GU17PP superbas

[sebi_c]

Multumesc pentru felicitari!Protectia la scurtcicuit este la 200mA. Nu e suficient sa te uiti la "sensing resistor" din cauza ca este cu intoarcerea curentului pentru a nu mari puterea disipata pe elementul regulator, asa ca la scurtcircuit puterea disipata pe tranzistor nu depaseste 20W.Transformatoarele de iesire au circa 32H, anod-anod. Inductanta de dispersie 20mH masurata cu infasurarea de 4Ohm in scurtcircuit. Nu stiu cat este sectiunea fierului, nici macar aproximativ. Asa ca o paranteza, interesant este ca are un curent de mers in gol extrem de mic, circa 1mA la tensiunea maxima de lucru a amplificatorului (o singura infasurare anodica), circa 220V.Personal, consider ca sursa de alimentare nu influienteaza major calea de semnal, pentru ca din start ne gandim sa facem o sursa cu rezistenta interna mica, chiar foarte mica. Altfel, eu decuplez suficient de bine amplificatoarele pe placa inainte de sursa. Am facut si surse cu lampa pentru 800V la un proiect cu GU50. Nu vad ce poate aduce in plus o sursa cu lampa, asa cum nu-mi explic cum un cordon de alimentare poate influienta functionarea amplificatorului.Amplificatorul a fost realizt in 4 exemplare in 2010, cu 6N2P peste tot si au functionat cam in acelasi fel. Acesta, ultimul, este putin mai studiat ca celelalte din anumite motive personale. Pe asta l-am inceput asta vara cand se mai chinuia cineva p-aici cu GU17, din ce mi-a ramas prima data. Intentionam sa vin la Viobio la auditii, dar cand am vazut ca nu se mai procupa nimeni, am last-o mai moale.Am folosit niste incinte Sony de 150W, nu tocmai grozave, dar care suna multumitor.Inca odata, conceptual vorbind, intre mine si unii audifili este o prapastie greu de umplut, dar ca un individ tolerant ce sunt, nu vreau sa le aduc vreun afront. Ei au alchimia lor, eu alte baze in abordarea chestiunilor, asa cum am cautat sa arat aici.PS: Il salut si pe filozoful Misa! Mersi pentru aprecieri.

[tm07uxo]

Pentru ca nu stau departe de D-l Sebi am avut deosebita placere de a pipaii bijuteria si cu urechea. Primul criteriu de calitate este aspectul --Nota 10 cu stelute...urmatorul criteriu este calitatea proiectarii.. Nota zece cu+.. pentru cuplajul direct intre defazor si etajul de atac. La super bass pe linga calitatea trafului de iesire mai contribuie si cuplajul direct... Alimentatorul tot nota 10 ptr. ca este unul SMART ce ar trebuii predat la cursuri de master ... Totul realizat foarte compact aspect industrial.. si nimic lasat la intimplare. In final va doresc la toata lumea ca in anul care vine sa aveti parte de numai vesti bune.

[adigh]

Sebi, cum arata oscilograma la 20Hz in absenta reactiei negative ?...

Acelasi lucru intreb si eu.

[sebi_c]

Sebi, cum arata oscilograma la 20Hz in absenta reactiei negative ?...

Acelasi lucru intreb si eu.

Imi amintesc ca interpelarile astea au fost si cand am postat pentru prima oara despre acest amplificator in 2010. Nu ma mai apuc acum sa dezsurubez amplificatorul, asa ca am sa va trimit cum stateau lucrurile la versiunea cu 6N2P peste tot.

[Vizitator]

Multumesc, se vede clar ca si in absenta reactiei negative raspunsul este excelent si cu toate ca stiu ca nu prea sint pe placul tau speculatile audiofile ar fi fost interesant o auditie cu bucla de reactie comutata...

[Vizitator viobio]

Multumesc pentru felicitari!Protectia la scurtcicuit este la 200mA. Nu e suficient sa te uiti la "sensing resistor" din cauza ca este cu intoarcerea curentului pentru a nu mari puterea disipata pe elementul regulator, asa ca la scurtcircuit puterea disipata pe tranzistor nu depaseste 20W.Transformatoarele de iesire au circa 32H, anod-anod. Inductanta de dispersie 20mH masurata cu infasurarea de 4Ohm in scurtcircuit. Nu stiu cat este sectiunea fierului, nici macar aproximativ. Asa ca o paranteza, interesant este ca are un curent de mers in gol extrem de mic, circa 1mA la tensiunea maxima de lucru a amplificatorului (o singura infasurare anodica), circa 220V.Personal, consider ca sursa de alimentare nu influienteaza major calea de semnal, pentru ca din start ne gandim sa facem o sursa cu rezistenta interna mica, chiar foarte mica. Altfel, eu decuplez suficient de bine amplificatoarele pe placa inainte de sursa. Am facut si surse cu lampa pentru 800V la un proiect cu GU50. Nu vad ce poate aduce in plus o sursa cu lampa, asa cum nu-mi explic cum un cordon de alimentare poate influienta functionarea amplificatorului.Amplificatorul a fost realizt in 4 exemplare in 2010, cu 6N2P peste tot si au functionat cam in acelasi fel. Acesta, ultimul, este putin mai studiat ca celelalte din anumite motive personale. Pe asta l-am inceput asta vara cand se mai chinuia cineva p-aici cu GU17, din ce mi-a ramas prima data. Intentionam sa vin la Viobio la auditii, dar cand am vazut ca nu se mai procupa nimeni, am last-o mai moale.Am folosit niste incinte Sony de 150W, nu tocmai grozave, dar care suna multumitor.Inca odata, conceptual vorbind, intre mine si unii audifili este o prapastie greu de umplut, dar ca un individ tolerant ce sunt, nu vreau sa le aduc vreun afront. Ei au alchimia lor, eu alte baze in abordarea chestiunilor, asa cum am cautat sa arat aici.PS: Il salut si pe filozoful Misa! Mersi pentru aprecieri.

Va aștept oricînd la o audiție,eu nu am abandonat idea de audiții dar nu avem auditoriu sau oameni interesați de așa ceva.Am testat și eu ceva trafuri de ieșire toroidale de la Petra,sunt cu mult peste așteptări,nu le mai pun pe aici pt ca nu prea mai intereseaza pe nimeni sau apar tot felul de polemici.Felicitări,așa amp mai rar!

[sebi_c]

Multumesc, se vede clar ca si in absenta reactiei negative raspunsul este excelent si cu toate ca stiu ca nu prea sint pe placul tau speculatile audiofile ar fi fost interesant o auditie cu bucla de reactie comutata...

Cand am introdus amplificatorul in carcasa, am gresit pozitia contactelor in conectorul difuzorului si i-am dat drumul pe difuzoare. Am constatat ca are sensibilitatea prea mare si chiar cineva din familie spunea ca nu se aude ca cele pe care le mai facusem, in special la nivele ceva mari (vizibile pe dB-metre). Nu mai functiona feedback-ul. Nu spun ca se auzea alarmant de rau, dar nu mi-a placut nici mie. Am pus osciloscopul si am constatat ca la iesire era altceva. Am cercetat problema si am constatat greseala. Parerea mea e ca daca chiar vrei sa faci un amplificator fara reactie negativa, trebuie sa renunti la amplificari mari pe etaj, sa realizezi reactii locale (daca chiar vrei sa sune acceptabil), poate si alte masuri ce nu fac parte din filosofia mea.Dar intrucat, inginerii de-a lungul timpului au introdus reactia negativa pentru a face ca un amplificator sa se comporte ca un sistem fidel, stabil in timp, reproductibil si cu alte avantaje, e un mare pacat sa renunti la acest mecanism. Toate astea nu fac decat sa arate ca insasi evolutia a demonstrat ca sistemele devin performante, stabile si fiabile daca sunt inzestrate cu feedback. E o prostie sa renegi reactia globala care pana la urma nu face altceva, decat sa fidelizeze amplificatorul, cat si sa reduca impactul imperfectiunilor componentelor, sa reduca modificarile inerente care apar in urma trecerii timpului, sa asigure o buna reproductibilitate, etc.O rectie comutabila (on/off) la un sistem care deja e facut sa mearga cu reactie globala e o prostie. Cand te apuci sa faci un sistem cu reactie negativa globala, iti pui intrebarea: Cat ar trebui sa amplifce in bucla deschisa tot lantul raportat la o amplificare cu bucla inchisa, astfel incat sa obtii un anume THD, sa zicem, de ex, de 1%. Va rezulta o amplificare destul de mare, si dupa cum natura nu poate fi pacalita, se va plati pretul unei benzi de frecvente limitata si un defazaj prost la capete, bineinteles, asta in bucla deschisa. Miracolul apare cand aceasta amplificare mare in bucla deschisa este redusa de reactia negativa la valoarea pe care ti-ai impus-o si astfel, vei avea o fidelitate buna, raspuns bun in frecventa si alte avantaje.Dar daca pui intrerupatorul acela ce-o sa obtii? Un amplificator care amplifica mult si prost. Nu mai spun ca impedanta de iesire a unui amplificator este influientata de reactia negativa cu consecintele de rigoare.Daca cineva, chiar, vrea sa-si faca un amplificator fara reactie negativa globala, trebuie sa-si puna asta in cap inainte de a incepe sa-si conceapa amplificatorul. Altfel, eu nu-i impiedic pe altii sa faca asta si nici nu opinez ca ar fi o eroare daca lor le place acest lucru!Totusi as comenta ca unii constata ca pot pune intrerupatorul si nu vad ca amplificatorul sa aiba vreo functionalitate incorecta. Cei care constata asta, au o reactie negativa care nu face nimic, sau poate foarte putin. Daca e asa, atunci lasa amplificatorul fara comutator, e mai bine. E ca si cand ai cere unui surd sa vorbeasca mai incet si nu te asculta.Uneori o reactie negativa poate crea probleme mari de stabilitate transformand amplificatorul in oscilator, sau mai discret, oscileaza cand are anumite conditii (de ex. intrare in limitare). Atunci trebuie luate masuri de compensare a unor etaje, micsorare a amplificarii in bucla deschisa, etc. In acest caz, unora li se pare ca reactia negativa e un lucru rau care deturneaza realitatea. In fond, o modalitate simpla de a recunoaste necunoasterea.In acelasi registru, cum sa pui un simplu comutator pentru a schimba modul pentoda cu modul trioda, pur si simplu fara a lua si alte masuri? Ganditi-va ca Suhoi 27, nu mai spun de 37, fara feedback-urile prezente in constructia lui nu ar putea sa zboare. Acolo stiinta reglajului este dusa la extrem.

[mișa]

Amplificatoarele cu lampi ar avea mai degraba nevoie de protectie la mersul in gol, nu la scurt circuit pe iesire. Cam cum e treaba...daca amplificatorul (respectiv transformatorul de iesire) ramine in gol, nu apar probleme pina in momentul in care e adus in limitare (clipping), moment in care tensiunea in primar creste foarte mult, adica apar spituri de KV, care de obicei strapung traful. Eu am patit, dupa care am facut masuratori. O intimplare nefericita a facut ca la un amplificator facut de mine sa fie deconectat de la difuzoare un canal. Nici o problema pina am ajuns la limitare. De asemenea, un amplificator care mi-a fost adus la reparat a patit acelasi lucru. Acesta era produs de Primaluna. Cind am comandat transformator original, mi-au trimis bonus 2 placute cu diode de protectie, insotite de instructiuni de montaj.

[Vizitator]

Eu cind am propus comutarea reactiei negative am avut in vedere un comutator ce schimba cite ceva din configuratia amplificatorului fiindca lucrurile nu se fac in doru' lelii, este o prostie sa atenuezi semnalul cind poti controla amplificarea globala astfel incit nivelul in cele doua situatii sa fie relativ egal dar fireste pentru o constructe finisata este mai greu si probabil inutil.Tehnic privind lucrurile ,reactia negativa micsoreaza distorsiunile armonice si de intermodulatie, limiteaza banda de trecere marind raportul S/N oferind stabilitate in punctul de functionare ales si micsoreaza impendanta transformatorului avind referinta de corectie tensiunea citita pe secundarul transformatorului, intreaga bucla este controlata doar de acest parametru Us cea ce eu il consider GRESIT fiindca tine rigid un sistem ce evolueaza in continuare dincolo de secundarul transformatorului, concret bucla ar trebui controlata de un sitem acustic ce poate corecta modificarile de impendanta si faza a sarcinii si daca amplificatorul are capacitatea dinamica de a raspunde si a tine sub control atunci da, avem un raspuns tehnic corect sau printr-o analogie de tip SUHOI o masina poate fi controlata simplu la frinare sau cu ABS, in primul caz frina poate fi rigida si controlul masinii se face cu noroc ,in al doilea caz se citeste aderenta si frinare se face controlat...Comutarea unui amplificator in trioda/pentoda nu poate fi facuta iarasi la intimplare, Sebi , amindoi stiim cum trebuie procedat si ce conditii sint necesare dar in acest topic initiat de tine cred ca ar trebui retinuta acuratetea tehnica a unui PP realizat profesional de la care foarte multi pot invata...

[sebi_c]

Reactia negativa nu este ceva rigid! Este un mecanism care are in elementul de comparatie pe o intrare semnalul de intrare si pe cealalta intrare, semnalul de la difuzor. Semnalul de la iesire este cel supus corectiei si nicidecum nu este cel de referinta, asa cum semnalezi. E un sistem automat de reglaj in care referinta este semnalul de intrare. Cum sa creasca S/N? E o afirmatie gresita, intrucat reactia negativa in amplificatoare nu este un reglaj automat al nivelului!Sistemul isi propune sa minimizeze erorile semnalui de la iesire fata de semnalul de la intrare. Asta este spusa "babeste" si nu vad rigiditatea in nici un fel. Cum sa tot butonezi reteaua de reactie in concordanta cu semnalul acustic? Atunci pune un microfon unde e ascultatorul si intoarce-l in etajul de comparatie (de regula primul etaj) si ai ce-ti doresti, desi sunt sceptic ca ar functiona corect. Cand facem un amplificator nu ne gandim la sarcina difuzorului si mai mult la ce ajunge la ascultator. Astea-s chestiuni care ma depasesc si nici nu-mi propun sa le deslusesc!Eu opinez ca sistemele cu reactie sunt cele mai fidele, flexibile si repetabile. Banda de frecvente creste si defazajul este imbunatatit in mod evident, fapt aratat de THD intr-un caz si altul. Tendinta lor e sa fie ideale, desi nu ajung ideale dar oricum ceva mai bun ca ele nu poate fi.Daca luam cazul acestui amplificator, am spus ca amplificarea in bucla deschisa este 43dB si cu bucla inchisa, 28dB. Rezulta o pierdere a amplificarii cu 15dB, un cost, dar si cu avantajele explicate si in mod evident, demonstrate. Cu cat pierderea de amplificare e mai mare, cu atat fidelitatea amplificatorului e mai mare (THD mai mic), dar si problemele de stabilitate sunt mai mari, uneori de nerezolvat. De aici si compromisurile!Daca as pune un comutator care sa inlature feedback-ul ar trebui sa reduc amplificarea globala la 28dB ca studiul sa fie asupra unor sisteme comparabile.

[romicap]

@,, Cand facem un amplificator nu ne gandim la sarcina difuzorului si mai mult la ce ajunge la ascultator.,, Foarte adevarat !

[Vizitator]

Sebi, am facut masuratori pe SE clasa A2 OT 100 in trei situatii in care am pastrat constanta puterea de iesire 10w pe Zout=8 ohm si iata evolutia THD :0% NFB-2,27% THD4%-NFB-1,58% THD10%-NFB-1,12% THDPrevizibil distorsiunile scad cu procentul NFB iar banda de frecventa creste aprox. proportional, aceasta fiind situatia in care impendanta transformatorului are o variatie mai mica de 3% pentru cele trei cazuri (verificat cu ajutorul H2 ce se pastreaza relativ constant)Concluzii:-Rationamentele tale de proiectare strict tehnice sint corecte, intregul proiect facut de tine este admirabil ,asta fara indoiala, felicitari !-Scaderea la jumatate a procentului de THD <3% prin dublarea NFB poate fi nerelevanta perceptiei urechiometrice, subiectiv deci greu de apreciat-Sub rezerva ca masuratorile mele SE pot fi percepute audiofil diferit de varianta ta PP imi declin compententa-Speculatile legate de comportarea NFB nu pot fi rezolvate simplu, iarasi sub rezerva subiectivului majoritatea amplificatoarelor facute de mine au sunat mai bine (pe batrinele boxe KEF) fara NFB-Argumentele tale sint de bun simt le apreciez, muncesc ca sa le verific deci pentru mine sint un cistig...

[sebi_c]

Sebi, am facut masuratori pe SE clasa A2 OT 100 in trei situatii in care am pastrat constanta puterea de iesire 10w pe Zout=8 ohm si iata evolutia THD :0% NFB-2,27% THD4%-NFB-1,58% THD10%-NFB-1,12% THDPrevizibil distorsiunile scad cu procentul NFB iar banda de frecventa creste aprox. proportional, aceasta fiind situatia in care impendanta transformatorului are o variatie mai mica de 3% pentru cele trei cazuri (verificat cu ajutorul H2 ce se pastreaza relativ constant)Concluzii:-Rationamentele tale de proiectare strict tehnice sint corecte, intregul proiect facut de tine este admirabil ,asta fara indoiala, felicitari !-Scaderea la jumatate a procentului de THD <3% prin dublarea NFB poate fi nerelevanta perceptiei urechiometrice, subiectiv deci greu de apreciat-Sub rezerva ca masuratorile mele SE pot fi percepute audiofil diferit de varianta ta PP imi declin compententa-Speculatile legate de comportarea NFB nu pot fi rezolvate simplu, iarasi sub rezerva subiectivului majoritatea amplificatoarelor facute de mine au sunat mai bine (pe batrinele boxe KEF) fara NFB-Argumentele tale sint de bun simt le apreciez, muncesc ca sa le verific deci pentru mine sint un cistig...

Corecte afirmatiile! Nu prea inteleg matematic procentele exprimate; sa inteleg ca reprezinta scaderea amplificarii cu valoarea procentelor prin modificarea rezistentelor din reteaua de reactie.Efectul NFB este mult mai vizibil la SE decat la PP. Insa NFB poate produce o modificare majora a comportamentului amplificatorului, in afara de imbunatatireTHD, astfel: dinamica mult mai buna, iesirea rapida din situatiile in care un semnal puternic produce un dezechilibru major, etc. Intrarea in limitare este mai greu perceputa in cazul cu NFB, decat fara. Fara NFB, intrarea accidentala in cliping este deranjanta rau, percepandu-se zgomote evidente. In alta ordine de idei, fara NFB, am constatat ca amplificatorul functioneaza relativ corect la circa 1/2 din puterea cu NFB. Am pe panou dB-metre si am observat asta. As concluziona ca amplificatorul cu reactie este mult mai agil si mai robust, pe langa fidelitatea remarcabila.

[adigh]

Reactia negativa globala nu e panaceul universal in materie de amplificatoare cu tuburi.Nici prea mare nu e buna dar nici prea mica. E vorba de un compromis unde suna cel mai bine. Un compromis/potrivire intre amplificator si difuzor nu intre amplificator si rezistenta de proba.Pe rezistenta de proba pare simplu, marim reactia - scad distorsiunile, deci reactia negativa rules.Pe difuzor se atinge un maxim de calitate cu un anumit damping factor adica cu un anumit grad de reactie negativa.Marind prea mult damping factorul, adica reactia negativa, e posibil sa scada calitatea sunetului. Nu toate amplificatoarele ating acel maxim cu acelasi damping factor adica cu aceeasi reactie negativa, depinde si de reactiile negative locale.Asa se face ca un amplificator cu 0,5% distorsiuni pe rezistenta poate suna mai prost uneori decit unul cu 1% distorsiuni pe rezistenta de proba.Asta nu inseamna ca aparatele de masura pot fi aruncate la gunoi. Trebuie doar corect interpretate masuratorile.Pentru determinarea sunetului unui amplificator nu ne putem referi exclusiv la THD. Vorbim de un set de parametrii fiecare cu ponderea lui.Ne-am obisnuit sa facem masuratorile pe o rezistenta de proba si e cel mai bine asa, e cel mai convenabil.Numai sa nu uitam ca sunetul va fi redat de difuzor nu de rezistenta de proba.

[Vizitator]

Sebi, am facut masuratori pe SE clasa A2 OT 100 in trei situatii in care am pastrat constanta puterea de iesire 10w pe Zout=8 ohm si iata evolutia THD :0% NFB-2,27% THD4%-NFB-1,58% THD10%-NFB-1,12% THDPrevizibil distorsiunile scad cu procentul NFB iar banda de frecventa creste aprox. proportional, aceasta fiind situatia in care impendanta transformatorului are o variatie mai mica de 3% pentru cele trei cazuri (verificat cu ajutorul H2 ce se pastreaza relativ constant)Concluzii:-Rationamentele tale de proiectare strict tehnice sint corecte, intregul proiect facut de tine este admirabil ,asta fara indoiala, felicitari !-Scaderea la jumatate a procentului de THD <3% prin dublarea NFB poate fi nerelevanta perceptiei urechiometrice, subiectiv deci greu de apreciat-Sub rezerva ca masuratorile mele SE pot fi percepute audiofil diferit de varianta ta PP imi declin compententa-Speculatile legate de comportarea NFB nu pot fi rezolvate simplu, iarasi sub rezerva subiectivului majoritatea amplificatoarelor facute de mine au sunat mai bine (pe batrinele boxe KEF) fara NFB-Argumentele tale sint de bun simt le apreciez, muncesc ca sa le verific deci pentru mine sint un cistig...

Corecte afirmatiile! Nu prea inteleg matematic procentele exprimate; sa inteleg ca reprezinta scaderea amplificarii cu valoarea procentelor prin modificarea rezistentelor din reteaua de reactie.Efectul NFB este mult mai vizibil la SE decat la PP. Insa NFB poate produce o modificare majora a comportamentului amplificatorului, in afara de imbunatatireTHD, astfel: dinamica mult mai buna, iesirea rapida din situatiile in care un semnal puternic produce un dezechilibru major, etc. Intrarea in limitare este mai greu perceputa in cazul cu NFB, decat fara. Fara NFB, intrarea accidentala in cliping este deranjanta rau, percepandu-se zgomote evidente. In alta ordine de idei, fara NFB, am constatat ca amplificatorul functioneaza relativ corect la circa 1/2 din puterea cu NFB. Am pe panou dB-metre si am observat asta. As concluziona ca amplificatorul cu reactie este mult mai agil si mai robust, pe langa fidelitatea remarcabila.

Da, cred ca nu am fost prea clar, primele procente reprezinta nivelul de tensiune aplicat pe catodul primului tub si este dat de raportul R reactie/Rk, practic am avut in doua situatii cu Rk=1.5k 39K/1,5K respectiv16K/1,5k sau procentual 4% si 10% (cu aproximatie)