Sursa de laborator din ATX

[vergil]

Nu mai luati in seama ce zic altii, important e ca dati un ajutor cui il dati , si asta conteaza . Cel mai important lucru e sa fie rezolvata prb .Acum , nu am inteles , cate spire si ce ce tor sa folosesc , am destule , nu numai din surse ATX , ci si din alte surse .

[Marian]

O sa testez ceva mai tarziu eu pe un tor la care iti voi da dimensiunile exacte, cam ce numar de spire ar fi necesar masurand cu un aparat inductanta, si-ti spun apoi exact ce tor ai nevoie si cate spire sa-i dai.

[XAN77]

Inductanta serie ( cea imediat dupa redresare ) ti-ar trebui macar de 300uH.... Nu mai intru in alte detalii despre cum am ajuns la acest rezultat, ca m-am saturat sa-mi fie intoarse postarile pe 10 parti.

Pacat, in acest caz nu ii este util decit lui vergil. Eu tocmai asta asteptam, exemplificarea acestor calcule pe sursa si cerintele lui vergil.

[Marian]

@XAN77 imi pare rau dar am motivele mele.

[Vizitator]

@XAN77: daca nu este de ajuns ce a scris smilex la "totul despre surse" da cautare pe google"smilex teorie smps" si o sa gasesti unde a pus totul mult mai organizat.Iata un exemplu:Inductanta serie (cum am numit-o) este prezenta dupa redresare si inaintea primului condensator de filtraj. Este obligatorie pentru stabilizare. Pe net apar scheme de surse stabilizate fara inductanta, schemele sunt gresite. Inductanta inmagazineaza energie la momentul on, iar la momentul off energia este redata condensatorului de filtraj (si sarcinii). Daca redresarea din secundarul trafului ataca direct un condensator de filtraj fara inductanta serie, tensiunea la care se incarca condensatorul este de valoarea varfului impulsului generat de secundar indiferent de factorul de umplere (latimea lui) si nu se mai poate controla valoarea tensiunii prin modificarea umplerii. Cum spuneam, aflarea Toff maxim (la Umax) foloseste la calculul ei. Toff=T/2-Ton (la configuratia contratimp), unde Ton este cel minim si Ton=(T/2)·Upmin/Upmax. Pentru acel Toff maxim (Ton minim) se calculeaza variatia de curent (ΔI) dorita prin inductanta. Aceasta variatie se alege uzual intre 0,15 si 0,3 din curentul maxim pe ce trece prin inductanta. Dar limitele nu sunt batute in cuie. O variatie de curent mare creaza riplu mare pe filtraj dar si un raspuns bun (rapid) al sursei la variatia sarcinii. Deci e un compromis. Ca exemplu, la un maxim de 10A se poate alege o variatie de 2A, ceea ce determina o variatie de +/-1A prin inductanta, suprapusa peste curentul de 10A. Atentie, numai variatia de curent produce putere disipata in miezul inductantei serie, nu si curentul de 10A (din exemplu). Variatia de curent produce o variatie de inductie ΔB=B·ΔI/Imax unde ΔB= variatia inductiei, B=inductia aleasa (poate fi 0,5-0,7 din maxima admisa in material indiferent de frecventa pentru ca nu produce putere disipata). Si puterea disipata de ΔB poate fi un criteriu in alegerea variatiei. Pentru ca procesul se bazeaza pe autoinductie la Toff, inductanta se calculeaza pentru tensiunea stabilizata, autoinductia face ca tensiunea invesa pe inductanta sa egaleze tensiunea stabilizata (neglijez caderea pe diodele redresoare). Formula de calcul a inductantei este L=Uout·Toff/ΔI unde in ordine, L=inductanta (μH), Uout=tensiunea stabilizata la iesire (V), Toff=timpul de blocare maxim (μs), ΔI=variatia de curent aleasa (A). Sigur ca si aici e nevoie de o relatie de dimensionare. O relatie ar fi: Sm·Sf≥(0,05·L·Iout²/B)^4/3 adica paranteza la puterea 4/3 sau la puterea 1.3333, unde B=inductia aleasa (T) iar L este exprimat (atentie!) in mH. Numarul de spire este N=L·ΔI/(ΔB·Sm) unde L in μH, B in T, Sm in mm². Intrefierul necesar este i=0,13·N²·Sm/L unde i=intrefier in mm, Sm=sectiune miez in (!) cm² iar L in μH. Intrefierul se poate confectiona pe coloana din mijloc folosind smirghel, daca e o ferita, iar marimea intrefierului se rectifica pana la obtinerea inductantei dorite. Se poate folosi si un toroid cu pulbere de fier care indeplineste conditia de dimensionare, pe care se bobineaza spire pana la obtinerea inductantei daca raportul L·Iout/(N·Sm), unde L in μH si Sm in mm², ofera o cifra mai mica decat inductia maxim admisa in miez, asta necesitand insa date (pdf) despre material. Pulberea de fier admite 0,5-1T. Daca numarul de spire e prea mic, miezul se poate satura si incalzi, dar de obicei cea mai mare putere disipata se regaseste pe cupru, in inductanta serie. Ar fi bine a se respecta si aici adancimea de patrundere, cu toate ca cea mai importanta componenta este continua si nu influenteaza patrunderea (∆I influenteaza patrunderea). Transformatorul si redresarea asigura existenta impulsurilor care ataca inductanta, dar aceste impulsuri pot fi asigurate si de catre un tranzistor. De exemplu daca se are la dispozitie un acumulator de 24V si se doreste o stabilizare la 12V, un tranzistor poate asigura impulsurile necesare stabilizarii. In care caz configuratia este buck (coboratoare) iar calculul inductantei este valabil si pentru aceasta configuratie.si de la noi: viewtopic.php?f=41&t=76798&start=105

[XAN77]

Multumesc pentru raspuns.Am salvat acel material foarte bine structurat intr-un fisier word pe care il printez si cand am dispozitia necesara o sa-l studiez. Mergand pe rationamentul de acolo al lui smilex, pentru forward semipunte la retea, cu traful principal mergind la 40khz (T=25uS), cred ca aproape si de sursa lui vergil, bobina serie ar avea L=Uout·Toff/ΔI, adica 45*4us/1,25 = 144uH, unde eu am luat excursia de curent pe bobina ΔI de 0,25 din Iout.Observ cu parere de rau scindarea forumului, desi meschinariile vin de la oameni nu de la forum, nu lipsesc nici de pe acest forum, iar oamenii sunt cam aceeasi pe toate forumurile.

[vergil]

Acum nu vreau sa super careva , dar acesta e nivelul meu . Astept in continuare raspuns de la @marian .

Dar nu am stat degeaba .

Din ce am citit de la @smilex , @miticamy , @marian , si de la altii ,

am instalat un softulet (recomandat de @Dr.L ), "mini ring core calculator" , si am introdus datele care se vad in imagine . V-as ruga sa-mi spuneti daca am facut bine , sau am facut o prostie .

Din cauza prescurtarilor , nu inteleg bine termenii .

Multumesc .

 

http://i42.tinypic.com/noht35.jpg

[Marian]

@Vergil, stiu ca ti-am promis ceva teste ca sa verific cam cate spire ai nevoie pentru cei 300uH dar am avut o zi foarte ocupata, si pur si simplu n-am avut timp asa ca-mi cer scuze, maine fac tot posibilul sa verific si-ti voi spune.

[Marian]

Revin asa cum am promis, torul este acesta:Este unul foarte comun pe la sursele ATX, dimensiunile sunt:-Diametru exterior 22mm;-Diametru interior 14mm;-Inaltime 11mm;Pentru acest tor si pentru inductanta necesara vei avea nevoie de minim 55 de spire, preferabil 60 ( la care numar-60-am obtinut cam exact cat trebuie inductanta ta pentru o variatie medie ). Sarma folosita poate fi una singura de minim 1,2mm diametru, preferabil ceva mai mult.

[vergil]

Am bobinat cu fi 1,25mm , 60 de spire pe un tor indicat . Sper sa nu fie vreo prb ca a incaput pe doua straturi , sau sa fie necesar inceput si sfarsit .Acum , inainte de a trece la teste pe sarcina , as vrea sa stiu si despre a doua inductanta ce valori de bobinare are , si cati microhenri .

[Marian]

Nu are nici o treaba sensul de bobinare sau conectare in circuit a inductantei serie, important erste ca sarma sa fie bine izolata ca sa nu existe scurt intre spire si ca bobinajul sa se faca in acelasi sens, in rest conectezi cum vrei pe placa. Cealalta inductanta de dupa condensator este un simplu filtru, o faci fix cum poftesti tu tinand cont ca cu cat este mai mare ( cu cat are mai multe spire, deci inductanta mai mare ) cu atat polul este mai jos in frecventa si deci tensiunea la iesire este mai "curata", evident dupa ea mai trebuie alt condensator, deci ai diodele la redresare, inductanta principala serie de stabilizare, condensator, apoi inductanta filtru si iarasi condensator... in fine sper ca s-a inteles ideea.

[vergil]

Multumesc , revin dupa teste .

[Dr.L]

Daca e bobinat pe 2 straturi, creste capacitatea parazita mult.Acum, la sursa asta n-ar trebui sa influenteze prea mult.O alta chestie importanta de care trebuie tinut cont la torurile astea, e ca permit o inductie de bias (cc) mare, dar au pierderi mari la variatia inductia (~ca, Delta I), deci se pot incalzi (bine!). Trebuie calculata si incalzirea datorata inductiei Delta I. Sau se poate experimenta, ca tot e gata bobina.

[vergil]

Am facut teste in fel si chip .Functioneaza foarte bine , numai vorbesc de curent .Totul e ok .Multumesc lui @marian , pentru ajutorul dat . Fara ajutor nu reuseam . Acum nu se ma pusca tz driverului la conectarea sarcinii sau deconectare .Acum , am facut rost de un traf ceva mai maricel , dintr-o alta sursa atx , si , ptr ca am spatiu , as vrea sa bobinez si ptr 12v .Pentru ca trebuie si racire , nu o pot lasa asa . Stiu ca trb bobinata inductanta pe acelasi tor , pentru stabilizare , dar nu stiu cate spire ar trebui . Poate ma ajutati si cu problema asta .Sau poate exista vreo solutie de a obtine 12v din infasurarea de 45v . Diferenta e prea mare , nu cred ca e posibil .Asa ca , ar fi bine inca un bobinaj [email protected] , nu este sesizabila capacitatea parazita . Asta , zic eu la cat ma pricep , fiindca totul merge rece . Bineinteles ca am asigurat la teste racire cu ventilator . Radiatoarele nu ajung nici la 40gr , prin palpare .Daca i-mi reuseste si asta , ma gandesc la un PCB , facut pentru aceasta sursa . Pina acum m-am jucat pe PCB-ul original .Numai bine .

[Dr.L]

Foarte bine atunci!Nici bobina nu se incalzeste? Nu sarma, ci miezul. Acum, daca se incalzeste miezul, el va incalzi si sarma