Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Invertor PANZER MMA160 IGBT


lorik199

Postări Recomandate

Nu e chiar simplu . Cel putin pentru mine ... Iar cu modificarile , sper ca stii ce faci . Chinezul s - a straduit destul ... Mai binele e dusmanul binelui , iar invertoarele sant pacatoase ( sensibile ) . Asta e parerea mea , nu neaparat  " litera de lege " . Spor la treaba ...

Editat de gauss
Link spre comentariu

Cu " zero " cam greu . Dar nu imposibil ... Vezi ca scurturile la iesire nu prea - i plac , ia " masuri " . Cat poate ... Arcul de sudare nu e chiar " scurt " . In fine ... poate ne tii la curent cu " ordinea operatiilor " ... Inca o data , spor ... !

Editat de gauss
Link spre comentariu

Multumesc de raspuns,

 

La transformatoare verificam regimul de mers in gol, in sarcina si scurcircuit. Ma gandesc ca merge si pocnitoarea asta cu conditia sa nu depasesc curentul maxim, curent care si-l limiteaza singur.

 

O schema pentru el se gaseste?

 

Si da, postez toate nazdravaniile pe care le fac.

 

Gauss? La ce te referi ca ,,ia masuri,, daca simte scurtircuit? Isi limiteaza cumva curentul? Eu nu am vazut nici o modificare.

Editat de autom
Link spre comentariu
Vizitator George Vintila

Va multumesc pentru pareri, m-am convins..trebuie sa maresc bugetul, cel putin pana la 900 de lei. Ca idee, un invertor mai de neam, neaparat garantie...2 ani...din magazin=no stress, cel putin stiu ca nu il repar din bugetul meu pe durata garantiei, daca e cazul. 

Link spre comentariu

Pentru George Vintila Te-ai gandit foarte bine! Totusi, vezi ca la bugetul ala , tot chinezesti o sa fie, la fel ca al meu dar mai scumpe.

 

Sfatul meu este sa iei legatura cu , colegul de forum nickrvl si sa vezi ce sfaturi sau ce variante iti da. Sigur te va sfatui bine!

 

Spor si sa ne spui ce ai facut , eventual poze.

Link spre comentariu

Multumesc de raspuns,

 

La transformatoare verificam regimul de mers in gol, in sarcina si scurcircuit. Ma gandesc ca merge si pocnitoarea asta cu conditia sa nu depasesc curentul maxim, curent care si-l limiteaza singur.

 

O schema pentru el se gaseste?

 

Si da, postez toate nazdravaniile pe care le fac.

 

Gauss? La ce te referi ca ,,ia masuri,, daca simte scurtircuit? Isi limiteaza cumva curentul? Eu nu am vazut nici o modificare.

! . Cum ai facut " scurtcircuitul " la iesire ? ( " fizic " si practic vorbind ... ) .

 

2 . Cu ce ai masurat curentul ?

 

3 . Ce durata a avut regimul de " scurtcircuit " ?

 

4 . Ai masurat tensiunea la iesire , in regim de scurt ? De curiozitate ...

 

5 . Daca totul ar fi fost " corect " , invertorul ar fi trebuit sa treaca macar in regim de " electrod lipit " , nemaiavand tensiunea specifica " arcului " , unele mai fac cate ceva in aceasta situatie . Daca nu , sau chinezul si - a modificat viziunea , sau  ceva nu functioneaza ...

Editat de gauss
Link spre comentariu

@autom:Eu as studia un pic schema de ZX 7 de pe internet, ca punct de plecare. Ce vine dupa 7 de obicei e curentul maxim propus/promis/dorit/visat, care mai dubleaza ceva componente de pe radiator.S-ar putea sa lipseasca din desene modulul de comanda cu uC si sa se lase cu dureri de cap daca incerci sa il elimini. Potentiometrul de tarie al arcului rigidizeaza caracteristica U/I de iesire. Curentul de iesire masurat care s-a schimbat inexplicabil are legatura cu modul in care il masoara invertorul intern si cu alimentarea de la priza,  nu cu electrodul folosit, cred ca rezulta din schema de ce, altminteri la consumarea electrodului ar creste neasteptat si necontrolat. Eu unul m-as gandi de cel putin 2 ori inainte sa incerc sa modific o schema cu modul de comanda cu microcontroller , pe care nu il pot inlocui in caz de ceva. Un ampermetru cu ac si shunt , inseriat pe borna de iesire ar trebui sa rezolve problema masurarii simplu si sigur. La scurtcircuit intervine antistickul si se face foldback la caracteristica sursei dupa cca 1 secunda. Comanda la fullbridge e...tricky (testat pe propriul portofel, iar tranzistoarele erau originale).

Editat de bolek
Link spre comentariu

! . Cum ai facut " scurtcircuitul " la iesire ? ( " fizic " si practic vorbind ... ) .

 

2 . Cu ce ai masurat curentul ?

 

3 . Ce durata a avut regimul de " scurtcircuit " ?

 

4 . Ai masurat tensiunea la iesire , in regim de scurt ? De curiozitate ...

 

5 . Daca totul ar fi fost " corect " , invertorul ar fi trebuit sa treaca macar in regim de " electrod lipit " , nemaiavand tensiunea specifica " arcului " , unele mai fac cate ceva in aceasta situatie . Daca nu , sau chinezul si - a modificat viziunea , sau  ceva nu functioneaza ...

 

 

Multumesc de raspuns.

 

1. scurtul l-am facut punand ambele borne in legatura.

2.Am masurat cu un sunt AEM de 150 A cu 75mv, tensiunea masurata cu un voltmetru tip multimetru.

3. Durata a fost de aprox 5-7 secunde (maxim 10 secunde)

4.Voi face un tabel cu aceste valori, voi relua masuratorile

5. Aici nu stiu ce sa raspund.

 

@autom:Eu as studia un pic schema de ZX 7 de pe internet, ca punct de plecare. Ce vine dupa 7 de obicei e curentul maxim propus/promis/dorit/visat, care mai dubleaza ceva componente de pe radiator.S-ar putea sa lipseasca din desene modulul de comanda cu uC si sa se lase cu dureri de cap daca incerci sa il elimini. Potentiometrul de tarie al arcului rigidizeaza caracteristica U/I de iesire. Curentul de iesire masurat care s-a schimbat inexplicabil are legatura cu modul in care il masoara invertorul intern si cu alimentarea de la priza,  nu cu electrodul folosit, cred ca rezulta din schema de ce, altminteri la consumarea electrodului ar creste neasteptat si necontrolat. Eu unul m-as gandi de cel putin 2 ori inainte sa incerc sa modific o schema cu modul de comanda cu microcontroller , pe care nu il pot inlocui in caz de ceva. Un ampermetru cu ac si shunt , inseriat pe borna de iesire ar trebui sa rezolve problema masurarii simplu si sigur. La scurtcircuit intervine antistickul si se face foldback la caracteristica sursei dupa cca 1 secunda. Comanda la fullbridge e...tricky (testat pe propriul portofel, iar tranzistoarele erau originale).

 Inca odata multumesc,

 

Da, o sa iau la sapat internetul. Ma bucur ca este de generatie veche si voi gasi ce caut ,

 

Am inteles ce face potentiometrul de tarie, practic schimba curba intre tensiune si intensitate a curentului.

 

Voi face modificari timide, reversibile

 

Si da, m-am gandit sa montez suntul si ,,ampermetrul,,. Spatiu pentru sunt exista.

 

Chestia asta nu inteleg ,,La scurtcircuit intervine antistickul si se face foldback la caracteristica sursei dupa cca 1 secunda. Comanda la fullbridge e...tricky .,,

 

D-le Bolek , daca o sa aveti timp, rabdare si curiozitate , va invit sa experimentam amandoi , cu obiectul in fata..........Binenteles, fac cinste. :dffe

Editat de autom
Link spre comentariu

Azi am facut treaba buna si pot spune ca mi-am indeplinit scopul pentru care am cumparat invertorul. Asa cum spuneam, vroiam o sursa de putere cu care sa incerc la supracurent diverse elemente de circuit ( sigurante termice) , sa ard scurtcircuite si sa vad ( prin termoviziune) supracurentii.

 

Am reusit sa fac invertorul sa porneasca de la 0 si am si ,,tarat,, oarecum indicatorul ampermetric.

 

Sintetizez masuratorile facute in scurticircuit

 

Reglaj invertor 10 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 9,2A , tensiune de scc.0,1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 54A , tensiune de scc.1,2V

 

Reglaj invertor 20 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 24A , tensiune de scc.0,1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 60A , tensiune de scc.1,2V

 

Reglaj invertor 30 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 30A , tensiune de scc.0,1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 66A , tensiune de scc.1,4V

 

Reglaj invertor 40 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 38A , tensiune de scc.0,1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 66A , tensiune de scc.1,5V

 

Reglaj invertor 50 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 44A , tensiune de scc.0,1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 80A , tensiune de scc.1,9V

 

Reglaj invertor 60 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 52A , tensiune de scc.1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 86A , tensiune de scc.2V

 

Reglaj invertor 70 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 58A , tensiune de scc.1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 92A , tensiune de scc.2V

 

Reglaj invertor 80 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 64A , tensiune de scc.1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 100A , tensiune de scc.2,5V

 

Reglaj invertor 90 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 70A , tensiune de scc.1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 106A , tensiune de scc.2,5V

 

Reglaj invertor 100 A, la sensibilitate 1 valoarea citita pe shunt-ul meu 80A , tensiune de scc. 1V  ----la sensibilitate 10 valoarea citita pe shunt-ul meu 110A , tensiune de scc.2,6V

 

Daca vreti, putem face si grafic, cum am invatat in scoala.........

 

Nu se incalzeste, nu ii ,,taie,, curentul, merge ok panarama. Am lasat in scurt de ordinul zecilor de secunde.

 

 

 

 

Masuratori in sudura.

 

Electrod de 2,5 supertit

 

Curentii la cele doua sensibilitati au fost citite pe shunt si mV.

 

Curent setat invertor 96 A Tensiunea in timpul sudarii 15 V Curentul la sensibilitate 1 de 66A, Curentul la sensibilitate 10 de  76 A

 

Curent setat invertor 122 A Tensiunea in timpul sudarii 15 V Curentul la sensibilitate 1 de 82A, Curentul la sensibilitate 10 de  86 A

 

Electrod de 3,25 supertit

 

Curentii la cele doua sensibilitati au fost citite pe shunt si mV.

 

Curent setat invertor 96 A Tensiunea in timpul sudarii 15 V Curentul la sensibilitate 1 de 64A, Curentul la sensibilitate 10 de  84 A

 

Curent setat invertor 122A Tensiunea in timpul sudarii 16V Curentul la sensibilitate 1 de 84A, Curentul la sensibilitate 10 an uitat sa citesc.

 

Curent setat invertor 150 A Tensiunea in timpul sudarii 16V Curentul la sensibilitate 1 de 100A, Curentul la sensibilitate 10 de  108 A

 

Curent setat invertor 200 A Tensiunea in timpul sudarii 18 V Curentul la sensibilitate 1 de 134A, Curentul la sensibilitate 10 de  140 A

 

Curent setat invertor 250 A Tensiunea in timpul sudarii 20 V Curentul la sensibilitate 1 de 166A, Curentul la sensibilitate 10 de  170A

 

Curent setat invertor 283A Tensiunea in timpul sudarii 23 V Curentul la sensibilitate 1 de 184A, Curentul la sensibilitate 10 de  188 A

 

 

 

Cam asta am masurat.

 

Sa vad daca scot doua borne de putere cu piulita fluture sau daca voi folosi tot mufe de sudura. Daca fac cu mufe de sudura trebuie sa cumpar un set, nu vreau sa sacrific astea date de chinez-rus-ucrainean

 

Am sa desenez pe poza de unde am facut reglajele care imi trebuiau.

 

Tensiunea in gol este de 81 V indiferent de sensibilitate

 

CE nu am masurat, intensitatea la intrare in aparat.

 

Invertorul a fost alimentat prin cablu de 2x5 mmp ( prelungitor cu 4 fire de 2,5 puse doua cate doua) alimentat din tabloul de forta din garaj.

 

 

Oricum, multumesc colegilor care m-au ajutat in achizitionarea si modificare ,,tiripliciului ,, asta de invertor.

 

Cine vrea sa participe la alte experimentari, il invit sa vina la mine.

 

Ps. cine are schema ,,obiectului,, Z si nu mai stiu cum, rog sa o pune undeva sa o iau si eu. Eu nu am gasit-o pe nicaieri, recunosc ca nu sunt asa de ,,priceput,, cu internetul asta....... :tryre

post-178401-0-80948100-1443033578_thumb.jpg

Editat de autom
Link spre comentariu

Acest aparat scoate sau nu 300A? sint doar curios, discutind strict dupa dimensiunile fizice ale componentelor un invertor de 300A dar alimentat la 380V arata asa:

post-175768-0-02165300-1443072006_thumb.jpgpost-175768-0-60596700-1443072010_thumb.jpg

 

altul de 150A la 220V arata asa:

post-175768-0-06684900-1443072136_thumb.jpgpost-175768-0-63101600-1443072140_thumb.jpg

 

Doar ochiometric il vad undeva la 200A....

 

Aparatele de mai sus sint "frati" cu acesta de "300",  facute in aceasi fabrica insa au alta culoare si nume.......

Editat de nickrvl
Link spre comentariu

Asta al meu sigur nu scoate 300 A la mers normal. Poate sa fie fortat peste limitele lui suportabile cu diminuarea vietii si defectari iremediabile. Eu cu electrod de 3,25 ( atat am avut) am tras din el 188 A pe sensibiliate ( cred ca e potentiometrul de arc force) maxima si 283 domeniul lui maxim. Imi pare rau ca nu am masurat intensitatea curentului la intrare in invertor. Mie imi dau emotii releele alea de putere care sunt pe alimentarea de 230V. Par foarte firave fata de cum stiu eu contactorii de 100 A.......

 

Oricum, in scurt, mi-a fost frica sa trec de 100 A la incercarile de ieri. Defapt, nici nu am nevoie de mai mult de 100 A la ceea ce vreu eu sa fac.

 

Interesant este ca ducand intensitatea minima la 0 , i-am redus intensitatea maxima cu acei 27 A initiali ( ceea ce citesc pe ampermetrul chinezismului).

 

Oricum, ma bucur ca mi-a reusit modificarea, este exact ce vroiam dar pentru aplicatii de sudura ,,a la long,, NU RECOMAND ASA CEVA!.

Acest aparat scoate sau nu 300A? sint doar curios, discutind strict dupa dimensiunile fizice ale componentelor un invertor de 300A dar alimentat la 380V arata asa:

Posted Image31.jpgPosted Image32.jpg

 

altul de 150A la 220V arata asa:

Posted Image11.jpgPosted Image12.jpg

 

Doar ochiometric il vad undeva la 200A....

 

Aparatele de mai sus sint "frati" cu acesta de "300",  facute in aceasi fabrica insa au alta culoare si nume.......

 

Eu nu am experienta necesara sa evaluez ,,ochiometric,,aparatele astea.

 

Apropo, am un sunt AEM de 400 A cu 75 mV, fratele celui de 200A si daca vrea cineva sa vina la mine in garaj sa experimenteze, il astept cu drag.

Editat de autom
Link spre comentariu

Stiind ce componente testezi ar trebui sa cunosti cea mai mare tensiune necesara la curentul maxim.In acest fel poti face o sursa de putere mult mai mica si cu o limitare de curent sigura.Asa folosesti un generator capabil sa dea 35V pt a testa ceva ce are nevoie de 1-3V poate.Iar un topic separat atragea poate si alti participanti, asa titlul poate fi neinteresant pt ei.O sursa de 5V/150A inseamna mai putin de 1kW. adica 2 surse ATX in paralel. Pret max-max 2 mil cu functionare infinita in scurt.

Link spre comentariu

My 5 pence in...

-De cand au inceput sa foloseasca topologia punte intreaga ,  s-a gasit utilitate la miezurile toroidale de ferita pe post de cornul abundentei ca amperaj maxim permis. Din poze nu am remarcat diferente de marime sau spire intre modele, nici la placile de pe alibaba si ebay. Doar numarul de igbt in paralel si numarul de capacitori de filtraj.Conductorii de alimentare , mai multi de 1.5mmp in paralel sunt de asemenea o solutie...interesanta.Ca la sursele de calculator, posibil chiar aceleasi fire destinate initial pt low-voltage.

-Am zis ca e tricky comanda la punte datorita posibilitatii de crossconduction urmata evident de pocnete si fum. Am verificat pe pielea mea . Problema ce trebuie rezolvata e cea de shoot-through. Comanda sigura e mult mai complicata, in mai multi timpi, am detaliat pe topicul de inv rezonant pe care l-am facut din curiozitate, folosit 1 an si ceva si apoi desmembrat . 

-Astept ziua cand vor scoate si ei variantele rezonante in punte, fara sa mai modifice altceva, banuiesc ca pragul de curent promis va fi unul uluitor. Al meu scotea 150 fara incalzire, facut cu piese de prin garaj , doar 1 igbt pe ramura si coolere de pentium, doar pe motiv de softswitching.

-Daca pe cutie scrie 300A maxim, si prespunind ca i-ar putea oferi (!), si daca alimentarea de la retea ar suporta consumul real implicat (la 300A nu mai ajung cei 20-24Vdc uzuali in arc, trebuie mai mult , curentul respectiv din primar produce caderi de tensiune unde nu te-astepti, aritmetica nu iarta), se pune problema in cat timp ar avea nevoie de o pauza de racire si cat de lunga sa fie ea , adica ciclul de utilizare cu aerul de vara insorita, de 40grade, nu cel de la Novosibirsk. Racirea e subdimensionata chiar si pt curentii folositi de dvs.

-Fiind un aparat de uz hobby, utilitatea curentului respectiv ar fi vizibila doar la electrozi foarte grosi, peste 4mm zic eu neadecvati uzului casnic. Sau tinta de clienti sunt doar sudorii care fura electrozi din santiere navale , fabrici de utilaj greu sau industria petroliera si acasa repara sasie de escavator , piloni sau poduri. Altfel, cu cei de 3.25mm poti acoperi cam tot ce apare prin gospodarie. Dead end pentru mine. 

-Curentul de iesire este asigurat in conditii de alimentare cu...ce tensiune?...Si puterea livrata in arc , calculata ca mai sus,  e valabila cu ... ce fire?

-Daca insa il luam pentru ca da bine sa scrie acolo ceva curent mare, putem adauga  zerouri in plus cu carioca, oricum nu se verifica...La urma urmei, costa cat cablurile de la unul de firma.

 

Scuze daca am ocupat prea multa paginatie.Nu sunt impotriva aparatului in sine, doar impotriva wishfull-thinking-ului de care e inconjurat.

Editat de bolek
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări