Modificare sursa ATX => Proiect didactic

[MrPerform]

Pai cel bobinat cu 40 de spire e cel facut dupa acel calul si am obtinut aprox 42 dar cum am bobinat cu 2 fire de 0,6 in paralel au incaput la fix 20 pe un rand dar cu acesta la fel face si cu protectia scoasa mi se incalzesc tranzistorii in 2 minute la peste 50 grade cu sarcina de un bec 40W si in gol la fel tot undeva la 50 grade. Cu protectia scoasa funciona dar acum orice traf ii pun bazaie trafu urat si cum pun o sarcina imi cade tensiunea la 0 cu oricare dintre ele. si daca pun o sarcina cum ar fi un bec de 40W imi palpaie becul si in timp ce se aprinde trafu bazaie cand e stins tiuie cam cu un interval de 1 sec/2 sec. deci ceva sa defectat si nu imi dau seama ce...si TL-ul pare in regula dupa masuratori pe osciloscop dar tot nu mai functioneaza cum tebuie. Am pus protecia la loc si la fel...bazaie si cade tensiunea la 0.

[Marian]

Evita sa mai testezi folosind becuri cu filament pe post de sarcina, fa tot posibilul si foloseste-te de sarcini pur rezistive, pana si nichelina de resou ar merge, e mult mai ok comportamentul. In alta ordine de idei, ai zis ca ai CT1,5n si RT 12k, asta inseamna 30,5khz frecventa a trafului ( 61khz la oscilator ), deci daca as lua in considerare un Ton maxim de sa zicem 15,5uS, tensiune maxima 160, Bmax de 0,2 si sectiunea de 211, ar trebui cam 60 de spire, acuma la 40 de spire si o medie de sa zicem 140V ai avea o inductie de cam 0,25T... nu e stralucit dar nici grav nu cred ca este... problema la tine cred ca alta este, fie tranzistorii au probleme ( si am intalnit tranzistori care la masuratoare pe multimetru aratau relativ ok dar in sursa nu mergeau, si o data schimbati problema s-a rezolvat ), fie poate ca ai probleme cu insasi traful driver si daca este asa e nasol... incearca sa inlocuiesti cam tot ce poti in partea de primar, mai ales tranzistorii, dar si restul de componente ( condensatori, diode, rezistente, condensatorul ala inseriat cu primarul...), si tranzistorii driver cu tot ce e pe langa ei, controller-ul cred ca este ok deoarece forma de unda pe iesiri mi se pare ok. Daca asa nu merge ok sursa atunci traful driver ramane inculpatul. Si nu mai fa teste fara protectie, decat in eventualitatea in care stii foarte bine ce ai de facut, ori esti pregatit sa sacrifici multe componente active de putere, pe altarul cunoasterii.

 

Bafta.

[cavit]

Puteti face sursa de 1kw cu 5 trafo identice din surse atx asfel daca sursa e ridcatoare puneti primarele in paralel si secundarele in serie, daca coboritoare puneti primarele in serie si secudarele in paralel, raportul de transformare pentru fiecare trafo este raportul de transformare al sursei impartit la 5. puteti sa bobinati si primare duble pentru topologia pushpull si sa le preveti cu cate o pereche de tranzistori pe fiecare, asa cunm e in cele mai multe invertoare.Daca tensiunea de alimetare e mai mare de 24 v topologia push pull nu mai e asa convenabila, mai bine e punte sau semipunte.eu am facut push pull de 1-2kw si la 120v dar pe un trafo mare unic, e greu de izolat intre ele cele 2 sectiuni ale primarului dublu la tensiuni asa mari,la 120v varfurile intre le trec de 300v, mai cu seama pe transformatoare mici, pe un traf mare se poate bobina cu litz wire izolat la 5kv, mai mult decat destul.cel mai bine pentru push pull e ca ambele sectiuni sa fie bobinate odata cu conductor dublu pentru a fi identice, daca le bobinati suprapus apar dezechilibre si se satureaza miezul.Nu e recomandat sa le bobinati cu banda dubla, deoarece capacitatea dintre ele e destul de mare, poate ajunge si la 100 nf pentru trafo ceva mai mari pe E65 si la 120v, fapt ce duce la cresterea consumului in gol si incalzirea suplimentara a tranzistorilor.Cu banda dubla e ok la tensiuni mici pana la 36v la 120v nu mai e bine in plus peste 120v emai buna punte decat push pull.am bobinat si eu cu banda dubla pentru 120 v si am vazut ce poate face capacitatea dintre ele, a mers dar nu minunat.

[Marian]

Cavit, aici este vorba despre Modificare ATX, nu improvizatii cu componente din ATX, se vorbeste deci strict despre semipunte si unele modificari aduse unei arhitecturi deja cunoscute, care se pastreaza, rog deci sa nu ne abatem de la subiect.

[MrPerform]

Cavit, aici este vorba despre Modificare ATX, nu improvizatii cu componente din ATX, se vorbeste deci strict despre semipunte si unele modificari aduse unei arhitecturi deja cunoscute, care se pastreaza, rog deci sa nu ne abatem de la subiect.

Problema a fost in PWM si anume un tranzistor c945.

Am rebobinat 66 de spire Cu0,6mm, am bobinat 33 spire pe urma secundarul Cu0,6x2 si pe urma celelalte 33 spire, suntul pe primar am pus 47ohmi+ 4,7nF, tranzistorii sun E13009, condensatorii de filtraj in primat 470uF/200V, condensatorul pe primarul trafului 1uF/250V(dintr-o sursa ATX) si tot se incalzesc tranzistorii E13009.

Cam in 30 de secunde dupa ce alimentez depaseste 45ªC radiatorul lor si asta in gol.

Am legat un resou care avea nicheina in el...am avut un consum de 3,6A si o cadere de la 96Vcc la 86Vcc si in secundar nu am nici o problema tensiunile sunt egale 48Vcc.

Momentan folosesc un ventilator pentru tranzistorii de forta dar nu mi imi pace sa se incalzesc fara ventilator. Ce as putea sa mai ajustez?

Cam asa arata acum.

 

Atasez si cablajul...poate e vre-un traseu pus unde nu trebuie. 

Editat Septembrie 16, 2014 de MrPerform

[Mircea Crisan]

Daca te saturi de experimentat iti pot vinde eu un cablaj facut de fabrica.

[MrPerform]

Daca te saturi de experimentat iti pot vinde eu un cablaj facut de fabrica.

Nu mi-ar strica daca ai pentru etd49, dar momentan trebuie sa o fac sa functioneze in parametrii ca acel cablaj cu siguranta nu imi rezolva problema.

[Mircea Crisan]

Da. Este pentru ETD49 un full bridge stabilizat fara PFC.

[Marian]

Nu prea imi place faptul ca semnalul de comanda al trafo driver e transmis prin acele fire ( destul de lungi ) dar nici nu sunt convins ca ele sunt cauza... am observat ca ai osciloscop, deci pune niste oscilograme luate direct de pe unul din secundare cu ambele iesiri in gol, si apoi cu ceva sarcina mica/medie pe una din iesiri, sa comparam cele 2 situatii si sa stim ce se intampla cu semnalul de comanda. Este bine de retinut faptul ca sursele ATX trebuie sa aiba in permanenta o sarcina minima conectata la iesire/iesiri, configuratia din primar cface absolut necesar acest lucru, monitorizand formele de unda intr-unul din secundare, atat in gol cat si in ceva sarcina, o sa intelegi si de ce.

 

PS: Acel "shunt" din primar este de fapt snubber-ul.

[MrPerform]

Nu prea imi place faptul ca semnalul de comanda al trafo driver e transmis prin acele fire ( destul de lungi ) dar nici nu sunt convins ca ele sunt cauza... am observat ca ai osciloscop, deci pune niste oscilograme luate direct de pe unul din secundare cu ambele iesiri in gol, si apoi cu ceva sarcina mica/medie pe una din iesiri, sa comparam cele 2 situatii si sa stim ce se intampla cu semnalul de comanda. Este bine de retinut faptul ca sursele ATX trebuie sa aiba in permanenta o sarcina minima conectata la iesire/iesiri, configuratia din primar cface absolut necesar acest lucru, monitorizand formele de unda intr-unul din secundare, atat in gol cat si in ceva sarcina, o sa intelegi si de ce.

 

PS: Acel "shunt" din primar este de fapt snubber-ul.

Da asa este...vizualizam pe youtube momentele in care testa leco sursa lui si m.am incurcat.

Snubberul am observat ca se incalzeste destul de tare rezistenta mai exact

 

In prima imagine este in gol pe o jumatate din secundar si in a 2-a o sarcina de 1,4A . 

[Marian]

Da pai este normal sa se incalzeasca rezistenta, puterea disipata pe ea este C*f*(U^2), in cazul tau probabil undeva peste 2,5W. Poti reduce disipatia asta prin micsorarea C, as zice sa incerci cu 1n sau 2,2n, vor trebui sa fie la o tensiune cat mai mare.

 

Formele de unda arata in principiu ok, totusi as zice ca este nevoie de un timp mort ceva mai mare, in oscilograme nu prea se distinge foarte clar cat anume este acest dead time dar daca e sa ma iau dupa ce vad acolo exista posibilitatea ca timpii de conductie la tranzistori sa se suprapuna un pic ( pe perioade foarte scurte ce-i drept ), suficient cat sa mareasca pierderile in comutatie, ca bipolarii nu-s la fel de rapizi ca si mosfetii. As zice sa maresti CT pe la 2,2 sau 3,3n si sa ajustezi RT pentru a mentine frecventa la cei cca 60khz pe oscilator, scopul este sa obtii o forma de unda pe osciloscop care sa evisdentieze si ceva timp mort, daca nu intelegi la ce ma refer zi si fac un mic desen.

[MrPerform]

Da pai este normal sa se incalzeasca rezistenta, puterea disipata pe ea este C*f*(U^2), in cazul tau probabil undeva peste 2,5W. Poti reduce disipatia asta prin micsorarea C, as zice sa incerci cu 1n sau 2,2n, vor trebui sa fie la o tensiune cat mai mare.

 

Formele de unda arata in principiu ok, totusi as zice ca este nevoie de un timp mort ceva mai mare, in oscilograme nu prea se distinge foarte clar cat anume este acest dead time dar daca e sa ma iau dupa ce vad acolo exista posibilitatea ca timpii de conductie la tranzistori sa se suprapuna un pic ( pe perioade foarte scurte ce-i drept ), suficient cat sa mareasca pierderile in comutatie, ca bipolarii nu-s la fel de rapizi ca si mosfetii. As zice sa maresti CT pe la 2,2 sau 3,3n si sa ajustezi RT pentru a mentine frecventa la cei cca 60khz pe oscilator, scopul este sa obtii o forma de unda pe osciloscop care sa evisdentieze si ceva timp mort, daca nu intelegi la ce ma refer zi si fac un mic desen.

 

Asta ajuta cu ceva?

[Marian]

Nu stiu de unde este oscilograma de mai sus dar cam asa ar trebui sa arate o oscilograma cu ceva dead-time "citita" pe oricare secundar:

 

Cat anume este timpul mort la varianta cu umplere maxima depinde de CT, in desenul meu probabil este cam mare ( cca 12% ) dar am pus asa ca sa intelegi despre ce este vorba. important este sa se vada un pic de palier la trecerea prin zero, acesta indica faptul ca exista un scurt timp in care ambii tranzistori sunt blocati intre impulsuri, si deci nu exista riscul conductiei simultane. Variaza valoarea CT pana obtii ceea ce am aratat, modificand si RT in consecinta pentru a pastra frecventa oscilatorului la 60khz.

[MrPerform]

Pai...de pe secundarul la care am 45 vcc dar e dinaintea redresarii. Si cum obtin acea forma de unda? Ca eu pun sondele pe iesirile din traf si arata asa cum am postat mai sus.

[Marian]

Sonda osciloscopului se pune direct pe bornele oricarui secundar, deci bineinteles ca inainte de redresare, setezi osciloscopul pe AC pentru a centra linia de 0. Acea forma asa cum am zis deja de 2 ori se obtine prin varierea CT ( stii bine ce este CT ), mareste si tu condensatorul ala pe la 2,2 sau 3,3n si ajusteaza RT ( rezistenta ) la valoarea potrivita pentru a pastra frecventa oscilatorului la cei 60khz... mai bine de atata nu stiu sa explic asa ca daca nu intelegi nici acum atunci iti spun eu direct ce valori sa testezi pentru CT si RT.