Modificare sursa ATX => Proiect didactic

[costyy86]

O sa caut si C2222, desi nu am gasit dar probabil voi inlocui cu 945, renumiti in surse ATX.

@marian, am alimentat fara bec, am pus o siguranta rapide de 1.5A, si cand am alimentat nu a mai ramas nimic din ea, deci undeva este o mica-mare problema...

[Marian]

Oameni buni, faceti tot posibilul sa spuneti exact ce aveti voi si ce ati facut voi, ca uite asa apar topice cu probleme aparent inexplicabile la scheme de altfel ok, pana si cele mai mici modificari pot cauza probleme mari daca nu sunt corect intelese, nu e prima data cand vad asta pe forum, si din pacate unii greu si tarziu lasa de inteles ca ar fi modificat cate ceva de fapt la schema, probabil in convingerea ca stiu ei mai bine,.... nu stiu, nu vreau sa par critic, dar in acelasi timp vreau sa se inteleaga clar de ce detaliile sunt foarte importante.

 

Si eu cred ca 2R2 in loc de 0R5 ar putea fi o problema, depinde si de traful driver, nu stiu daca BC546 ar putea fi totusi o problema, pana la urma i-am vazut folositi si la oscilatoare de radiofrecventa ( mini-emitatoare fm ), ori frecventa de aici nu se poate compara cu cea de acolo. Dar mai vad ceva, nu am stat sa calculez dar compensarea pare a fi sensibil schimbata fata de ce am ales eu initial, e posibil sa ai instabilitate, si asta nu se poate observa decat cu osciloscop.

[costyy86]

Scuze, greseala mea ca am uitat sa specific de la inceput modificarile aduse din lipsa de componente.

Am inlocuit componentele cu unele specifice si pe langa aceasta am gasit si puntea redresoare din prmar avand o conductie inversa de aproximativ 1.2K, ciudat defect, am schimbat-o si pe aceasta si am pus iarasi becul inseriat si nu mai sta aprins, mai mult inca nu am apucat sa testez, o sa testez azi sa vad cum se comporta la curentul necesar.

Multumesc.

[costyy86]

Sursa functioneaza pe tensiunea de 6,3v ok, tensiunea mare care de fapt nu este de 170-190v trebuie sa fie de 250-280v, am bobinat traful pentru aceasta tensiune cu 115 spire, pana aici totul bine, insa, la cuplarea ei (este activata printr-un jumper, deci un secundar al trafului este legat direct la diodele redresoare care sunt UF4007 si celalalt secundar la un jumper), si la alimentarea sursei, aceasta intra in protectie, redresarea a fost facuta cu 3x82uf/400v si o rezistenta in paralel de 47K.

Am lasat si numai un condensator si degeaba, tot nu porneste, intra in protectie, am scos si rezistenta si atunci sursa porneste daca o scot si o bag in priza de cel putin 10 ori dar repede, altfel nu, in concluzie totul survine de la incarcarea electroliticilor in secundar, tin sa precizez ca acelasi simtome sunt si cu becul inseriat si direct alimentata fara bec.

Ce as putea face?

Am inteles ca la tensiunile nestabilizate inductanta dupa diode nu are nici un efect.

Multumesc.

 

L.E. La protectie am pus in seria cu rezistenta de 150K un semireglabil de 20k, am reglat la maxim dar degeaba, ma gandesc sa maresc rezitenta, sa pun una de 220k inseriata cu semirglabilul.

Editat Octombrie 23, 2014 de costyy86

[Marian]

E posibil ca pragul protectiei sa fie prea jos, daca poti ridica-l putin. Inductanta de dupa redresare asa cum stii ajuta si la tensiunile nestabilizate, ea nepermitand o crestere foarte brusca a curentului ci punand acolo o panta deci asigurand o oarecare intarziere a aparitiei pragului declansator pentru protectie. Incearca fie prin ridicarea pragului protectiei fie prin folosirea unei inductante dupa redresare.

[costyy86]

Am rezolvat cu protectia, am marit rezistenta la 220K si nu mai intra protectia cand alimntez.

Am inceput sa fac teste, am pus o nichelina pe partea de 6.3v dar scadea drastic tensiunea chiar si la un consum de 0.3A, de vina era inductanta recuperata din sursa de pc, si pusa asa, deoarec inca nu am reusit sa calculez valoarea ei.

Inductanta are urmatorele marimi:

Dimensiune exterioara 20mm, interioara 12mm si latimea inelului 7mm, este un tor galben cu alb, si era bobinat cu 32 spire.

Dupa ce am eliminat inductanta si am pus un strap, se comporta ok pana pe la 4 A, dupa aceasta valoare,daca urcam mai sus traful incepea sa "pocneasca" incontinuu, din lipsa inducatantei? o sa calulez si asta sa vad daca voi reusi, sau este posibil din cauza ca nu este suficient de stransa sarma pe traf? 

 

L.E. Ca prin minune dupa calcul a  rezultat pe acel tor T80-26 un numar de spire de 32.

Editat Octombrie 24, 2014 de costyy86

[costyy86]

@marian, scuze ca nu mi-am dat seama, probabil am intrat prea mult in detalii si am populat topicul intr-un mod negativ avand probleme cu sursa.

Rog un moderator sa mute mesajele mele incepand cu postul #114, in alt topic corespunzator sau unul nou.

Multumesc.

[Marian]

Stai calm, de cateva zile, eu sunt unul din moderatorii de aici, il ajut pe Dr.L, daca as fi considerat ca poluezi topicul as fi reactionat intocmai, dar nu este cazul te asigur, se vorbeste in mare parte despre sursa mea, sau oricum despre o varianta a ei, deci nu suntem offtopic. Lipsa de reactie din partea mea ca si raspuns la problema ta se cauzeaza timpului limitat, in ultimul timp am fost destul de aglomerat, am ceva comenzi pe care fac tot posibilul sa le satisfac in timp util, lucrez si la un proiect ceva mai pretentios in comun cu un coleg de pe forum, colac peste pupaza fac tot posibilul sa asist pe cat mai multi utilizatori de pe forum, fie ca este vorba aici la alimentatoare, fie la amplificatoare sau la incepatori sau pe privat sau mai stiu eu pe unde... si uite cum ma imprastii in 10   Dar nici nu pot refuza pe careva daca sunt in masura sa asist, nu-mi sta in caracter.

 

In fine, o sa mai revizuiesc postarile tale si sa fac si ceva calcule sa vedem cum stam pana aici, intre timp vreau sa imi spui daca in afara de modificarile mentionate, schema este exact cea a mea ( sper ca np-ai incercat stabilizare fara inductanta ).

[costyy86]

Stiu cum este cu timpul, si la mine este aceiasi problema.

 

Sursa este intocmai cea facuta de tine, cu modificarile ce am  spus in posturile trecute, cele de pe imagine, dar am cautat si am remediat exact dupa schema ta, componentele sunt aceleasi cu exceptia:

Transformatorul folosit este format din EE, cu miez rotund de 100mm^2, tot ca al tau numai ca este mai spatios.

Am mai adaugat un secundar nestabilizat  ( de fapt sunt 2, dar se poate folosi numai unul, se muta prin jumper inainte de redresare de 150v sau 250V), acesta este format din 4xUf4007, 3x 82uF/400v si o rezitenta de 47K in paralel, de snubber am uitat aici.

Aceste tensiuni au fost bobinate cu 80 spire si respectiv  115 spire, cu sarma de 0.4mm.

 

Secundarul stabilizat de 6.3V bobinat cu 2 x 5 spire cu 4 x 0.6mm, redresarea cu dioda dubla F12C20, 4 x 470uf,rezistenta de 220R in paralel precum si snubber cate unul pe fiecare dioda din 2R2 + 1n.

 

Da, am incercat fara inductanta, dupa cum am spus cu inductanta scadea tensiune drastic, fara ea mergea, nu scadea deloc dar dupa un consum de 3-4A incepea traful sa pocneasca intermitent, categoric nu am tinut decat 2-3 secunde...

 

P.S. Nu am traf capsulat pentru alimentarea lui Tl494, am pus unul necapsulat, afecteaza cu ceva campul magnetic?

[costyy86]

 

Acum alegem formula dupa care vom calcula traful, si eu merg de obicei pe:

 

Si avem asa:

-Upmin este tensiunea minim estimata in primar, se exprima evident in Volti;

-Ton este timpul de conductie pentru fiecare tranzistor, se exprima in uS;

-Bmax este inductia maxim admisa in miezul trafului se exprima in Tesla;

-Sm este sectiunea miezului magnetic, se exprima in mm^2;

 

Upmin, este tensiunea corespunzatoare retelei minime la care dorim ca sursa sa poata functiona corect, in acest punct se ia in considerare umplere maxima, sa zicem ca dorim ca la retea minima de 180Vca, sursa sa poata functiona totusi corect. Puterea dorita la iesire ar fi 105W, estimand un randament per ansamblu de sa zicem 80% asta presupune o putere in primar de 130W care corespunde unui curent de cca 0,7A extras din reteaua de 180Vca. In schema mea intre redresare si retea am un NTC la care am masurat la temperatura camerei 5 Ohm, pe astia ii iau in considerare pentru a estima pierderea pe el ( in practica va fi mai putin, el incalzindu-se dar nu strica sa fim generosi ), deci avem 3,5V picati pe NTC, ne mai raman 176,5Vca dupa el si deci la intrarea in puntea redresoare, pe aceasta din urma mai pica aproximativ 1,4V deci raman 175V care ridicati la varf de electroliticii de filtrare devin 247Vcc.

 

De aici impartim tensiunea asta pe jumatate si avem 2 ramuri de +/-123,5Vcc. Am zis mai devreme ca puterea estimata in primar ar fi 130W, aceasta putere va fi extrasa din fiecare ramura pe rand, deci curentul respectiv ar fi cam 1A. Acuma avem electrolitici de 330u, acestia sustin un curent de 1A la impulsurile de 10mS caracteristice redresarii retelei in punte, cu un riplu de 30Vvv, luam in considerare o medie pe care o scadem din ramura de 123,5V si raman 108,5V. Mai departe in calea catre primar avem tranzistorii, in cazul de fata banalii ST13007, care la 1A vad ca au o tensiune CE de saturatie de 1,5V, deci mai raman 107V. Inseriat cu primarul avem un condensator de 1u pe care inevitabil avem ceva pierderi, frecventa pe traf am zis ca este 36,5Khz, deci perioada de 27,4uS, umplerea maxima este in configuratia asta ( frecventa oscilator si respectiv valoare CT ) de cca 94% deci perioada scade la 25,7uS, si Ton pentru fiecare ramura este de 12,8uS, avem nevoie de cifra asta pentru determinarea riplului pe condul inseriat cu primarul si deci avem aproximativ 12,8Vvv, scadem media din cei 107V si raman 101V pentru primar ca si Upmin.

 

Ton este timpul cat fiecare tranzistor conduce, si se afla dupa frecventa de lucru pe traf si umplerea maxim posibila, am descris detaliat mai sus, sunt acele 12,8uS.

 

Bmax il estimam din pdf-ul materialului din care este realizat traful, asta ce-l am eu nu scrie pe el, dar merg pe premisa ca este 3C90 ( fiind cele mai des folosite ), si la asta am in pdf pentru 36Khz si 100mW.Cm^3 cam 0,2T.

 

Sm asa cum spuneam este sectiunea miezului folosit, in cazul meu este vorba de 100mm^2.

 

Numarul de spire in primar este asadar:

 

 

 

@marian,vreu sa invat sa calculez bine numarul de spire la acest model de sursa, la cea nestabilizata stiu, dar asa inca nu am reusit sa invat, cand ai timp daca vrei te rog sa imi explici si mie, cum si de unde aflu valorile cele bolduite cu albastru, am cautat un pdf al unui condensator sa incerc sa gasesc ceva care sa ma ajute in determinarea riplului,  desi am gasit un tabel,nu am reusit sa descifrez.

De unde cei 30Vvv si ce inseamna, si cum s-a ajuns la procentajul acela de 94%?

Multumesc.

[Marian]

Cer scuze pentru intarzxierea raspunsului, am vazut intrebarea mai devreme dar nu am avut timp sa raspund, de fapt nici acum nu am prea mult timp deci voi incerca sa fiu succint.

 

La partea cu condensatorul totul se bazeaza pe o formula (I*T)/C, adica la numarator curentul de sarcina suportat de condensator, inmultit cu timpul dintre impulsurile cu care este incarcat si rezultatul se imparte la capacitate. Timpul se exprima in secunde, iar capacitatea in farazi. Aceasta descrie variatia de tensiune pe un condensator in functie de frecventa impulsurilor si curentul de sarcina. In cazul de fata era vorba despre redresarea in punte a tensiunii de la retea ( adica a ambelor semialternante ) ceea ce presupun impulsuri ( semisinusoide ) la 10mS distanta ( distanta dintre varfurile lor ), si  un curent de cca 1A, deci (1*0,01)/0,00033=30,3V, aceasta este o variatie de +/-30V, un soi de unda triunghiulara care se suprapune peste o tensiune medie, e poate un mod simplist de a privi lucrurile dar cred eu ok.

 

Umplerea maxima la TL494 este dictata de valoarea CT, exista un tabel in pdf Percent Deadtime versus Oscillator Frequency, acolo gasesti cat anume este timpul mort in functie de valoarea Ct si frecventa oscilatorului.

[costyy86]

Inteleg ca esti ocupat, deaceea am spus cand poti atunci sa raspunzi.

Partea cu riplul am inteles,multumesc, insa la graficul din pdf-ul integratului nu sunt sigur daca am inteles, condensatorul din Ct este de 1N si frecventa 40kHz.

Ar fi un procent de aproximativ 84%?

 

[Marian]

Asa cum poti observa chiar din imaginea ta cele 2 valori ale CT din grafic sunt identice, este o eroare prezenta in majoritatea pdf-urilor din cate am observat, eu am mers pe premiza ca de fapt jos este 1n si sus 10n, mergand pe ideea ca cu cat CT este mai mare cu atat timpul mort impus este mai mare, insa o nota de aplicatie de la Texas Instruments pe care tocmai ce am consultat-o zice ca este exact invers, cu cat CT e mai mare cu atat timpul mort este mai mic, nu se explica si de ce, nu se da nici o explicatie referitoare la cum influenteaza variatii ale Ct timpul mort si mie mi se pare contraintuitiv de aceea o sa testez eu insumi pe osciloscop si pe un breadboard saptamana asta sper cand o sa am ceva timp liber ca sa ma lamuresc. Oricum pentru siguranta se poate lua in calcul timpul mort minim impus de comparatorul de la pinul 4 care este de cca 3% din perioada, deci umplere maxima de 97%.

[costyy86]

@marian, te rog cand ai timp sa te uit peste postul #129 , si sa imi spui parerea ta.

Multumesc.

[Marian]

Am citit si inteleg de acolo ca ai stabilizare pe 6,3V si totusi tensiunea in sarcina scade foarte mult, ceea ce este o animalie devreme ce rolul stabilizarii este tocmai de a mentine tensiunea fixa, nu stiu sa fii auzit comportamentul asta de la altcineva, ceea ce ma face sa ma intreb, esti sigur ca ai configurat corect bucla de reactie? Cred ca cel mai bine ar fi sa desenezi tu o schema intocmai cu ce ai facut acolo, stiu ca probabil cere timp dar e pentru tine, deci interesul tau sa te implici, clar ai ceva diferente fata de ce am facut eu initial, deci renunta la a mai desena modificari pe schema mea ci fa tu de la capat o schema cu exact ce ai acolo, doar asa putem sa ne lamurim.