema pe loc, fiind ”grăbit” să găsesc următorul defect, toate măsurătorile făcute ulterior nu mai semănau unele cu altele după 15-20 min de funcționare, fapt evident că nu mai puteam trage nici o concluzie în urma tuturor și repetatelor măsurători. [*]căutând o schemă pe internet, am găsit una completă și cu tensiunile de polarizare ale tranzistorilor corecte (spun acum după constatarea pe care am făcut-o mai sus) dar scanată foarte rău. Având probleme cu vederea nu m-am descurcat chiar dacă am mărit-o. Între timp aducându-mi aminte că am schema originală, pe care am căutat-o insistent și găsit-o după căutări repetate și de care m-am folosit în continuare, pentru toate măsurătorile, aceasta fiind în format lejer - A3. [*]ghinionul a făcut ca schema originală să fie ... ”virusată” (oare cum s-ar fi povestit prin anii '80 despre așa virusare, intenționată sau nu) cu tensiuni care sfidau cunoștințele mele de electronică, neputând să cred ceea ce am constatat, după consultarea ulterioară a unei alte scheme cu tensiunile notate corect, de această . [*] constatând că toate tensiunile și polarizările sunt pe global în parametri funcționali, normal era ca să recepționez posturi de radio ... ”gârlă”, dar constatarea, derutantă și aceasta a fost că nu reușeam să ”prind” doar câteva posturi inteligibile, majoritatea fiind mascate de un spectru perturbator deranjant. A venit momentul să verific încă odată și cu mai mare atenție, ce posturi pe UL / UM ”mai sunt în zonă”. Stupoare mare ... din nou! [*]încercând să folosesc alte aparate pentru verificarea audiției pe UL/UM/US pentru comparație, am constatat că aproape nu pot recepționa nimic în zonă, deși în urmă cu ... ani de zile, recepționam pe UM lejer radio Cluj plus minim 7-9 posturi printre care și străine, pe UL Antena Satelor și 1-2 posturi ... rusești. Am rămas în urmă cu realitatea recepției în gamele de undă UL/UM/US. Inexplicabil cât de mult s-au degradat condițiile de recepție, fără să-mi dau seama, în acești ani folosind doar UUS pentru recepția programelor radio. Mi-e greu totuși să cred și ca încă trei aparate să fie defecte pe aceste lungimi de unde (deși nu imposibil), din care un PHILIPS radio/cass/CD care are și UM dar și ”o frumusețe” de ... DELIA, pe care a trebuit să-l scot din ... conservare. Rezultatul privind recepția în spectrul MA, exact la fel. [*]am început căutarea pe internet bineînțeles, postări despre recepție dificilă în MA, și nu mică mi-a fost mirarea să constat că ceea ce eu am început să constat, cu ocazia depanării radioului, că recepția posturilor de radio MA devine tot mai dificilă, din cauza foarte multor perturbatori, apăruți prin trecerea de la alimentările pe principiul transformatorului coborâtor de tensiune și redresarea și filtrarea ulterioară, la noile tipuri de surse în comutație, de puteri diferite funcție de aparatul pe care îl alimentează, inclusiv ... ”becurile economice”. [*]am mai aflat și alte informații, de care nici măcar întâmplător nu am auzit, dar aflând despre ele, consider că sunt încă destui care nu au aflat de tendința renunțării la MA în transmisiile radio, dispariția a stațiilor de pe US, multe închizându-se și încet, încet chiar și din UM/UL. Pentru familiarizarea celor care au lipsit sistematic de la ... ”lecțiile de fizică” dar și despre noile tehnologii și revoluția inevitabilă și în transmisiile de radio, care putem intui cît de repede vor evolua și dezvolta, pot fi aflate și din următoarele link-uri: [*]http://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/432/Teledetectia-sursa-de-date-pen75174.php - în prima parte, pe înțelesul și ... nespecialiștilor (sau ... ”chiulangiilor” - vezi paragraful de mai sus) , un mic curs ”concentrat” despre ... ”unde(?)”, frecvențe, lungimi de undă, spectrul electromagnetic, caracteristici și propagare a acestuia, absorbția, difracția și turbulența atmosferei, ș.a.m.d. [*]http://www.elforum.info/topic/75010-radio-antic/page-4 - pentru nespecialiști, urmăriți doar discuțiile tehnice, disputele lăsați-le pentru membri forumului. [*]http://forum.softpedia.com/topic/231851-drm-radio-digital-pe-unde-lungimediiscurte/ - discuții și păreri despre DRM ... -uri. [*]http://www.antech.ro/pdf/Radio_DRM.pdf - pentru a ne face o idee [*]Trecând si ”perioada” sărbătorilor de iarnă, am continuat lucrarea începută ... anul trecut, la fel și ”postul”, adică postarea. [*]am reluat verificarea și măsurătorile pe ”rebelul ... rus”, constatând că totul pare în ordine, mai puțin ... recepția, dar referitor la aceasta m-am cam lămurit că nu prea am șanse, am trecut la reasamblarea lui, cosmetizarea generală: cutie, butoane, rezolvarea scoaterii cablului de alimentare direct din aparat, având în vedere că mufa a fost defectă, rămânând doar cu un singur pin, a trebuit ”ștrapată”. [*]după terminarea acestor toate activități, l-am scos și ”la lumină”, cu mai mult ”câmp electromagnetic”, dar cu aceleași puține și zgomotoase posturi de radio. [*]în perioada următoare va fi ”relocat în mediul rural” unde sper să-și dovedească totuși ”profesionalismul”, unde perturbatorii sunt ”încă” totuși mai puțini decât în mediul urban. [*]Voi posta și câteva poze dinaintea reasamblării și după ce a fost ”puțulit” (=curățat, pe la țară). Editat Ianuarie 10, 2015 de Radu Ignat Link spre comentariu
Vizitator Radu Ignat Postat Ianuarie 14, 2015 Partajează Postat Ianuarie 14, 2015 (editat) Am revenit cu informații. Radioul funcționează normal, în condițiile de recepție din zona mea, în comparație cu alte radiouri, Seara intră mai multe posturi, cum e și normal. Întâmplător, pe UUS FM prind un post foarte slab undeva la capătul de sus al benzii ~70MHz. Sper să fie corespunzător la țară! Editat Ianuarie 14, 2015 de Radu Ignat Link spre comentariu
Vizitator Radu Ignat Postat Ianuarie 14, 2015 Partajează Postat Ianuarie 14, 2015 Modului alimentare + AAF Reasamblat. Mulțumesc încă odată tuturor celor care s-au oferit să-mi dea o mână de ajutor. Link spre comentariu
dacos Postat Martie 20, 2016 Partajează Postat Martie 20, 2016 (editat) Ca sa nu mai deschid alt topic scriu aici.Am un Selena B211 pe care vreau sa il aduc pe linie de plutire ca sa il folosesc pt probarea blocurilor FM modificate. Carcasa si restul sunt uzate rau. Nu am ce restaura. Am vazut ca in blocul de alimentare e umblat. Lipseste tranzistorul P213. O sa ii pun un AD155. Nu inteleg de ce depanatorul precedent a intrerupt legatura intre baza P213 si emitorul MP39. O sa refac. Alta idee. Din montaj lipseste R8, 100 ohmi. Practic placa nici nu are gaura pt rezistenta. Si nici nu are semireglabil ca in a cincea poza . Am cautat pe net despre dioda zener Д814В. Poate mai intereseaza pe cineva Электрические параметры стабилитрона Д814 (Д814А, Д814Б, Д814В, Д814Г, Д814Д) • Напряжение стабилизации при Iст = 5 мА: При Т = +25°C Д814А 7...8,5 В Д814Б 8...9,5 В Д814В 9...10,5 В Д814Г 10...12 В Д814Д 11,5...14 В Editat Martie 20, 2016 de dacos Link spre comentariu
adydep Postat Martie 20, 2016 Partajează Postat Martie 20, 2016 (editat) Eu aș zice sa păstrati puntea si transformatorul,iar in locul stabilizatorului tranzistorizat sa montati un 7809-bineânțeles pe ramura pozitiva;si ati rezolvat rapid. Editat Martie 20, 2016 de Andrei Tabacaru Link spre comentariu
dacos Postat Martie 20, 2016 Partajează Postat Martie 20, 2016 In ultima instanta as pune un 7909 ca acela are masa la +. Dar ma cam feresc de regulatoarele astea pt alimentarea radiourilor. Am alimentat odata un radio din asa ceva si avea zgomot. Nu brum, un zgomot alb (cum zic americanii - white noise). Un zgomot ca si cum te-ai afla intre posturi. Nu am stat sa ii pun alte filtre dupa stabilizator sau sa aprofundez problema. Poate ca merge, dar incerc sa ii pun un AD155. Bineinteles ca rusii au facut o configuratie a picioarelor ca sa nu se potriveasca cu celelalte din restul lumii. Si nu neaparat in bine, ca sistemul lor de prindere si racire a acestui tip de tranzistor mi se pare mai putin eficient..Ca sa il pui pe radiator iti trebuie o saiba eliptica, care imita capsula TO204. Dar per total capsula TO204 e mai masiva si disipeaza mai bine caldura. Cel putin asa mi se pare mie... Link spre comentariu
doru3160 Postat Martie 20, 2016 Partajează Postat Martie 20, 2016 Bineinteles ca rusii au facut o configuratie a picioarelor ca sa nu se potriveasca cu celelalte din restul lumii Bine ai venit in club...de asta(printre altele) iti spuneam ca nu mi-au placut niciodata sovieticele. La ei totul e altfel decat in restul lumii. Eu am folosit stabilizatoare in aparate de radio si n-am observat sa fi capatat ceva zgomote pe receptie.Poate a fost o coincidenta.E bine sa mai incerci si daca mai apare sigur nu mai poate fi vorba de intamplare,si inseamna ca eu am avut noroc,la mine nu am observat astfel de comportament. Link spre comentariu
Vasyl Postat Martie 21, 2016 Partajează Postat Martie 21, 2016 Trebuie să utilizați schema ca numărul imaginii trei. Numărul opt rezistorul poate lipsi, nu este obligatoriu. Aceasta este o schemă clasică de radio anilor şaizeci sau şaptezeci din fosta URSS. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum