bobinatorul Postat Septembrie 10, 2015 Partajează Postat Septembrie 10, 2015 Sa fiu sincer si eu sunt pessimist in privinta acestui oscillator. In urma unor discutii cu niste baieti de la Politehnica am realizat si generatorul din atasament.(cu tl 494) Asta parca mai e ceva de el,se apropie de 172khz dar masurat cu multimetrul nu prea e stabile frecventa(probabil din cauza semireglabilului),ramane sa facem rost de un osciloscop si un frecventmetru sa vedem ce se intampla pe acolo. Cred si eu ca un microcontroller s-ar apropia cel mai mult de ce se doreste. Dupa testele cu aceste doua oscilatoare voi incerca si variant cu microcontroler Generatr2MG.rar Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 10, 2015 Partajează Postat Septembrie 10, 2015 Luati post-ul acesta doar ca exercitiu mental. Pentru a obtine o stabilitate si rezolutie de genul 172753,867Hz aveti nevoie de un oscilator al dreak de stabil , undeva pe la 0,001 ppm . Asta nu se obtine din oscilator RC sau LC , nici oscilatoarele termostatate cu cristal de cuart nu prea ajung usor la performanta asta. Grig Link spre comentariu
Spitfire Postat Septembrie 10, 2015 Partajează Postat Septembrie 10, 2015 Toata povestea e un non-sens din start, daca electronii de pe straturile acelea, cum pretinde aiuritul de francez ar ajunge la rezonanta la frecventa aia, ar ajunge cu siguranta si la una apropiata, nu mai vorbim de influente exterioare(temperatura, raze X, etc) care ar putea modifica tot circul. Montajul e o simpla gluma de testat naivitatea tehnica. Link spre comentariu
one Postat Septembrie 11, 2015 Partajează Postat Septembrie 11, 2015 (editat) Luati post-ul acesta doar ca exercitiu mental. Pentru a obtine o stabilitate si rezolutie de genul 172753,867Hz aveti nevoie de un oscilator al dreak de stabil , undeva pe la 0,001 ppm . Asta nu se obtine din oscilator RC sau LC , nici oscilatoarele termostatate cu cristal de cuart nu prea ajung usor la performanta asta. Grig Bineinteles ca este un exercitiu mental dar ca toate exercitiile nu le poate face oricine ci numai cel care le-a rezolvat pe cele mai simple decat exercitiul in curs.... As adauga ceea ce am scris mai devreme, pentru a sublinia: CU CE se regleaza aceasta frecventa ? CU CE se masoara? Ar trebui sa fie un frecventmetru si mai stabil decat oscilatorul, cu cel putin un ordin de marime. Editat Septembrie 11, 2015 de one Link spre comentariu
gica70 Postat Septembrie 12, 2015 Partajează Postat Septembrie 12, 2015 Sunt TCXO-uri de peste 100MHz; cu o divizare adecuata posibil sa se poata obtine o baza de timp necesara frecventmetrului. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 12, 2015 Partajează Postat Septembrie 12, 2015 (editat) Stabilitate de acel gen se obtine cu baze de timp atomice sau GPS. E vorba de peste 10E-10 TXCO e "pistol cu apa" la stabilitate. In fapt nu am vazut frecventmetru industrial care sa nu aiba baza macar termocompensata, majoritatea fiind termostatate, unele chiar destul de primitiv dat totusi termostatate. Grig Editat Septembrie 12, 2015 de Ion_Bumbu Link spre comentariu
gica70 Postat Septembrie 12, 2015 Partajează Postat Septembrie 12, 2015 (editat) Pai TCXO nu e termocompensat? E o idee buna cu acele module GPS, au ajuns destul de accesibile. Editat Septembrie 12, 2015 de gica70 Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 12, 2015 Partajează Postat Septembrie 12, 2015 TXCO este termocompensat si are plaja de stabilitate pe la 10E-6 - 10E-7 . Un OXCO este de cam de 10 ori mai bun, 10E-8 - 10E-9 , virfurile se apropie de 10E-10 . Grig Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 12, 2015 Partajează Postat Septembrie 12, 2015 Trei zecimale dupa virgula , ultima cifra semnificativa fiind unitati ( Hz ) ! ... Spor la treaba ... ! A se masura rezultatul , cred ca merge cu diapazon ... 1 Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 12, 2015 Partajează Postat Septembrie 12, 2015 (editat) Desi la prima vedere este dificil de masurat la rezolutia aia in realitate tot stablitatea este marea problema , si a osc dar si a frecventmetrului. Grig P.S. si ca sa punem cireasa pe tort, in fapt trebuie sa citim 4 zeimale dupa virgula! Editat Septembrie 12, 2015 de Ion_Bumbu Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 13, 2015 Partajează Postat Septembrie 13, 2015 (editat) Pai n - am zis cu ce precizie trebuie sa masuram ... credeam ca e evident . Mai ales ca la digital , ultima cifra ( care nu apare ) e rotunjita . 2 devine 0 si se scade , iar 7 devine 0 plus un digit ( unitate ) , se adauga la " ordinul " superior . Asa ca trebuie coborat la minus 10 ... ( inca un digit ) . Stabilitatea ( conditii ... ) e " inclusa " , la mijlocul de masurare de teoria masurarii ( aici e un pic tragic , precizia aparatului e exprimata in procente din domeniu , plus minus niste digiti ) , cred ca asa ceva pe la INM , avand in vedere ca trebuie sa fie si verificat ca nu " minte " ... iar la cantitate de datele procesului . In fine ... cred ca am postat destul pe tema asta , las pe doritori sa - si satisfaca setea de cunoastere si de inedit ... P .S . - Pt . dl . Grig . Stiu ca stiati ce am scris , raspunsul e si o forma de salut ! Editat Septembrie 13, 2015 de gauss Link spre comentariu
one Postat Septembrie 21, 2015 Partajează Postat Septembrie 21, 2015 Modulele GPS nu sunt neaparat precise pentru ca se bazeaza tot pe quartz. Au iesire pentru fractiuni de secunda (milisecunde de exemplu), dar nu pot genera orice frecventa. Faptul ca un receptor GPS se sincronizeaza nu inseamna ca este tot timpul precis, ci doar ca se corecteaza astfel incat sa mentina eroarea intr-o limita acceptabila. Asta bineinteles considerand ca ai o antena afara din laborator caci inauntru nu ai semnal GPS. Ceasurile atomice ar fi o solutie, pacat ca aceste discutii sunt interesante dar subiectul nu are o baza stiintifica si nu este credibil. Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Septembrie 21, 2015 Partajează Postat Septembrie 21, 2015 Au un oscilator termocompensat/termostabilizat cu cuart sincronizat de la senalul GPS de la minim 6 sateliti. http://tf.nist.gov/general/pdf/2297.pdf Acolo e ceva descriere si caracteristici. Fata de un rubidiu chinezesc este mult peste. Grig Link spre comentariu
gauss Postat Septembrie 21, 2015 Partajează Postat Septembrie 21, 2015 (editat) Intr - unul din numerele mai recente din Elektor ( ultimii ani ... ) a fost prezentat un proiect foarte interesant ... ceva frecventmetru sincronizat GPS . Am sa caut articolul , stiu ca la vremea respectiva am fost incantat de " rezultate " . Cele din articol ... nu m - am apucat sa construiesc , fiindca era destul de complex , si nu am nevoie de asemenea " etalon " . Editat Septembrie 21, 2015 de gauss Link spre comentariu
puriu Postat Septembrie 21, 2015 Partajează Postat Septembrie 21, 2015 Nu cred ca s-a brevetat asa ceva in Franta, poate in SUA. Nu stiu ce au inteles copiii de atunci, poate ca unii dintre ei mai cauta si acum PM. Oricum, formularea e absurda. Cuprul este un metal, iar metalele au electroni liberi, cca. unul pentru fiecare atom, indiferent de valenta. Nu este necesar sa-si paraseasca orbitele. Electronii liberi pot parasi metalul daca au suficienta energie cinetica, dar sunt atrasi imediat inapoi de corpul ce ramane cu sarcina pozitiva. Obtinerea unei frecvente cu rezolutia de 1 mHz nu este o problema grea daca frecventa se scrie cu 5 - 6 cifre. Masurarea acestei frecvente dureaza 1000 s. O frecventa scrisa cu 9 cifre se poate obtine doar prin divizare dintr-un etalon atomic. Posturile de radio etalon au precizia frecventei de 10-9, dar propagarea aleatorie a undelor duce la variatia frecventei receptionate pe termen scurt. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum