Restaurare Selena B 211

[jorj2010]

Gasiti schema cu datele necesare pentru schimbarea benzi de FM pe forumul urmator: viewtopic.php?f=216&t=133021&start=15

[Vizitator Radu Ignat]

SELENA 216 defect

Datele problemei:

• [*]postez la această secțiune, văzând că aici discută și persoane avizate în domeniul ... ”rusesc” SELENA/OKEAN, de ”consilierea” cărora am mare nevoie [*]sunt o persoană avizată în domeniul electro tehnică/tronică cu studii și stagiu ”îndelungat” în domeniul telecomunicațiilor [*]lucrat în urmă cu ”ani” în construcții și depanare radio/TV și cu stagiu limitat la câțiva ani - fără contribuție CAS  :-((  [*]dotat cu aparate de măsură digitală și analogică, știind și să le folosesc :-(( [*]cunoscător al metodologiilor de abordare ale deranjamentelor la aparatura electronică, radio/TV [*]posibile scăpări logice privind defectul pe care încerc să-l depistez de vreo 2-3 săptămâni, desigur în câteva reprize și nu ”nonstop”, aplicând chiar și metoda lăsării pentru o dată ulterioară, până când ... ”mai pică o fisă” [*]aparatul defectat în urmă cu 6-7 ani, a fost pus la ”conservare”, fiind necesar în momentul de față pentru recepția posturilor de pe UL/UM în zona rurală, datorită faptului că recent a sucombat o ”GLORIE” românească din 1974 (cumpărat din primul meu salariu), care a fost folosită nonstop (cu mici înlocuiri de finali și potențiometre în această perioadă). [*]ROG persoane cu practică consistentă în depanare aparatură radio, dacă constată greșeli în abordarea acestui defect să mă atenționeze, iar dacă au niște idei ”salvatoare” pentru următoarele intervenții ”pe viu” a pacientului SELENA, sunt de asemenea rugate să se pronunțe. [*]Cu mulțumiri anticipate tuturor care se încumetă să sară în ajutorul restaurării ”pacientului ... rus” [*]Scuze pentru povestea lungă dar, am încercat să fiu cât mai coincis dar să dau și amănunte suficiente pentru ”ajutorul” celor care încearcă să mă ajute. [*]dacă este nevoie și ... voi reuși pot să pun și schema pe care lucrez.
  

Povestea ”sistematizată” a defectului și a ... ”ne-depanării”:

• [*]defectul cu care a început depanarea - lipsă audiție pe toate lungimile de undă, amplificatorul audio cu brum la nivel mediu-maxim [*]propunere din start de a lucra cât mai puțin posibil pe plăcile aparatului prin dezlipiri și lipiri consecutive de piese, cunoscând fragilitatea cablajelor imprimate rusești și depistarea pieselor defecte doar prin măsurători direct pe placă fără și cu alimentare. [*]la alimentare constat alimentarea tuturor etajelor cu tensiuni foarte mari în jur de 20V
  • [*]măsurare componente alimentator [*]tranzistor V18 din alimentator CE în scurt [*]schimbat V18 cu altul [*]remediat alimentarea dar cu 8,5-9V - radio nu funcționeză [*]în urma multelor verificări am constatat creșterea în timp a tensiunii dată de blocul de alimentare, tensiunea crescând de la 8,5V la pornirea aparatului ajungînd la 10-10,5V după 30 min de funcționare - probabil dioda zehner D814V ieșită din parametri - urmează a fi schimbată, momentan nefiind foarte grav acest defect, neafectând defectul major al aparatului radio (părere personală) [*]am dat cu presupusul că alimentarea tuturor blocurilor cu tensiunea dată de alimentatorul defect de 20-24V, a putut defecta multe alte componente mai ales integratul din amplificatorul audio și o parte din tranzistori. [*]remăsurare cu ohmetrul direct pe placă tranzistori, diode, condensatori electrolitici, fără scoatere de pe placă, la rece și fără alimentare - totul pare OK [*]alimentare aparat și măsurare tensiuni de polarizare ale tuturor tranzistorilor și care se aflau în limite rezonabile, fără ca aparatul să dea semne de revenire. [*]la verificare cu semnal audio, etajul audio este funcțional [*]toate măsurătorile au fost făcute cu un aparat de măsură digital dar și unul analogic pentru condensatoarele electrolitice
    

[*]lipsă audiție pe toate lungimile de undă în continuare

• [*]constatare  contacte murdare/oxidate/depuneri de culoare negru-maroniu la tot blocul de game de recepție - am efectuat curățarea acestora cu multă grijă și spray-contact [*]verificarea fiecărui contact pe fiecare gamă în parte cu ohmetru - OK [*]la verificare cu semnal audio, etajul audio funcțional [*]măsurare componente bloc FI - tensiunile de polarizare ale tuturor tranzistorilor în limite rezonabile [*]la verificare cu semnal  RF/FI se constată trecerea acestuia pe toate lungimile de undă, chiar de la intrare până la ieșire și cu audiția semnalului 0,8 - 1KHz în difuzor [*]nici un post de radio recepționat, doar brum [*]după mai multe măsurători și comutare game de undă se reușește recepția foarte slabă și perturbată de fîșâituri pe UL, UM, o parte din US [*]verificare vizuală amănunțită a conexiunilor din blocul de game a dus la constatarea ruperii firului de la condensatorul variabil secțiunea 3 care trebuie să ajungă în punctul 4 de pe regleta comutatorului de game [*]sudarea firului rupt din regleta comutatorului de game [*]apariția bruscă a recepției, relativ normale în banda UL - Radio Antena Satelor, dar pe restul lungimilor de undă nici un semn de recepție cât de slabă [*]remăsurare cu ohmetrul direct pe placă tranzistori, diode, condensatori electrolitici, fără scoatere de pe placă, la rece și fără alimentare - totul pare OK [*]remăsurare polarizare tranzistori, funcționare a circuitului și traseul de RAA, oscilatorului local - stupoare: polarizarea tuturor tranzistorilor bulversată, inexplicabilă cărui motiv și ce fenomen poate duce la această modificare. În principiu polarizările tranzistorilor erau exact pe dos, adică tensiunile din emitorul unui tranzistor apărea în colector iar tensiunea din colector era cea normală în emitor - toate cu variații mai mici sau mai mari. La finalul poveștii voi pune un tabel cu tensiunile de pe tranzistori de pe schemă și cele măsurate într-o fază intermediară și ultima dată. [*]constatarea lipsei tensiunii de 4,2V la terminalul 16 (18 pe regleta blocului de game) de pe placa FI, care ar trebui să fie transferată prin întermediul plăcii cu circuitele acordate de pe fiecare gamă de pe terminalul 3 (tot 3 pe regleta blocului de game) [*]singura gamă în care se face transferul corect pentru alimentarea blocului UUS, care este nefuncțional oricum, fiind pe norma est 63-73 MHZ - acesta urmând a fi modificat după rezolvarea actualului grav defect [*]masurând fără alimentare cu ohmetrul între masă și terminalul 16 (18 pe regleta blocului de game) am constatat scurt-scurt circuit (inexplicabil pentru mine după parcurgerea schemei electrice de ”n-șpe” ori, fără nici un ”ohm” în plus prin vreo înfăsurare de bobină sau orice altă componentă, pe absolut toate gamele (excluzând bineînțeles UUS)
  

[*]după una din manevrele de măsurare (fără o explicație logică în acel moment), a apărut brusc recepția singurului post de radio de pe UL - Radio Antena Satelor și care a rămas în urma tuturor manevrelor și măsurătorilor făcute fără a depista vreo piesă defectă, pe restul gamelor nerecepționând nici un post. [*]la testul cu generatorul de FI semnalul audio se aude în difuzor pe oricare din gamele de undă (nivelul semnalului fiind destul de mare fiind obținut de la un aparat de măsură rusesc Ț4323 dotat și cu generator audio/FI - folosit la ora actuală strict pentru această dotare) [*]am rămas blocat în acest punct, nemai-intuind ce alte măsurători și ce alte metode se pot face în continuare pentru depistarea defectului care ”l-a răpus necruțător” și pe mine ”mă macină ... mărunt”

SELENA 216 tensiuni masurate.doc

Editat Decembrie 17, 2014 de Radu Ignat

[nelu F]

Nu stiu ce schema de Selena ai avut la dispozitie, dar in ceea ce priveste tensiunile pe care le-ai trecut in tabel ca fiind cele trecute de fabricant exista niste neconcordante fata de schema pe care o am. Pe de alta parte niciun fabricant nu numeroteaza identic doua componente de acelasi tip (in tabelul pe care l-ai atasat apar doi tranzistori numerotati identic: 18). Probabil ca s-a identificat tranzistorul VT8 - KT315 din alimentator ca fiind V18 (tranzistorii sunt VTxx).

Atasez schema pe care o am si pe care am folosit-o in depanarea unei Selena 216.

SELENA 216 schema.pdf

[Vizitator Radu Ignat]

[*]după prima postare, o nouă verificare și remăsurare, căutarea scurtcircuitului invocat de mine, m-a făcut să reanalizez schema și intr-un târziu să-mi dau seama că pe UL/UM/US practic, tensinea ”reclamată a fi dispărută” este folosită doar pentru alimentarea blocului UUS

[*]”să te umfle râsul, nu alta” după terminarea măsurătorilor

[*]UL funcționeză ca ultima dată

[*]UM am prins radio CLUJ (900 KHz) flancat spre extremități de încă două posturi străine mult mai slabe - toate cu ”suficienți” paraziți ca să nu fie în ordine

[*]US3 prind un post destul de bine pe la mijlocul scalei (11,7-11,9 MHZ) - post care ulterior nu l-am mai prins, după căutarea pe toate gamele de undă

[*]”stop joc” - până data viitoare!

SELENA 216 tensiuni masurate 2.doc

Editat Decembrie 17, 2014 de Radu Ignat

[nelu F]

Pai cum sa nu te umfle rasul cand doar in urma unor masuratori incepi sa ai receptie si pe alte lungimi de unda.

[Vizitator Radu Ignat]

Salut Nelu și mulțumesc pentru promptitudine.

Schema corespunde, verificând doar partea de alimentare și FI, atâta doar că în modulul de alimentare + AAF pe schema pe care o am, tranzistorii din partea de alimentator sunt notate cu V2 și V18 ceea ce am și specificat trecând în capul de tabel și modulul din care face parte fiecare tranzistor. Cred că am și o schemă în care tranzistorii și diodele cu VTxx. Până la urmă este important ca fiecare să discutăm de aceeași piesă.

O anomalie pe care am sesizat-o și eu încă de la început, având în vedere că se supapun la câteva piese notațiile

(V1+V2 blocul UUS dar și în blocul alimentare + AAF, V18 în partea de alimentare dar și în partea finală a modulului FI.

Am luat-o ca atare și am continuat săpăturile ținând cont de ”anomalie”.

Pe schema ta se suprapune VT8 din alimentare cu VT8 din etajul amplificator de RF (bănuiessc doar, gândindu-mă că OL este realizat cu VT14 care are și o stabilizare de nivel, văzând, zehnerul din baza lui)

SELENA 216 tensiuni masurate 2.doc

Editat Decembrie 17, 2014 de Radu Ignat

[kripton]

Va salut,Exista totusi situatie in care masuratorile ( inclusiv receptia ) sa fie aleatorii in urma unei simple comutari cu toate precautiile de curatare a contactelor. Este produsa de comutatorul de unde, mai precis de rotactor, cand unul din suporturile regletelor ( reperele solidare cu axul central ) are joc , respectiv se rasuceste pe ax. In aceasta situatie, la comutare , intersectia planurilor regletelor si a placii FI nu mai este o linie dreapta paralela cu axul ci oblica; regleta "nu mai calcä" simultan pe toate contactele unei game din simplu motiv ca la actionare, partea cu joc ramane in urma celei ramase solidare cu axul (poate depinde si de sensul comutarii ).Neavizat si rar, defectul este aproape insesizabil (optic).Mai sunt cazuri unde simpla atingere a montajului cu tastele de masura sa produca oprirea/pornirea aparatului . In acest caz sunt suspecte tranzistoarele din RF/OL ( uneori FI ) sau condensatoare din aceste etaje. Depistarea este anevoioasa; se remediaza numai prin eliminari succesive.

[QQme]

Adevarata postarea anterioara, am intalnit defectul,,contactele se vor curata numai cu o carpa aspra si alcool izopropilic,,verifica si conectarea tranzistorilor din placa RF-MF ,am constatat uneori corodarea terminalelor chiar langa lipituri.

[Vizitator]

 

Datele problemei:[...]

la testul cu generatorul de FI semnalul audio se aude în difuzor pe oricare din gamele de undă (nivelul semnalului fiind destul de mare fiind obținut de la un aparat de măsură rusesc Ț4323 dotat și cu generator audio/FI - folosit la ora actuală strict pentru această dotare)

[*]am rămas blocat în acest punct, nemai-intuind ce alte măsurători și ce alte metode se pot face în continuare pentru depistarea defectului care ”l-a răpus necruțător” și pe mine ”mă macină ... mărunt”

Daca detii un astfel de generator pe frecventa FI, acesta ar fi fost unul dintre primii pasi de urmat: verificarea functionarii lantului FI-demodulator-AF, cu observatia ca la intrarea acestuia (jonctiunea C7-C8) sensibilitatea trebuie sa fie suficient de buna, deci daca injectezi acolo 100 mV si rezulta ton in difuzor asta nu inseamna neaparat ca lantul FI este  neaparat ok, acolo trebuie sa mearga pana la nivele FI reduse.

Daca lantul de FI este ok, atunci cautarea trebuie continuata pe traseul de semnal spre intrare, la etajele anterioare (mixerul cu diode, amplificatorul RF, circuitele de intrare RF - rotactor), sau la cele conexe (oscilatorul local).

 

Schema corespunde, verificând doar partea de alimentare și FI, atâta doar că în modulul de alimentare + AAF pe schema pe care o am, tranzistorii din partea de alimentator sunt notate cu V2 și V18 ceea ce am și specificat trecând în capul de tabel și modulul din care face parte fiecare tranzistor.[...]

Pe schema ta se suprapune VT8 din alimentare cu VT8 din etajul amplificator de RF (bănuiessc doar, gândindu-mă că OL este realizat cu VT14 care are și o stabilizare de nivel, văzând, zehnerul din baza lui)

Ceea ce face ca acest radio sa fie deosebit este utilizarea unui mixer pasiv, echilibrat, cu diode in inel (realizat cu VD1...VD4).

VT9 este oscilator local. VT8 este (pre)amplificatorul de RF. VT14, VT11 si VT13 formeaza un stabilizator de tensiune de 4,4V care alimenteaza etajele de RF.

 

O verificare cu osciloscopul (preferabil cu sonda 10:1) la etajul oscilator VT9 poate restrange in continuare cautarea doar la etajele de intrare RF (rotactor si VT9). Semnalul din oscilator (de la contact 5 rotactor) este aplicat pe priza mediana a lui L2.1 in mixerul echilibrat. Poti incerca eventual o "pseudomasuratoare" a oscilatorului folosind un alt radio functional, incercand sa receptionezi frecventa oscilatorului in acel radio asezat cat mai aproape (si folosind ca antena a lui un fir apropiat de circuitele oscilatorului), tinand insa cont de conversia de frecventa, iti poti da seama astfel macar ca oscileaza, si eventual ca oscileaza "pe unde ar trebui" ca frecventa.

 

Daca oscilatorul este ok si daca apoi ai disponibil si un generator de RF modulat, poti incerca aplicarea succesiva de semnal RF pe frecventa "receptionata", in sens invers traseului de semnal, incepand deci de la intrarea RF in mixerul cu diode in inel - respectiv iesirea amplificatorului RF (la R14 colector VT8 sau contact 9 rotactor), apoi la intrarea acestui etaj (la C9 sau contact 17 rotactor). Daca nu ai generator RF, atunci in mod empiric chiar si la atingerea cu o surubelnita (mana pe tija ei!) sau cu un fir lung pe post de antena in acele puncte sensibile, poti sa-ti dai seama uneori daca este sau nu ok (este o metoda "batraneasca", probabil iti este deja cunoscuta).

 

Partea cea mai complicata acolo si care de obicei poate da probleme este rotactorul, probleme de contacte, insa nu se poate exclude posibilitatea unui un defect in circuitele electrice de pe placi (inclusiv condensatori). Ca observatie, unele circuite ale rotactorului sunt cuplate direct (in curent continuu) si deci dpdv electric practic fac parte din circuitele de pe placi, deci probleme de contact la rotactor pot cauza inclusiv tensiuni anapoda in circuitele cu VT8 sau VT9 fara ca vreo componenta de acolo sa fie defecta.

 

4V in colector VT8 pare ca nu este ok; este eroare de masura sau verifica in jurul VT8, inclusiv circuitul de colector prin R14 si conexiunile pana la contactele 9 si 10 rotactor si aceste contacte in sine ale rotactorului, capatul lui R14 este conectat in curent continuu la masa prin acest circuit (si contact 10), o problema de contact acolo poate fi cauza pentru tensiunea ridicata la colector VT8.

Atentie eventual si la contactul 6 al rotactorului, prin el se inchid atat circuitele de masa ale etajelor de RF cat si circuitul de comanda (comutare) a diodelor mixerului echilibrat de catre semnalul de iesire din oscilator, o problema acolo la contact 6 inseamna practic mixer blocat. Poti detecta eventuala problema la contact 6 masurand continuitatea circuitelor bobinelor conectate acolo (ex.continuitatea  L10.1 in UM masurata intre 6 si 5). [in fond, semnalul din oscilator este aplicat mixerului -de exemplu pentru UM- intre priza mediana a lui L2.1 si priza mediana a lui L9.2 (care este conectata la masa), mixerul in sine este de tip dublu echilibrat!].

 

Succes in continuare!

[puriu]

Daca se prinde cate un post pe o gama AM inseamna ca blocul de FI este bun, dar dereglat. Se incepe cu reglarea FI inainte de a ne ocupa de mixer si de comutator (odios comutator!). Pentru a regla repede si corect filtrul de FI, toate circuitele vor fi amortizate cu rezistente de valoare egala in plaja 22 - 100 kiloohmi. Semnalul de 465 kHz modulat se introduce undeva in mixer la nivelul minim la care se aude modulatia. Se regleaza miejii tuturor bobinelor pentru semnal AF maxim, reducand mereu nivelul semnalului de intrare pentru a nu interveni RAA. Cand se ajunge la amplificare maxima se scot rezistentele de amortizare si se obtine caracteristica de frecventa ideala.

[Vizitator Radu Ignat]

Daca detii un astfel de generator pe frecventa FI, acesta ar fi fost unul dintre primii pasi de urmat: verificarea functionarii lantului FI-demodulator-AF, cu observatia ca la intrarea acestuia (jonctiunea C7-C8) sensibilitatea trebuie sa fie suficient de buna, deci daca injectezi acolo 100 mV si rezulta ton in difuzor asta nu inseamna neaparat ca lantul FI este  neaparat ok, acolo trebuie sa mearga pana la nivele FI reduse.

Daca lantul de FI este ok, atunci cautarea trebuie continuata pe traseul de semnal spre intrare, la etajele anterioare (mixerul cu diode, amplificatorul RF, circuitele de intrare RF - rotactor), sau la cele conexe (oscilatorul local).

 

Ceea ce face ca acest radio sa fie deosebit este utilizarea unui mixer pasiv, echilibrat, cu diode in inel (realizat cu VD1...VD4).

VT9 este oscilator local. VT8 este (pre)amplificatorul de RF. VT14, VT11 si VT13 formeaza un stabilizator de tensiune de 4,4V care alimenteaza etajele de RF.

 

O verificare cu osciloscopul (preferabil cu sonda 10:1) la etajul oscilator VT9 poate restrange in continuare cautarea doar la etajele de intrare RF (rotactor si VT9). Semnalul din oscilator (de la contact 5 rotactor) este aplicat pe priza mediana a lui L2.1 in mixerul echilibrat. Poti incerca eventual o "pseudomasuratoare" a oscilatorului folosind un alt radio functional, incercand sa receptionezi frecventa oscilatorului in acel radio asezat cat mai aproape (si folosind ca antena a lui un fir apropiat de circuitele oscilatorului), tinand insa cont de conversia de frecventa, iti poti da seama astfel macar ca oscileaza, si eventual ca oscileaza "pe unde ar trebui" ca frecventa.

 

Daca oscilatorul este ok si daca apoi ai disponibil si un generator de RF modulat, poti incerca aplicarea succesiva de semnal RF pe frecventa "receptionata", in sens invers traseului de semnal, incepand deci de la intrarea RF in mixerul cu diode in inel - respectiv iesirea amplificatorului RF (la R14 colector VT8 sau contact 9 rotactor), apoi la intrarea acestui etaj (la C9 sau contact 17 rotactor). Daca nu ai generator RF, atunci in mod empiric chiar si la atingerea cu o surubelnita (mana pe tija ei!) sau cu un fir lung pe post de antena in acele puncte sensibile, poti sa-ti dai seama uneori daca este sau nu ok (este o metoda "batraneasca", probabil iti este deja cunoscuta).

 

Partea cea mai complicata acolo si care de obicei poate da probleme este rotactorul, probleme de contacte, insa nu se poate exclude posibilitatea unui un defect in circuitele electrice de pe placi (inclusiv condensatori). Ca observatie, unele circuite ale rotactorului sunt cuplate direct (in curent continuu) si deci dpdv electric practic fac parte din circuitele de pe placi, deci probleme de contact la rotactor pot cauza inclusiv tensiuni anapoda in circuitele cu VT8 sau VT9 fara ca vreo componenta de acolo sa fie defecta.

 

4V in colector VT8 pare ca nu este ok; este eroare de masura sau verifica in jurul VT8, inclusiv circuitul de colector prin R14 si conexiunile pana la contactele 9 si 10 rotactor si aceste contacte in sine ale rotactorului, capatul lui R14 este conectat in curent continuu la masa prin acest circuit (si contact 10), o problema de contact acolo poate fi cauza pentru tensiunea ridicata la colector VT8.

Atentie eventual si la contactul 6 al rotactorului, prin el se inchid atat circuitele de masa ale etajelor de RF cat si circuitul de comanda (comutare) a diodelor mixerului echilibrat de catre semnalul de iesire din oscilator, o problema acolo la contact 6 inseamna practic mixer blocat. Poti detecta eventuala problema la contact 6 masurand continuitatea circuitelor bobinelor conectate acolo (ex.continuitatea  L10.1 in UM masurata intre 6 si 5). [in fond, semnalul din oscilator este aplicat mixerului -de exemplu pentru UM- intre priza mediana a lui L2.1 si priza mediana a lui L9.2 (care este conectata la masa), mixerul in sine este de tip dublu echilibrat!].

 

Succes in continuare!

Mulțumesc Traiane,

Tocmai pregăteam următorul material de postat când mi-a venit ideea de a verifica ... ”internetul” și hop postul tău.

Sincer nu mă așteptam la un răspuns așa de promt, elaborat, la obiect și ... ”civilizat”, (tocmai în asta constă și ”frumusețea și magia internetului”, de a beneficia de experiența unor practicieni în domeniu ... de la distanță).

Fără lipsă de modestie, 85% din sfaturi au fost parcurse în verificările făcute (unele inclusiv cu ... C1-112A. ... prietenii știu ce ... ESTE! ) .

O parte din ele însă, în loc să mă apropie de deranjament, m-au băgat mai tare în ceață.

Trebuie totuși să specific că în domeniul depanării radio practica a fost mai mult în zona de AAF, potențiometre, prefinali sau finali, cu partea de RF confruntându-mă doar cu cei 33pF, la trasul în bandă OIRT/CCIR sau la trasul în bandă al televizoarelor de după revoluție 5,5/6,5 Mhz și ”să-mi dau singur o bilă albă, două receptoare pentru ... SATELIT”. La fel ... prietenii știu ce ... ESTE!

Dar, nu degeaba și vorba românească ... ”teoria ca teoria, dar praftica totuși, de multe ori ... te omoară”.

 

Tocmai m-am convins că, așa cum am bănuit, grupul V11/V13/V14 face parte ”strict” din alimentarea blocului ... UUS și circuitele aferente din FI.

Voi posta mâine într-o vreme, în continuare, ”noile peripeții ale ”unui ... ”vechi depanator-nou” ... de ocazie.

Vă doresc ca noaptea ... să ne fie tuturor un ... ”sfetnic bun”, iar mâine să aveți o zi cu împliniri.

 

Rămânem conectați la ... ”defect”.

Editat Decembrie 18, 2014 de Radu Ignat

[Vizitator Radu Ignat]

Mulțumesc Traiane,

Tocmai pregăteam următorul material de postat când mi-a venit ideea de a verifica ... ”internetul” și hop postul tău.

Sincer nu mă așteptam la un răspuns așa de promt, elaborat, la obiect și ... ”civilizat”, (tocmai în asta constă și ”frumusețea și magia internetului”, de a beneficia de experiența unor practicieni în domeniu ... de la distanță).

Fără lipsă de modestie, 85% din sfaturi au fost parcurse în verificările făcute (unele inclusiv cu ... C1-112A. ... prietenii știu ce ... ESTE! ) .

O parte din ele însă, în loc să mă apropie de deranjament, m-au băgat mai tare în ceață.

Trebuie totuși să specific că în domeniul depanării radio practica a fost mai mult în zona de AAF, potențiometre, prefinali sau finali, cu partea de RF confruntându-mă doar cu cei 33pF, la trasul în bandă OIRT/CCIR sau la trasul în bandă al televizoarelor de după revoluție 5,5/6,5 Mhz și ”să-mi dau singur o bilă albă, două receptoare pentru ... SATELIT”. La fel ... prietenii știu ce ... ESTE!

Dar, nu degeaba și vorba românească ... ”teoria ca teoria, dar praftica totuși, de multe ori ... te omoară”.

 

Tocmai m-am convins că, așa cum am bănuit, grupul V11/V13/V14 face parte ”strict” din alimentarea blocului ... UUS și circuitele aferente din FI.

Voi posta mâine într-o vreme, în continuare, ”noile peripeții ale ”unui ... ”vechi depanator-nou” ... de ocazie.

Vă doresc ca noaptea ... să ne fie tuturor un ... ”sfetnic bun”, iar mâine să aveți o zi cu împliniri.

 

Rămânem conectați în continuare la ... ”rusul ... defect”.

[Vizitator Radu Ignat]

[*]la ultimele măsurători am urmărit și indicația indicatorului de acord, (deși cam incomod cu ”pacientul pe spate”), care de fiecare dată, pe posturile recepționate nu depășește 1/3 din scală. Având în vedere amplasarea ”atelierului - semicușcă faraday” :-(( , momentan recepționez constant UL-R. Antena Satelor - semnal relativ OK, , UM-Radio Cluj - semnal la limita inteligibilității, ”asortat” cu ”câr” și ”pâr” destul de deranjant.

[*]de dragul ”teoriei”, chiar dacă în principiu sunt nerăbdător, prefer ... să mă grăbesc încet, încercând să descifrez cât mai logic, ”taina”  defectului/defectelor ... ”intenționat ascunse” din spatele măsurătorilor făcute.

[*]marea mea problemă la care nu-i găsesc nici o explicație este cea legată de tensiunile măsurate pe tranzistoarele de pe placa comună RF/OL/FI tensiuni măsurate de ”...n-șpe” ori, în speranța că măsurătoarea dinainte nu a fost corectă. Presupunerea mea după atâtea măsurători este că în zona V11/V14/V13 se întâmplă ceva la alimentarea aparatului, pe V14 apărând aproximativ aceeași tensiune atât în bază cât și în colector, la ultimele măsurători, deși tranzistoarele, măsurate la rece, (vrând neapărat să mă inducă în eroare) par totuși OK. Voi posta noile măsurători făcute și considerațiile mele pe marginea acestora.

Vă doresc o dimineață însorită, având în vedere că ... ”e cam scump la vedere” soarele în ultima perioadă.

 

Pentru ”exercițiul” în forum: ... stația de ... distracție!

[Vizitator]

Mai sus am facut o confuzie relativ la primul tabel cu masuratori, cele scrise cu verde, totusi in colector VT8 nu poate sa fie 4V ca tensiune "normala".

La VT13 in colector, este iesirea stabilizatorului, ce ai masurat pare apropiat de ceea ce trebuie sa fie, (4,96V fata de 4,4V schema); verifica daca tensiunea este stabila si curata - ar inseamna ca nu sunt probleme in stabilizatorul VT11-VT13, ca sa nu sapi degeaba acolo. Acestea nu alimenteaza doar partea de FM, ci alimenteaza intreg lantul de FI AA/FM si toata partea de RF AM, inclusiv oscilatorul local AM.

Stii deja ca amplificatorul AF este ok, lamureste-te definitiv daca lantul de FI este ok sau nu, ca sa-l poti taia de pe lista. [nu "alerga" in 10 directii, sau de la un bloc la altul].

[Vizitator Radu Ignat]

Telepatie, ce mai!

Mesajul a ajuns la mine înainte să-l văd pe monitor, așa că ...

 

• [*]la ultimele măsurători am urmărit și indicația microampermetrului de acord (deși cam incomod cu ”pacientul pe spate”), care de fiecare dată, pe posturile recepționate nu depășește 1/3 din scală. Având în vedere amplasarea ”atelierului”, gen ”cușcă faraday” mai ... permisivă  :-(( , momentan recepționez constant UL-R. Antena Satelor - semnal relativ OK, , UM-Radio Cluj - semnal la limita inteligibilității, ”asortat” cu ”câr” și ”pâr” destul de deranjant. [*]de dragul ”teoriei”, chiar dacă în principiu sunt nerăbdător, prefer ... să mă grăbesc încet, încercând să descifrez cât mai logic, ”taina”  defectului/defectelor ... ”intenționat ascunse” din spatele măsurătorilor făcute. [*]încercând să folosesc alte aparate pentru verificarea audiției pe UL/UM/US pentru comparație, am constatat cu stupoare că aproape nu pot recepționa nimic în zonă, deși în urmă cu ... ani de zile, recepționam pe UM lejer radio Cluj plus minim 4-6 posturi printre care și străine, pe UL Antena Satelor și 1-2 posturi ... rusești. Inexplicabil cât de mult s-au degradat condițiile de recepție, fără să-mi dau seama, în acești ani folosind doar UUS pentru recepția programelor radio. Mi-e greu totuși să cred ca încă trei aparate să fie defecte pe aceste lungimi de unde (deși nu imposibil), din care  un PHILIPS radio/cass/CD care are și UM. [*]încercând să fac o analiză a tensiunilor din modulul RF/OL/FI am realizat că problema variației tensiunii de alimentare în timp, îmi crează o problemă, am hotărât să rezolv această problemă, așa că am înlocuit zehnerul D814b cu un DZ 8V2 provizoriu până găsesc un PL 8V2Z care bănuiesc că este echivalentul la dioda rusească. [*]după această înlocuire tensiunea este stabilă la 8,7 V abia după această operație am făcut o nouă măsurătoare a tranzistorilor, și încerc să reanalizez polarizările ”aiurite” și deranjante de pe placă.
  

SELENA 216 - tensiuni măsurate 19.12.doc

Editat Decembrie 19, 2014 de Radu Ignat