Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Riplu la ieşire din filtru CLC se poate determina foarte uşor cu ajutorul osciloscopului folosind conexiunile din imagine.Pe ecranul osciloscopului apare rezultatul pentru următoarele condiţii:-inductanta 2400sp CuEm Ø=0,4mm E+I(E14) întrefier 0,3mm grosime pachet tole 31mm-C epcos 470µF/400V-V volmetru digital cu indicaţie 3,21V Y1 ,Y2 se cupleza după 2-4 secunde din momentul alimentari cu tensiune(altfel există pericolul să buliţi intrarea Y2 ! chiar şi Y1)atenţie ! intrările Y1 ,Y2 nu trebuiesc cuplate înaintea alimentari cu tensiune.Datorită fluctuaţiilor tensiuni de reţea trasă Y2 va dansa un pic dar se poate citi fără probleme amplitudinea riplului la ieşire. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 O solutie binevenita si mai ales masuratorile reale care au scop didactic. Cred ca osciloscopul dublu spot este necesar doar pentru scop didactic (sa se vada eficacitatea unui filtru). Pentru multi (care nu au osciloscop dubluspot) este utila doar masuratoarea Y2 coroborata cu valoarea indicata de volmetru. Cred ca asa se poate "regla" practic si intrefierul. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Se poate şi cu un singur spot muţi intrarea Y pe Y1 respectiv Y2.Simplu/identic se poate determina riplu şi pentru CRC.Din imaginile prezentate(osciloscop) rezultă eficienţa unui filtru CLC dat(când Is=321mA). Link spre comentariu
adrian_pic Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 CRC nu are sens decat pentru anodica driver dar dupa un filtru CLC. Nu cred ca merge CRC simplu pentru anodica driver (trebuie R de valoare mare => cadere mare de tensiune si implicit caldura mare disipata pe rezistor). Dar o masuratoare comparativa (in scop didactic) "lecuieste pentru todeauna" ideea ca se poate folosi si CRC in loc de CLC. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 "in scop didactic" Poftim şi CRC pentru comparaţie eventual. R 150Ω/17W(rezistenţă mai are puţin şi se dezlipeşte singură...) 0,2 X 3,35 = 0,67Vvv riplu la ieşire în sarcine când Is=310mA. O,67Vvv>>63mVvv ,eficienţă CLC >> eficienţă CRC clar/evident ! (0,67/0,063=10,63 chiar 11 pentru că a scăzut puţin curentul Is aşa cum era normal să se întâmple). Mă rog nu ar fi riplu mare 670mVvv(pentru un etaj final cfg.SE) dar disipaţie foarte mare pe R(aprox. 14.5W) şi desigur Usarcină ceva mai mică. Se mai poate remarca şi diferenţa de fază a riplului din ieşire(comparativ CLC respectiv CRC). Oricum ar fi CLC sau CRC mai bine decât C (dacă sunteţi pretenţioşi). În cazul de faţă putem spune că filtru CLC este de 11 ori mai eficient decât filtru CRC sau filtru CLC este foarte eficient în raport cu filtru C (aprox 20/0,063=317). Pentru o configuraţie etaj final SE pretenţioasă se utilizează filtru CLC(sau electronic) ,mai puţin pretenţioasă CRC ,mucoasă C. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Aaa ,am uitat să precizez la intrare punte de diode(semiconductor) ,tub redresor se mai schimbă uşor povestea(în bine raportat la riplu). Link spre comentariu
Kosmin Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 E un exercitiu bun domule valderama. Cred ca in ziua de azi e mai ieftin un filtru electronic alcatuit dintr-un MOS de HV si cateva rezistente + 2-3 electrolitici(hai si o dioda zenner). Cei mai putin experimentati ar trebui sa foloseasca 2 sonde X10 si un trafo 240v:240V pentru izolarea osciloscopului de retea. Cateva randuri despre un "e-choke" . Iar aici o schema minimala. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Mai mult prezentare riplu C ,CLC ,CRC ("in scop didactic") şi mai puţin exerciţiu. De obicei tensinea alternativă HV(montaje cu tuburi electronice) provine din înfăşurare secundară(izolată galvanic faţă de reţea) moment în care nu se mai pune problema izolări osciloscopului faţă de reţea. Sigur că "un filtru electronic alcătuit dintr-un MOS de HV..." poate deveni chiar mai eficient decât CLC dar se pierde o patre din caracterul retro/vintage. Am prezentat în decursul timpului şi astfel de filtre electronice(MOS...,cu riplu foarte mic). Pe de altă parte un filtru CLCLC poate face cât "mama" filtrului electronic(şi "colac peste pupăză" extrem de rar se strică/arde ca să vezi ,suportă multe prostii/greşeli...). Ce riplu estimezi domule Kosmin dacă mai adaug încă o dată L şi C ?(CLCLC) ca exerciţiu de această dată ! Sau tot ca exerciţiu LCLC ?(riplu ?).Cu ajutorul simulări(sau fără) se poate spune cu precizie trebuie decât determinată inductanţa L. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Evident ca un CLC are fiabilitatea superioara unui drossel electronic dar in practica greutatea unui amplificator cu fier mult devine uneori insuportabila asa ca acesta solutie cu MOS este o alternativa buna, oricum riplul se poate compara in ambele cazuri cu metoda prezentata de d-l Valderama Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Aveţi idee(aproximativ) cât cântăreşte inductanţa participantă la prezentare ?!(sunt precizări făcute ,tole/fier-cupru). Să vedem dacă devine neglijabil sau mai puţin neglijabil acest aspect în raport cu întregul amplificator... Link spre comentariu
adrian_pic Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 In jur de 1,5kg banuiesc. Sa vedem cine da mai mult cine da mai putin Link spre comentariu
Kosmin Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Am prezentat în decursul timpului şi astfel de filtre electronice(MOS...,cu riplu foarte mic). ... Ce riplu estimezi domule Kosmin dacă mai adaug încă o dată L şi C ?(CLCLC) ca exerciţiu de această dată ! Nu am contestat fiabilitatea si robustetea filtrului CLC. M-am referit doar la costuri fiindcă de multe ori un electronist (fie el și amator ca mine) are de facut diverse compromisuri performanță/pret.Legat de intrebarea pusa mai sus... nu am un simulator la indemana dar pot sa estimez încă un -20...-30dB pe lângă cei -50dB actuali. Zic bine? Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Aveţi idee(aproximativ) cât cântăreşte inductanţa participantă la prezentare ?!(sunt precizări făcute ,tole/fier-cupru). Să vedem dacă devine neglijabil sau mai puţin neglijabil acest aspect în raport cu întregul amplificator... Depinde de curentul ales in sarcina (bec), se poate calcula inductanta si intrefierul apoi apelind la experienta se poate aproxima greutatea drosselului, bine ,sint mai multe variabile in joc dar asa ,in viteza estimez 0,5Kg Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 -50dB actuali. Zic bine?Da ,zici bine avem o atenuare a riplului iniţial intrare/ieşire filtru 1/317 ,20log(1/317)...Cu uşurinţă se poate înţelege că un filtru PIPI(dublu pi) devine greu atât la propiu cât şi la figurat(poate strivi sub greutatea sa un filtru MOS). Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 15, 2013 Partajează Postat Noiembrie 15, 2013 Aveţi idee(aproximativ) cât cântăreşte inductanţa participantă la prezentare ?!(sunt precizări făcute ,tole/fier-cupru). Să vedem dacă devine neglijabil sau mai puţin neglijabil acest aspect în raport cu întregul amplificator... inductanta cantareste 2 kg +-20g Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum