Vintage cu mult fier/cupru şi anozi la "masa"

[THOMAS]

Poate Lăzaroiu a scos priză/imaginară la 60sp (2x1750sp cu priza 2x60sp ,telefonic a precizat 6k6-6k8

Inseamna ca numarul de spire precizat la telefon e diferit de numarul de spire precizat pe desen.

download/file.php?id=50731

Numarul de spire este cel din desen,deci cine doreste sa-l realizeze practic nu se va pacali,cand postez un desen care poate fi realizat practic nu prea fac greseli.Discutia telefonica a fost ceva de principiu,nu am discutat amanunte in ceea ce priveste numarul de spire sau alte date,doar am precizat Raa si... sa nu uitam ca Raa pentru autotraf in care sarcina (difuzorul) foloseste (direct) o fractiune din puterea generata in bobinele primare,are un pic calculul diferit fata de un transformator clasic, a se vedea si calculul autotransformatoarelor de retea comparativ cu transformatoarele separatoare si sa nu mai uitam inca un lucru si anume ca randamentul autotransformatoarelor este mai bun comparativ cu transformatoarele.

Schema prezentata de @valderama datorita sursei cu plusul la masa permite adaptarea sarcini cu ajutorul unui autotraf (randament mai bun),adica inca o calitate (avantaj) a(al) a cestei configuratii.

Parerea mea si nu contazic pe nimeni,probabil toti aveti dreptate.

Prin ani de pe vremea bunici la amplificatoarele (statiile) de radioficare chiar daca iesirea pentru linia de difuzoare avea o tensiune cuprinsa intre 130V~...210V~,etajul final care functiona cu tuburi de tipul OT100 sau altele la o tensiune anodica de 1250V (!!!),tot se utiliza aceasta configuratie,adica cu plusul la masa,asta reprezentand o masura de securitate pentru cei abonati la linia de radioficare.

Scuze pentru off topic!

Cine a avut curiozitatea sa "citeasca" graficele din simulare si sa calculeze de acolo cat este Raa???

 

Pentru Ps=29W

DU3a=199V[rms]

DI3a=0.104A[rms]

Ra=DU3a/DI3a=199V/0.104A=1913ohmi

Raa=4xRa=4x1913ohmi=7653ohmi

In simulare am impus Rdc pentru o bobina primara Rdc=120ohmi,deci Rtot=240ohmi,rezistenta secundarului in DC este nelijabila.In modelele mele pentru trafuri avand in vedere ca ele vor fi realizate in regim DIY,eu merg pe un randament de 0.75...0.8,uneori chiar de 0.65 si un cuplaj K foarte slab,iar Q il aleg in functie de aplicatia trafului.

Deci Rdc pentru bobine sunt incluse in Ra respectiv Raa.Pentru un randament de 0.9...0.95 (tipic pentru autotransformatoare) Raa va fi ceva mai mic adica,6.67K...6.8K, sigur ca amplificatorul se va comporta normal si va fuctiona bine si pentru Raa=5,5K,pot spune chiar ca in acest caz vor aparea si ceva armonici pare,asta din simulare si pentru cei ce au incredere in simulari

[Vizitator]

Deci Rdc pentru bobine sunt incluse in Ra respectiv Raa.Pentru un randament de 0.9...0.95 (tipic pentru autotransformatoare) Raa va fi ceva mai mic adica,6.67K...6.8K, sigur ca amplificatorul se va comporta normal si va fuctiona bine si pentru Raa=5,5K,pot spune chiar ca in acest caz vor aparea si ceva armonici pare,asta din simulare si pentru cei ce au incredere in simulari

Personal am încredere în simulare(evident cu model cât mai bun cât mai apropiat posibil de realitate OT-tub).

 

Am avut ocazia(aici pe forum în numeroase situaţii/rânduri) să constat că simularea se suprapune foarte bine peste realitate sau "peniţă" ,desigur simularea fiind mai generoasă oferă numeroase detalii greu de "surprins în vârful peniţei"/ ,numai determinările/măsurătorile fizice/practice se pot raporta la simulare sau simularea la măsurători(dacă introduc modele "suprarealiste" şi simularea devine suprarealistă cred ,dacă introduc în montaj componente "subrealiste"/mizerabile constat diferenţe între simulare şi măsurători).

 

În principiu simularea poate deveni eronată numai dacă introduc în simulare modele eronate(superficiale ,greşite...).

 

Uneori am solicitat simulare să văd dacă "peniţa scrie bine" sau ca argument irefutabil(dovadă adusă în sprijinul unei afirmații...).

[adigh]

Numarul de spire este cel din desen...

...Parerea mea si nu contazic pe nimeni,probabil toti aveti dreptate.

 

In simulare am impus Rdc pentru o bobina primara Rdc=120ohmi,deci Rtot=240ohmi,rezistenta secundarului in DC este nelijabila.

Nu avem cum sa avem toti dreptate. Daca nr. de spire e ca in desen atunci valderama a gresit.

Probabil a fost neatent, se poate intimpla, dar ar fi frumos sa recunoastem fairplay cind se intimpla. Nu mai insist.

 

Rezistenta secundarului nu e deloc neglijabila. Are pondere egala cu rezistenta primarului in calcularea randamentului.

Sa nu uitam ca acea rezistenta se reflecta in primar cu patratul raportului de transformare.

Daca avem un transformator cu Rsec=0,4 ohm si un rap. de transformare de 25 atunci acea Rsec=0,4 ohm va avea o echivalenta in anod de 250 ohm. Probabil tot atit cit Rprimar.

Daca transformatorul e corect calculat trebuie sa pierdem cam tot atita putere pe Rsec cit si pe Rprimar.

Daca nu exista echilibrul acesta de putere pierduta atunci inseamna ca primarul si secundarul e calculat cu densitati de curent diferite.

Asta inseamna supradimensionarea unuia si subdimensionarea celuilalt cu tot ce decurge negativ de aici.

Rezistenta secundarului nu se neglijeaza chiar daca pare sau este mica.

[Vizitator]

Personal am făcut vorbire de această situaţie(cum se reflectă rcc_înfăşurare_secundară în primar) cu mult timp în urmă aici pe forum ,ani buni să fie...,probabil dumneata nu apărusei pe acest forum(altfel trebuia să dai citat...).Acum cei drept când discut de o înfăşurare cu priză mediană (şi alte prize simetrice în raport cu mediană) am obiceiul să raportez numărul de spire la mediană.

[Vizitator]

Treaba stă cam în felul următor:

Dacă luăm în calcul Raa/Zaa=7k3 sau mai mult cu greu se mai poate discuta în sarcină la ieşire de 28W sinus nelimitat având în vedere bară de alimentare 350V(6p3s-PP).

[Vizitator]

Să considerăm prin absurd tubul 6p3s ideal(rezistenţa internă 0),transformatorul de adaptare a sarcini ideal (randament unitar) şi etajul final în push-pull clasa B pură(ia_0=0) cu o sarcină la anozi reflectată de 7300Ω cu alte cuvinte fiecare anod vede ca sarcina 7300/4=1825Ω dacă ţinem cont de Ua=350V şi cele enunţate cu uşurinţă constatam că vârful maxim de curent poate fi 350V/1825Ω=192mA pactic puterea descărcată pe sarcină pentru o formă de unda sinus nelimitat devine (350V x 0,192A)/2=33,6W.

 

Cum nu ne putem regăsi în realitatea fizica în situaţia absurdă estimez o putere utilă în sarcină cu un maxim posibil 25W sinus nelimitat.

[Vizitator]

Ştie cineva să precizeze sarcina anod-anod din această situaţie push-pull ? download/file.php?id=50720&mode=view (nimic mai simplu de altfel) măcar pentru un transformator de ieşire ideal (OT cu η=1).

 

Ca element ajutător remarcaţi tensiunea la ficare anod pe sarcină 550Vvv(poftim 388,85Vef la bornele primarului) avem puterea precizată în sarcină la ieşire 28W hai să zicem de moment(OT cu η=1) egală cu puterea în sarcină la anozi ,acum urmează marea "brânză" aşadar Raa(Zaa) ?.

 

Sau "nu vede pădurea din cauza copacilor" ?

 

Cu sarcina(anod-anod) şi clasa(AB2) precizate relativ corect puterea sinus nelimitat în sarcină cam ce valoare poate atinge ?(pentru OT cu η=1 sau anod-anod).