Superreacţia Dr.. Titus pe breadboard

[feri.visky]

...prea ati fost ocupat cu "productia"...@Pitagora: Am predat personal ultimele repere necesare pentru o replica aniversare cat mai buna... Asteptam rezultate despre breadboard...

[Vizitator Pitagora]

Bună seara domnilor,

 

Astăzi după prînz au sosit bobinele domnului Béres:

Domnia-sa s-a întrecut pe sine trimiţîndu-mi două perechi, una cu sîrmă mai subţire şi alta cu sîrmă mai groasă. După ce le-am cercetat, sînt sigur că cele cu sîrmă mai groasă sînt foarte potrivite pentru replica aniversară „Titus Konteschweller” I-am promis domnului Harfă să postez dimensiunile imediat ce le am în mînă, ca să poată avansa cu construcţia cutiei:

Le-am cîntărit şi am măsurat inductanţa: (cu un inductanţmetru ieftin fabricat în Hong-Kong căci altul nu am...)

Bineînţeles nu ne putem aştepta de la un asemenea instrument la o măsurătoare precisă. Rezultatul obţinut converge însă cu valoarea obţinută prin calcul: Un cunoscut de-al meu, domnul Joseph-Henri Lévy are în internet un site dedicat aparatelor vechi de radio, (http://www.carnets-tsf.fr/accueil.html) unde pune la dispoziţia pasionaţilor diverse ustensile de calcul. Introducînd datele bobinei domnului Béres în programul de calcul pentru bobinele multistrat, am obţinut următorul rezultat:

Deci cu o marjă de aproximaţie acceptabilă putem afirma că bobina are cam 132 -135 mH.

 

Pregătisem din timp nişte monturi ca să pot încerca bobinele în cupla cu un braţ amovibil montată pe breadboard. Am bricolat la repezeală şi nişte etichete inspirate din estetica epocii, şi am montat bobinele la locul lor:.

Apoi am dat drumul aparatului: MERGE! Bineînţeles, încă nu e îmblînzit, urlă mîrîie şi fluieră dar merge. Am făcut în viteză un video-clip, şi către seară am apelat la un amic care m-a ajutat să-l încarc pe un site care găzduieşte gratuit şi anonim asemenea filmuleţe. Aici puteţi urmări funcţionarea în regim de superreacţie:

 

http://de.tinypic.com/r/k04s3c/5

 

Vă mulţumesc domnule Béres!

Cu multă stimă,

Pitagora Schorsch

[gica70]

Am ramas mut..extraordinar, felicitari tuturor si faceti tot ce puteti sa aratati lumii cine a fost Titus Konteschweller si unde a construit aceste minuni.

[feri.visky]

Felicitari... Puteti sa va apucati de... articolul cu prezentarea acestui test... Daca se poate sa mai comunicati si alte date cum ar fi frecventa de lucru al oscilatorului auxiliar, consum etc.De abia astept s-o vedem in cutie...

[Vizitator Pitagora]

Bună seara domnilor,

 

Am ramas mut..extraordinar, felicitari tuturor ....

Respectele mele domnule Gică

Vă mulţumesc pentru vorbele bune dar nu uitaţi că am ajuns doar într-o fază intermediară, vom mai avea nevoie de sprijin şi încurajare.

 

Felicitari... Puteti sa va apucati de... articolul cu prezentarea acesti test... Daca se poate sa mai comunicati si alte date cum ar fi frecventa de lucru al oscilatorului auxiliar, consum etc....

Respectele mele domnule Visky

Vă mulţumesc pentru vorbele bune. Seria de teste şi experimente încă nu s-a încheiat. Încă caut un punct de funcţionare optim sau drumul care poate conduce orice posibil utilizator la atingerea acestuia. Odată găsit am să-l postez pe elforum şi vă fac cu bucurie un rezumat. Am să măsor şi consumul din ambele surse şi vi-l comunic de îndată ce am cifrele.

 

Frecvenţa de eşantionare

 

Nu există o frecvenţă fixă de eşantionare. După cum probabil ştiţi, la orice oscilator, parametrii dinamici ai circuitului oscilant depind şi de cuplajul cu circuitul de reacţie. (nu mult dar depind). De aceea cînd operăm un receptor (cu controlul reacţiei prin modificarea cuplajului,) punctul de recepţie optim al unei anumite frecvenţe se găseşte manevrînd alternativ butonul de acord şi comanda reacţiei. (Manevra reacţiei „strică” uşor acordul şi invers.) La oscilatorul de eşantionare din receptorul „Dr. Titus”avem doar un reglaj al reacţiei (prin cuplaj magnetic variabil) cu ajutorul apropierii sau îndepărtării bobinelor L3 şi L4. Neavînd buton de acord cu care să compensăm, frecvenţa „fuge” în funcţie de cuplaj:

În stînga, la un cuplaj slab avem 10,58 kHz cu o formă de undă curată dar fără prea mult folos căci amplitudinea fiind mică nu este capabilă să comande eficient întreruperea oscilatorului de radiofrecvenţă. Sunetul este slab şi distorsionat.

La mijloc, pe la 8,9 – 9 kHz deşi forma de undă nu mai este chiar o sinusoidă pură, amplitudinea este suficientă pentru a comanda profund întreruperea oscilatorului de radiofrecvenţă. Sunetul este relativ puternic şi inteligibil.

La dreapta unde scrie 17,28 kHz avem de fapt numai jumătate adică 8,64 kHz dar sinusoida este atît de distorsionată – amplitudinea armonicii de gradul doi atît de mare - încît frecvenţmetrul o citeşte pe ea în loc să citească fundamentala. Sunetul este interferat cu ţiuituri de la bătăile purtătoarei de radiofrecvenţă cu armonicile superioare ale frecvenţei de eşantionare. (De altfel aceste trei faze se pot observa şi pe clipul video cînd manevrez încolo şi încoace bobinele domnului Béres.)

După cum vedeţi, fenomenele sînt foarte complexe, frecvenţa variază, şi nu numai frecvenţa de eşantionare este un parametru hotărîtor în obţinerea unei audiţii bune pe un receptor „Dr Titus”. Mai este şi amplitudinea şi forma de undă şi alte cîteva.

După mărturiile vremii, apărute în reviste tehnice prestigioase, Titus Konteschweller oferea audiţii publice „de o claritate neîntrecută” ale concertelor radiodifuzate, deci ajunsese să stăpînească toată această complexitate.

 

Pentru mine este un exerciţiu intelectual şi radiotehnic plin de savoare să încerc să merg pe urmele lui, să încerc să-i fac să participe pe cei ce mă citesc la fascinaţia acestui parcurs, să-i anim să experimenteze să gîndească, să înveţe. Nu va fi nici simplu, nici imediat, şi nu există certitudinea succesului. Dar (după mine) merită încercat.

 

... Diametrul sarmei ( fara matase dar cu lac) e 0,26 si 0,32 (prima valoare e pt un subler digital, celalalta valoare e data de un micrometru mecanic). Cert e ca una dintre cele doua "scule" produce erori grave.

Respectele mele domnule Béres,

Nici eu nu am cine ştie ce sculă procopsită dar am făcut şcoala şi am şi lucrat vre-o douăzeci de anişori în România pe vremea cînd sculele de măsură (dacă erau) nu erau precise de loc şi se învăţa la şcoală şi din practica curentă cum se procedează pentru a ajunge la un rezultat real. (Aveam curs de măsurători cu erori sistematice, abatere relativă, abatere absolută şi alte abateri – ce vremuri domnule!)

În cazul nostru am procedat mai simplu, mi-am procurat un „etalon” şi am încercat scula pe el. Adică am împrumutat de la un cunoscut un mosor de sîrmă cumpărat proaspăt (chiar nedespachetat) de la o firmă cunoscută. (care se presupune că nu şi-ar înşela cu bună ştiinţă clienţii vechi):

Sper să se distingă că pe mosor scrie 0,20 mm şi pe şubler la fel. Apoi cu o încredere nou cîştigată în vechea sculă am pornit la măsurarea sîrmelor trimise de dumneavoastră:

Sîrma cea mai groasă pe care mi-aţi trimis-o are 0,36 mm cuprul şi emailul şi 0,45 mm cu tot cu mătase. O vom numi CuEmMa 0,36

Următoarea sîrmă ca grosime are 0,30 mm cuprul şi emailul, iar cu mătase 0,35 mm.

O vom numi CuEmMa 0,30. Aceasta este sîrma cu care sînt înfăşurate bobinele „Imre Béres” pe care eu le menţionez în descrierile de mai sus drept „bobinele cu sîrmă mai groasă”.

Bobinele Imre Béres „cu sîrmă subţire” sînt înfăşurate cu sîrmă de 0,13 mm cuprul şi emailul şi 0,18 mm cu tot cu mătase. Această sîrmă o vom numi CuEmMa 0,13. Bobinele aşteaptă cuminţi să-şi primescă montura şi să participe la experimentele viitoare de pe breadboard.

 

Vă mulţumesc domnule Béres!

Cu multă stimă,

Pitagora Schorsch

[feri.visky]

Superba descriere... Dupa terminarea experimentelor ve-ti deveni cel mai mare specialist in super-reactii... dupa T.Konteschweller... Se pare ca de aceea a ales T. Konteschweller, ca macar o bobina sa fie "fund de cos" pentru a reduce capacitatile si astfel prin marirea cuplajului sa micsoreze influenta asupra frecventei... Practic prin cuplaj ar trebui sa ajustam doar amplitudinea semnalului oscilatorului auxiliar pentru ca acesta sa se potriveasca cu amplitudinea semnalului incident...

[mișa]

Felicitari si din partea mea.

Vreau sa va atrag atentia referitor la modul de notare a grosimii sirmei de bobinaj. Discut de modul industrial de notare, adica daca te duci sa cumperi sirma de bobinaj de la o firma specializata in comercializarea sirmei de bobinaj de la care se aprovizioneaza ateliere si fabrici. Dau un exemplu concret:

Daca cumperi o rola de sirma pe care scrie DIAMETRU 1mm, este vorba de diametrul efectiv al cuprului. Daca vei masura cu un micrometru sirma, vei constata ca are 1.06mm daca e simplu emailata si 1.12mm daca e dublu emailata (si calitatea izolatiei e trecuta pe eticheta) Specificatiile producatorului indica si ele acest fapt. De remacat e ca dimensiunea cu izolatie cu tot difera putin de la producator la producator si depinde si de materialul izolator, dar dimensiunea cuprului e cea trecuta pe eticheta. (verificat de mine pentru producatori greci, italieni romani si bulgari)

De dimensiunea efectiva a cuprului se tine cont la calcularea din punct de vedere electric iar de dimensiunea cu izolatie cu tot se tine cont la executia practica. Acea mica diferenta e critica in cazul bobinarii transformatoarelor cu pretentii sau motoarelor industriale. De exemplu un motor bobinat cu sirma simplu emailata NU poate fi rebobinat cu sirma dublu emailata. (incredibil, nu?)

Stiu ca e off topic, dar cine se ocupa de lampi, deci bobineaza transformatoare e bine sa stie acest lucru.

In cazul masuratorii domnului Pitagora, e o problema fie cu sublerul, fie cu sirma folosita drept calibru. Daca pe eticheta scrie 0.2, nu ar trebui ca masuratoarea sa indice tot 0.2mm ci mai mult.

[feri.visky]

Interesant... sa inteleg ca 0.2 mm este doar sectiunea de Cu?

[mișa]

In notatiile industriale si tehnice diametrul declarat si scris pe eticheta sirmei de bobinaj e cel al cuprului fara izolatie! Daca nu ma credeti pe cuvint pot face niste poze sau puteti cauta pe net. Asa se cumpara cuprul de bobinaj. Orice bobinator profesionist poate confirma. O sirma care masurata cu izolatie cu tot are 0.2mm probabil producatorul a dat-o de 0.19 sau 0.18mm. Nu e mare lucru. Eu ultima data am cumparat o rola de sirma de 19Kg cu diametrul declarat de 1.05mm si are cu izolatie cu tot 1.11mm, dublu emailata. (pot pune poze cu care sa sustin afirmatiile mele)(asta pe linga faptul ca sirma cumparata de la Conrad, Farnell sau TME e cam de trei ori mai scumpa ca la firmele specializate in sirma de bobinaj!!!)

[gica70]

"Interesant... sa inteleg ca 0.2 mm este doar sectiunea de Cu?"Nu, 0,2 este partea cu Cu. Am facut precizarea (stiu ca se mai intampla, iar aici sectiunea se refera la partea; sunt sigur ca asta ai vrut sa zici) pentru a nu se mai face confuzia dintre sectiune si diametru.

[Vizitator]

Daca se masoara un conductor cu micrometrul este suficienta o consultare a a tabelelor unde sint date caracteristicile acelui conductor, se vede imediat care este sectiunea reala a acestuia

[gica70]

De ce ar trebui un tabel? Nu stii formula?

[Vizitator Pitagora]

Bună seara domnilor,

(Capitolul 15)

 

Bobinele Béres cu sîrmă subţire

 

Fiind ceva mai puţin robuste decît bobinele cu sîrmă groasă, bobinele Béres cu sîrmă subţire nu pot fi prinse în monturi fără precauţii suplimentare. (De aceea a şi durat mai mult): Le-am pus la mijloc o fîşie de hîrtie groasă de desen (neagră), şi le-am mai „strîns” din aţe.

Aveţi dimensiunile geometrice, greutatea, şi inductanţa măsurată. (Cu imprecizia de rigoare.)

Vom observa că inductanţa rezultată din calcule nu este foarte departe de cea măsurată.

 

Avînd în vedere faptul că se potrivesc fizic mai bine pe breadboard decît cele cu sîrmă groasă, (care la rîndul lor se potrivesc de minune în replică) şi pentru că pe breadboard au nevoie neapărat de o montură, am decis să modific uşor tehnologia de fabricaţie: În locul unei ultime fîşii de foiţă care doar ţine aţele pe mosor şi este (eventual) scoasă odată ce înfăşurarea este gata, se pune o fîşie de hîrtie groasă eventual lipită strat peste strat (fără ca lipiciul să ajungă la aţe) şi eventual neagră (pentru estetică) care să rămînă cu înfăşurarea, conferindu-i rigiditatea cerută de montură. Tot pentru rigiditate se pun aţe în (cel puţin) opt puncte. (Idee ce aparţine de fapt domnului Béres.)

Iată bobinele în montură, prevăzute cu etichete, şi în funcţiune pe breadboard.

Deşi substanţial cu alte dimensiuni fizice, decît bobinele cu sîrmă groasă, inductanţa fiind totuşi apropiată, valorile frecvenţei de eşantionare în cele trei puncte critice nu diferă mult.

 

Se pare ca de aceea a ales T. Konteschweller, ca macar o bobina sa fie "fund de cos" pentru a reduce capacitatile si astfel prin marirea cuplajului sa micsoreze influenta asupra frecventei... Practic prin cuplaj ar trebui sa ajustam doar amplitudinea semnalului oscilatorului auxiliar pentru ca acesta sa se potriveasca cu amplitudinea semnalului incident...

Respectele mele domnule Visky

Criteriul pentru care Titus Konteschweller a ales un pachet de bobine „fund de coş” suprapuse pentru inductanţa de placă a oscilatorului de eşantionare rămîne în discuţie. După părerea mea, reducerea capacităţii intrinseci a unei bobine are foarte puţin de a face cu mărirea cuplajului, iar mărirea cuplajului dintre două circuite măreşte influenţa unuia asupra celuilalt (inclusiv abaterea de frecvenţă) nu o micşorează.

De acord cu dumneavoastră: un reglaj exclusiv pentru amplitudinea oscilatorului auxiliar ar fi ideal‚ (şi a existat probabil în aparatele mai tîrzii) dar acest aparat a fost construit în 1923 (cînd radiotehnica era faşă) şi toate reglajele sînt interdependente.

 

Capacităţile intrinseci (distribuite) ale bobinelor

 

De îndată ce am avut în mînă bobinele oscilatorului de eşantionare trimise de domnul Béres şi am văzut subţirimea stratului de mătase am contat pe o valoare sporită a capacităţilor intrinseci ale acestor bobine. Mătasea se aşterne mai „plat” cînd e înfăşurată pe sîrmă (mai ales într-un singur strat) şi are şi o constantă dielectrică mai mare decît bumbacul care de obicei se înfăşoară şi în dublu strat. Statistic două spire vecine izolate cu mătase sînt mai apropiate fizic şi au între ele un dielectric mai bun - deci o capacitate mai mare - decît două spire izolate cu bumbac care (fiind „pufos”) le ţine mai la distanţă şi (conţinînd aer) constitue un dielectric mai slab.

Primul lucru pe care l-am făcut atunci, a fost să reduc automat la jumătate valoarea capacităţilor ce urmau să acordeze circuitele. Pe urmă m-am luat cu treaba şi am uitat să vă spun. Am obosit şi eu. (Cred că am să plec cu o săptămînă mai înainte de Crăciun la ski şi nu mă mai întorc pînă la Bobotează!) Ca atare proba de funcţionare a aparatului şi măsurătorile de frecvenţă au fost făcute cu condensatoare de 1,1nF în paralel cu ambele înfăşurări.

Luînd frecvenţele măsurate la care sinusoida este încă „naturală” (deci aproape nedistorsionată) şi valoarea inductanţei (măsurată cum s-a putut) rezultă capacităţile de acord de mai jos. În stînga bobinele cu sîrmă groasă şi în dreapta cele cu sîrmă subţire. Avînd în vedere că de fiecare dată am avut un condensator de 1,1 nF în paralel, rezultă că bobinele cu sîrmă groasă au o capacitate intrinsecă (distribuită) de:

1714,3 – 1100 = 614,3 pF, iar cele cu sîrmă subţire: 1784,3 – 1100 = 684,3 pF. Bineînţeles „măsurătorile” mele sînt nişte estimări aproximative dar mă îndreptăţesc să afirm că bobinele au o capacitate intrinsecă (distribuită) pe la 6 -700 pF.

Nu se pot compara cu cele „fagure”: am colat în josul pozelor caracteristicile bobinelor „Honeycomb” de 1250 şi 1500 de spire din catalogul „Montgomery Ward & Co” (U.S.A 1924) probabil similare cu cele recomandate de P.Hemardinquer pentru „tabletta” sa. (Numai 15,7 pF la ditamai bobina de 1500 de spire!). Dar cele masate îşi fac totuşi treaba: frecvenţa „e tot cam pe-acolo” Faceţi şi dumneavoastră socoteala 143 mH cu 2015,70 pF dau cam 9,4 kHz

 

 

Cu multă stimă,

Pitagora Schorsch

[hpavictor]

Cateva idei ( din pacate offtopic ) :

 

[Vizitator]

De ce ar trebui un tabel? Nu stii formula?

Domnule, ia spune care este formula ? Sau probabil ai omis ca un conductor pt bobinat are un strat de izolatie de regula email si atunci cind masori conductorul incluzi si izolatia ,deci care este sectiunea conductorului ?