Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Caracterograf


RockDok

Postări Recomandate

Acum , pe porturile de date , aveti valoarea 4 . Sunt tare curios cum veti citi , de exemplu, valoarea 258 ? Pt ca, 1 byte=(2^8)-1 => max. 255 .Deja trebuie un int de 16 bit .Este adevarat ca acest integer poate fi format din doi Byte (LowByte si HiByte conform Little Endian pt CPU-urile folosite in PC-uri ) transmisi in serie . Dar cine sau cum ii imparte ? Si mai ales cine stabileste in ce ordine vor fi transmisi ? Practic , pt fiecare parametru (Ua,Ug2,...) trebuiesc transmisi cate doi byte in serie pt ca in programul pt PC ,printr-un simplu calcul , sa recompuneti numarul intreg care sa releve valoarea prelucrata de aparatul dvs. Pt curent presupun ca nu va fi prea mare bataie de cap pt ca nu cred ca se va ajunge vreodata la mai mult de 255 mA . Dar pt tensiuni ????

Link spre comentariu

Niet, eu citesc segmentele afisajelor voltmetrelor ( miliampermetrelor) cite 4 de modul de fapt 8 nibble si nu pe date ci pe 4 biti de status. Asa am valori intre 0.001 si 9999 cu rezolutia ADC-ului din voltmetru. Data 0-7 sint utilizati doar pentru adresare si setare tensiuni. download/file.php?id=59043&mode=viewIn poza Win7 x64 trimite un -Select si +Data2 cu scopuri doar de el stiute catre placa. Ca sa lucrez direct cu portul LPT va trebui sa revin la Win98 & Borland C++ V5, evident pe alta masina.

Link spre comentariu

Imi cer scuze ca va sacai cu atatea intrebari dar proiectul dvs. chiar ma intereseaza pt ca si eu doresc sa construiesc asa ceva .

... de fapt 8 nibble si nu pe date ci pe 4 biti de status. Asa am valori intre 0.001 si 9999 cu rezolutia ADC-ului din voltmetru.

 

Sunteti absolut sigur ??? Datele pt voltmetrul HB5135 http://228086.s2.chinapoo.com/src/200933165208.pdf .

Reprezentarea numerica se face conform standard ANSI/IEEE 754/1985 iar voltmetrul foloseste 16 bit pe care-i imparte dupa caz , pt exponent si mantisa. Dvs. preferati sa extrageti datele folosind cate o jumatate de octet...Deja nu mai zic nimic si nu am decat sa urmaresc, cu foarte mare interes, solutiile dvs.

Cert este ca daca veti opta pt domeniul de valori 0..1999, veti lucra doar cu numere intregi

 

Ca sa lucrez direct cu portul LPT va trebui sa revin la Win98 & Borland C++ V5, evident pe alta masina.

Daca sunteti familiarizat cu Borland , puteti folosi orice versiune de compilator cu orice versiune de Windows .Incepand cu Windows '95, accesul la porturile periferice se face doar via kernel.Pt accesul portului paralel puteti folosi functiile API ale kernel-ului de Windows (CreateFile(),DeviceIOCtrl(),CloseHandle()...)
Link spre comentariu

Ok, prima oara ar trebui sa nu ne formalizam, sint destul de invechit incit sa-mi permit sa spun asta. Recunosc, nu am citit cu mare atentie pdf-ul. In schimb sigur pot sa prind un domeniu de 0-500V cu o rezolutie suficienta. La fel si un curent de 0-250mA sau mai mult. Voi face calibrarile dupa ce am rezolvat citirea datelor. Pe fiecare digit avem 8 biti de date corespunzatori celor 7 segmente: a, b, c, d, e, f, g si punct. In momentul in care se activeaza digitul, fiecare segment este copiat in memorie, convenabil construita din doua registre de 4 biti. Informatia stocata in ele se duce apoi catre bitii de stare ai portului LPT de unde sint cititi in program. Am reusit comunicarea cu LPT prin inpout32.dll usor gasibil cu documentatie cu tot pe internet. Ca si mediu de programare CA Visual Objects 2.6. Ma invirt mai usor in el decit in builderele lui Borland. Comunicarea merge pe Win98 si WinXp x32, pe Win7 x64 nu merge desi am incercat cu inpoutx64.dll. XP x32 imi este suficient. Trec la interfata.

Link spre comentariu

Interfata LPT + fundul de sertar, pentru cine are nervi sa descilceasca nodurile. Singurele fire permise vor fi cablul de alimentare si cel de conectare la PC. In interior nimic. Multe placi de baza vechi vor avea de suferit extragerea soclurilor ISA. Va exista si un modul "display" extrem de util la programare.

Link spre comentariu

Am refacut schema interfetei LPT si a placii de baza. Cred ca LPT I/O va include si partea de afisare a starilor logice. Asemenea, modulele V si mA s-ar putea sa le comasez. Si ordinea de dispunere ( pe verticala) s-ar putea sa fie alta. Modulele U deasupra LPT I/O si separate de restul montajului cu ecrane din tabla de fier. Mai am de lamurit punerea in functiune a milivoltmetrelor digitale, daca la ce m-am gindit merge restul sint povesti.

Link spre comentariu

Versiunea adevarata a placii de baza. Nu-i rau cind omu' tine cont de tensiuni, distante si curenti. Am comasat voltii si miliamperii. Ordinea sertarelor este cea din schema, pe verticala.Am inteles in sfirsit ce voia sa-mi spuna gg101 in postul de mai sus. HB5135 afiseaza maxim 200.0 si nu 2000. cum se intimpla in inchipuirea mea. HB5135 pleaca, vine ADC0801. Nu stiu de ce dar am senzatia ca este mai bine asa. Multumesc pentru atentionare.

Link spre comentariu

Un pic agasant cu placa asta de baza. Dupa ce am descoperit cantitati industriale de cuple piaptan precum cele din poza am fost obligat sa refac schema. Cplele ISA nu-mi placeau fiindca trebuiau prelucrari suplimentare foarte exacte a placilor. Mai apare si faptul ca nu se pot cumpara. Am incercat sa extrag un ISA de pe o placa de baza, cu pompa, cu "desoldering wire", aiurea. Cu ac de seringa nu am incercat, poate mergea. Gata cu prostiile, incep masuratorile de volti, de miliamperi.

Link spre comentariu

Modulul Vf, numai bun pentru testarea HB5135. Se poate lega direct la LPT pentru teste. Uad si Ucmd vor fi livrate de catre un simplu alimentator de 5V. Uad, in caracterograf, va fi furnizat de catre un SMPS ,evident cu trafo izolant, din Uhg1. Asigura un consum pe aceasta ramura fiindca pe g1 nu prea apare asa ceva in valori semnificative.

Link spre comentariu
  • 3 săptămâni mai târziu...

Am reusit extragerea display-ului. Va fi distractiv pentru inca 6 bucati, traseele sint extrem de subtiri. Pentru o limita de scala de 2000 masor in jur de 150mV. Bun pentru miliamperi si Ug1, pentru Ug2 si Ua voi incerca sa-i scad sensibilitatea desi nu prea imi pare necesar.

Link spre comentariu

 Am incercat sa extrag un ISA de pe o placa de baza, cu pompa, cu "desoldering wire", aiurea. Cu ac de seringa nu am incercat, poate mergea. 

...cu aer cald merge...eu la tot ce scot de pe placi dublu sau multi_placate folosesc statzia de aer cald sau daca placa e groasa ori componentele sunt mai mari atunci un feon cu temperatura reglabila.Merge si cu ala cu reglaj in trepte al temperaturii,il tzii mai la distantza ...e o placere sa_l folosesti..

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări