Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Propietati antene cu ferita


tavi 84

Postări Recomandate

In cartea Radioreceptoare de buzunar este mentionat ca trebuie evitata atingerea antenei de ferita de catre magnetul difuzorului,deoarece la depasirea unei anumite inductii tolerabile,propietatile magnetice ale feritei se deterioreaza ireversibil si nu pot fi restabilite decat prin tratament termic.Experimental,am atins capatul unei antene de ferita cu un magnet cu neodim si in afara unui dezacord temporar nu am observat scaderea nivelului de semnal ulterior.Sa fie vorba de o crestere inobservabila a pierderilor in materialul feritei?Sau doar anumite tipuri de ferita sunt afectate?

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 12
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • tavi 84

    4

  • mila

    2

  • gica70

    1

  • PINTI

    1

Top autori în acest subiect

Antena de ferita este o antena magnetica deci e deranjata de un camp magnetic puternic constant din exterior. Nu cred ca o simpla atingere cu un magnet poate sa-i afecteze calitatile.

Link spre comentariu

Am citit si subiectul respectiv.Oare chiar sa fie o afirmatie gresita sau se referea posibil la miezuri tip ferocart(pulberi magnetice de Fe sau aliaje presate cu liant dielectric)?M-ar mai interesa si alte propietati ale feritelor.De pilda in cartea Practica electronistului amator editura Albatros 1984 sunt dati niste factori Q pentru antenele de ferita canelate(presupun ca inseamna cele cu tesiturile longitudinale)plate si rotunde.Respectivii factori sunt obtinuti cu o bobina cu pierderi zero situata in pozitia de optim sau plasata oriunde pe bobina?Ma refer la faptul ca in cartea Radioreceptia de la A la Z editura Albatros 1982 este indicat ca exista o pozitie optima a unei bobine pe o bara de ferita pentru care pierderile sunt minime intr-o banda data(undeva spre capatul ei,pentru UM mai ales).Un factor Q de 300 pentru o ferita de 180 mm canelata ar insemna posibilitatea de a obtine un factor Q in gol de 150 pentru o bobina UM(la frecventa indicata de 900 Khz) daca pierderile in conductor ar fi egale cu cele in miez?

Link spre comentariu

1)Parerile sunt impartite cu privire la Q bobine pe bare de ferita, se pare ca o bobina distribuita pe o lungime mai mare(un singur strat) si plasata aproximativ la mijlocul barei e cea mai buna optiune.2)Atata timp cat un magnet permanent atrage bara de ferita inseamna ca apropierea unuia tot timpul poate influenta negativ proprietatile antenei pe bara de ferita. Ma gandesc la analogia cu benzile magnetice audio

Link spre comentariu

Hai sa studiem schema echivalenta a unei bobine si sa ne gandim nitel si la cum apare si se "manifesteaza" capacitatea dintre spire daca bobina este cu un singur rand, fata de cazul in care se realizeaza in 2 straturi..Aici problema se complica pt ca trebuie tinut seama si de sensurile curentului, ca sa nu anulezi fluxurile magnetica..De aia se bobina in fagure...Altfel, ca sa nu ne pierdem in formule si consideratii teoretice de despicat firul in 4, propun un experiment rapid. Iti notezi cum intra cateva posturi de radio din gama respectiva, ca intensitate, si mai ales pe ce frecvente..Numara cate spire erau pe o bobina de la un aparat de radio industrial, apoi marcheza pozitia bobinajului initial, Faci alta bobina pe un suport mobil, dar cat mai apropiat de miez,.. Evident cu sarma de acelasi diametru.Apoi cauti posturile captate anterior si compari. BAFTAsi sa ne scrii si nou.

Link spre comentariu
  • 4 săptămâni mai târziu...

Am incercat folosirea unei ferite de 20 cm de la un radio Selena B 216,impreuna cu condensatorul variabil si bobina UL originala pentru a imbunatati receptia pe UL a radioului Panasonic RF 3500 pe care il am.Intern are o ferita de numai 12 cm,insa bobinata cu lita RF,nu sarma chioara ca cea de la Selena.La acordul circuitului oscilant extern pe aceeasi frecventa cu cea receptionata de radio,am constatat o mica sporire a receptiei pe posturile foarte slabe gen BBC 4 daca ferita mare este pozitionata in lungul sau paralel cu ferita interna,la o mica distanta.Daca o apropii prea tare(posibil doar axial,din cauza situarii feritei interne in interiorul carcasei)are loc un dezacord marcat al radioreceptorului,si receptia scade.La fel,in cazul acordarii alaturi in frecventa a feritei mari,fata de postul receptionat.De fapt,in cazul pozitionarii optime,axiale,la o distanta de 3-4 cm(bobina e pe capatul apropiat de radio),are loc si un mic dezacord,care odata corectat releva o receptie imbunatatita din punct de vedere al zgomotului captat.La o distanta un pic mai mare,efectul dispare rapid.Cum am doua ferite romanesti de 180 mm,ma gandesc cum le-as putea folosi pe amandoua pentru a mari semnalul mai mult( nu doar pe UL ci si pe UM).Problema e de geometrie a pozitionarii lor,astfel incat cuplajul electromagnetic sa fie suficient de puternic.Are cineva vreo idee :nas:

Link spre comentariu

De ce nu încercaţi un amplificator aperiodic(de bandă largă) de antenă (pentru AM) cutranzistoare ?Dacă este realizat îngrijit şi respectaţi regulilespecifice montajelor de acest gen, rezultateleobţinute sunt net superioare.

Link spre comentariu

Doar experimental se poate descoperi pozitia optima a celor doua ferite, eu as incerca - pentru inceput - sa le lipesc cap in cap, axial, pentru a obtine o ferita de 360 mm. Apoi as apropia aceasta ferita lunga de cea a receptorului, tot axial, pentru a obtine un maximum de auditie si un zgomot minim. Mai bine construiti un loop pentru unde lungi (sau medii), cu spira de cuplaj, care se conecteaza intre borna de antena si cea de pamant (sau masa) a aparatului. Cuplajele de tip "magnetic" ale diverselor antene auxiliare (loop, ferite, etc), fara conexiune prin fire cu receptorul sunt destul de incomode, eu prefer antena mai departe de receptor si conectarea sa prin cablu, e mai sigur si mai eficient. Ca fapt divers, postul BBC de pe 198 kHz il receptionez mai slab dar clar cu un radio Selena B-216 doar cu antena de ferita a aparatului, "ajutata" de o antena baston din teava de cupru (lungime 2.75m) aflata pe casa, antena ce o folosesc de obicei pentru CB. Si eu ma gandeam zilele acestea sa construiesc un loop pentru UL.

Link spre comentariu

In primul rand,nu doresc sa modific radioreceptorul.De asemenea un amplificator RF aperiodic nu imbunatateste raportul semnal/zgomot,care e adevarata limita,si nu amplificarea in sine.Ramane ca solutie doar cuplajul electromagnetic cu o antena rezonanta externa.Am experimentat deja un loop,insa imi doream ceva mai compact.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări