punte diode

[Vizitator sefic]

salutare tuturor....am o punte de diode SEMIKRON SKD 25/12 care este trifazica,are 5 papuci cu semne distinctive si anume 3 cu AC si 2 cu +si -.O pot folosi la un traf alimentat la reteaua de 220 V?

[validae]

Normal, alimentezi puntea doar cu doua din cele trei faze, plusul si minusul raman la fel.

[em2006]

Doua din cele trei borne de AC le poti lega impreuna.In acest fel, 4 din cele 6 diode interne vor lucra mai lejer, vor fi cate doua in paralel.

[Vizitator sefic]

va multumesc domnilor ptr raspunsuri,aveam de gand sa fac asa cum a spus si domnul VALIDAE dar,stiti cum e vb aceea....mai bn masori de trei ori si tai 1 data.

[cristian_draghiescu]

V-aş recomanda să utilizaţi doar două faze ale punţiitrifazate (oricare, după cum a precizat domnul validae),evitând legarea în paralel expusă anterior.Argumentele acestei recomandări ar fi păstrarea uneibune împerecheri a diodelor din punte (la legarea înparalel caracteristicile dinamice ale unui braţ al punţiise vor modifica semnificativ), precum şi observaţia cădublarea (numai pentru o singură semialternanţă) acurentului admisibil redresat nu vă este de nici-un folos.

[em2006]

In ce mod modificarea "semnificativa" a acelor "caracteristici dinamice" ar afecta functionarea, si, concret ce incoveniente sunt?Si, in general, de ce ar trebui imperecheate cele 4 diode din puntea redresoare?

[gauss]

Un pic off-topic ... Citind postarile , mi-am amintit o situatie din trecut , probabil cunoscuta unora din depanatorii TV . Fostele TV Sport , alb negru , aveau in alimentare o punte 3 PMxx , monolitica . Un defect frecvent era defectarea ei , in marea majoritate prin intreruperea uneia dintre diodele interne . Marea majoritate o inlocuiau ... dupa un timp se defecta din nou . Depanatorii mai cu experienta o lasau " pe pozitie " si atasau una noua in paralel cu cea defecta . Multe din TV-uri au iesit " la pensie " cu aceasta gaselnita , puntea ( puntile ) nu se mai defectau ... probabil scaderea regimului termic al ambelor ajuta sa nu mai " crape " dioda ramasa singura ...

[cristian_draghiescu]

Desigur că principiul de funcţionare va rămâneneschimbat; dar (o comparaţie dusă la extrempentru o mai bună evidenţă) imaginaţi-vă o "punte"realizată din diode redresoare complet diferite (deex. diode cu Ge + diode cu Si + diode Schottky).Vor rezulta curenţi direcţi şi inverşi diferiţi, căderide tensiune diferite în conducţie, temperaturi inegale ale joncţiunilor, diferenţe între puterile disipate defiecare diodă. Să nu omitem faptul că în cazul punţilorredresoare realizate cu componente discrete, pentrucreşterea valorii tensiunii redresate (deci legând înserie două sau mai multe diode pentru fiecare latură)se utilizează rezistenţe de egalizare a potenţialelor înparalel pe fiecare diodă, având toate aceeaşi valoare.În mod similar, putem aminti şi rezistenţele (pentruegalizarea curenţilor de această dată, înseriate cudiodele de pe fiecare braţ) în situaţia în care dorimcreşterea curentului maxim redresat şi nu dispunemde diode corespunzătoare.Într-adevăr "am forţat" puţin această comparaţie, darnumai pentru a evidenţia fenomenele reale care aparla dezechilibrul caracteristicilor diodelor punţii.

[em2006]

...imaginaţi-vă o "punte"

realizată din diode redresoare complet diferite (de

ex. diode cu Ge + diode cu Si + diode Schottky)...

Nu-mi pot imagina, n-ar avea sens, dar daca prin absurd, intr-un caz de forta majora am fi nevoiti sa facem asta, n-ar fi mare bai daca avem grija sa avem in vedere caracteristicile celei mai slabe diode din cele 4; daca ea face fata aplicatiei, puntea nu tuseste, in aplicatii obisnuite.

 

...Să nu omitem faptul că în cazul punţilor redresoare realizate cu componente discrete, pentru creşterea valorii tensiunii redresate (deci legând în serie două sau mai multe diode pentru fiecare latură) se utilizează rezistenţe de egalizare a potenţialelor în paralel pe fiecare diodă...

Da, asa se procedeaza pentru egalizarea statica. Dar daca tot intram in astfel de amanunte, o sa specific ca, in aplicatii de putere e nevoie si de echilibrare dinamica, iar pentru asta, se mai pun in plus grupuri RC calculate corespunzator (pe fiecare dioda). E valabil si pentru tiristoare. Am procedat de multe ori asa, in convertoarele de putere industriale. Dar asta e valabil la tensiuni mari, peste 1KV, caci pt tensiuni mai mici se gasesc usor componente dintr-o bucata, nu e nevoie sa ne complicam cu tot felul de inginerii.

 

...În mod similar, putem aminti şi rezistenţele (pentru egalizarea curenţilor de această dată, înseriate cu diodele de pe fiecare braţ) în situaţia în care dorim creşterea curentului...

In practica (evident, tot in aplicatii de putere, caci altfel nu se justifica), aceste rezistente se intalnesc extrem de rar, adica nu se pun in general rezistoare (fizic) ci se rezolva din configurarea cablarii (in general e vorba de bare, nu de cabluri). Asta pt echilibrare statica, intrucat pt cea dinamica e mult mai complicat, asa ca nu mai intru in amanunte, dar voi nota totusi ca, in astfel de situatii este de preferat sortarea diodelor, sau comandarea lor la producator gata sortate, in diferite clase, functie de aplicatie.

50 milivolti putem considera convenabil pt majoritatea aplicatiilor de putere. Acum, daca tot despicam firul in patru pentru o banala punte redresoare de cativa amperi, ori zeci de amperi, intr-o aplicatie probabil la fel de banala si nepretentioasa, si tot facem teoria chibritului, o sa argumentez opinia mea strict in clasa in care putem incadra aplicatia in discutie.

 

Am zis ca se pot lega impreuna 2 borne de AC, asa ca in aplicatii monofazate 2 din cele 4 diode ale puntii vor fi dublate de catre diodele suplimentare puse in paralel, deci capabilitatea in curent e dubla pt bratele respective (afirm dubla, intrucat fiind o punte monolitica cele 6 diode sunt cu parametri identici sau altfel spus "imperecheate" din fasa).

 

Practic, ce se intampla: in fiecare semialternanta sunt deschise diodele de pe bratele opuse ale puntii, deci sarcina apare inseriata cu 2 diode. Cu conexiunea propusa de mine, una din diode ar fi dublata prin punerea in paralel cu alta identica. Acest lucru e valabil pentru ambele semialternante, configuratia e identica, dar cu polaritate corespunzatoare, asa ca in regim dinamic nu putem presupune eventuale nesimetrii care sa jeneze in anumite aplicatii datorita diferentei intre puterile transferate in cele 2 semialternante, din care sa rezulte aparitia unei componente continue

nedorite. Schema echivalenta e identica pentru cele 2 semialternante.

 

Deci, chiar nu vad cu ce ar deranja dublarea diodelor pe 2 brate ale puntii, efectul lor fiind coborarea temperaturii jonctiunilor si usurarea, in ansamblu, a regimului termic a dispozitivului. Parerea mea.

 

@gauss, interesant ce spui, am vazut ca un obicei printre depanatorii rtv era de a pune o piesa buna in paralel cu cea presupusa defecta (de ex elco), dar eu niciodata n-am agreat procedura, in ideea ca o piesa deja "afectata", a se citi "posibil alterata", poate avea in timp comportari neasteptate, necontrolate, desi de multe ori practica m-a contrazis (dupa zicerile celor ce practicau asta). Insa in cazul cand unele din diodele unei punti raman perfect valide, si ii mai punem altele in paralel, efectul poate fi usurarea regimului termic si cresterea longevitatii puntii rezultate.

Apoi e vorba si de modul cum iau in barba impulsurle de curent in diverse regimuri tranzitorii.

 

In plus, nu de putine ori e valabila si zicala din popor ca "doi boi trag mai bine ca unu' "