Transformatoare de retea de fabricatie industriala.

[em2006]

Tensiunile nominale primar/secundar sunt, in unele cazuri, poansonate pe mantaua transformatorului, asa cum se vede in poza atasata (110V, 220V, 380V pentru primar; 12V, 24V pentru secundar):

[Vizitator ExtremeEdition]

Presupun ca duliile de ebonita erau luate direct din reciclarea celor antedecebriste iar partea de fixare alba de plastic fabricata postdecembrist. Asa rezulta acel produs postdecembrist mai prost si poate si mai ieftin pt industria care oricum avea deja drumul inchis. Cele de 12V cum am spus si cum se vede si in pozele cu fundal galben dar si in anterioara, erau subdimensionate, se vede clar ca latimea pachetului de tole ca e mai mic decat talpa de prindere a duliei. Eu am unul de 12V functional ceausist si avea latimea pachetului normala ca si la 24V pt ca si becurile de 12V erau tot de 2W deci aceeasi putere avea traful doar tensiune mai mica si amperaj mai mare. Nu aveai tehnic cum face un traf cu aceeasi putere dar mai mic daca vroiai sa fie ok. Am avut si partea de prindere originala metalica. Motarea in acest mod si bifarea apoi a valorii era introdusa posibil mult dupa '90.

 

De asemenea in ultima poza a mea cu carcase ceausiste pt sarma toate carcasele sunt identice desi al doilea era de 12V iar al treilea de 24V. Eu ulterior am mai mutat sarmele de colo colo. 

 

In mai 1998 am rebobinat manual prima data primarul unui asemena traf (era a doua rebobinare manuala dupa cea din clasa a 6-a pt un traf postat inainte de 6V) care era intrerupt, obtinand un traf cu un randament apropiat de cele subdimensionate, adica o porcarie. Foarte greu mi-am facut rost de unul ceausist original si functional abia in 2002 care-l mai am si acum modificat la 4,5V si in 2003 de inca unul care l-am pozat functional cu bec intr-o poza mai inainte.

 

La montajele originale ceausiste toata partea aia alba de plastic era metalica iar carcasa trafului din ebonita neagra. Ebonita neagra nu s-a recuperat poate pt ca ori se spargeau usor contactii ori nu statea nimeni sa scoata spirele fara sa distruga carcasa. Dulia de ebonita se recupera cel mai usor. Nici nu stiu cum puteau functiona indelungat timp alea cu tub de plastic alb cand becuul de 2W facea caldura interna si inmuia plasticul iar in spate traful greu tragea de tub in jos indoindul-l in final. Tind sa cred ca astea au fost un produs de o calitate tipica perioadei de inchidere a industriei cand orice era de prisos si nu se mai merita nimic facut.

Editat Octombrie 5, 2014 de ExtremeEdition