radio tehnoton INTER

[tavi 84]

Am luat de la "piata de vechituri" locala un radio de acest tip intr-o forma destul de proasta.Lipseste capacul de dedesubt,cel de aluminiu de la blocul UUS,butoanele de la potentiometrele liniare de volum si ton si furnirul vopsit in negru de pe cantul marginii din fata stanga.A mai fost reparat "ghiolbaneste",cu piese de care s-a nimerit,lipite pe spatele placii imprimate.Insa antena de ferita si bobinele de pe ea sunt in regula,la fel si cele FI,demodulator.Din pacate transformatorul de retea,de acelasi tip cu cel de la radioul BRAHMS(ca realizare intr-un bloc alimentator stabilizat)are o rezistenta a primarului de numai 95 ohmi,la o suprafata a miezului de 5 cm patrati,fata de circa 170 ohmi cat are un astfel de transformator in regula,de la un radio ROYAL.Presupun ca e strapuns partial,ca cel de la radioul BRAHMS,spre deosebire de cele de la doua radiouri ROYAL,care erau in regula,desi sunt asemanatoare.Oare cumva cele din asemenea blocuri alimentator stabilizat sunt mai slab executate?De asemenea schimbatorul de game merge rau si este ceva rugina pe piese,oare mai merita sa incerc o reparatie sau sa-l dezmembrez?Este undeva o schema disponibila(pentru download)?

[doru3160]

http://i39.tinypic.com/2hggvae.jpg

http://i42.tinypic.com/2lw85kl.jpg

Sper sa fie de folos,prima e de la Royal 1 si cealalta e de la Inter(adunate tot de pe aici,in timp).Daca nu sunt prea inteligibile,le pot trimite pe mail sau poate le are cineva mai clare..De dezmembrat ma tem ca nu prea e ce recupera din el,dar si daca il readuci pe linia de plutire, ca aparat nu a excelat.Ramane doar satisfactia lucrului facut cu pasiune.Daca reuseste resuscitarea,poate il vedem si noi.

Succes.

[tavi 84]

M-am inselat,tineam minte ca transformatorul de la radio Brahms(blocul de alimentare e practic identic) avea circa 120 ohmi la masuratoare,iar conectat la 220 a bazait amenintator dupa care s-a ars.Insa acesta este bun,am masurat un curent de 21 miliamperi la mersul in gol.Presupun ca cel de la Royal e bobinat cu o sarma mai subtire,curentul de mers in gol si tipul de tole fiind acelasi.Am inlocuit puntea 1PM05(fusesera puse 4 diode F407 in schimb) cu cea recuperata de la Brahms,si tranzistorul AD 155 V cu unul AD 155a VI de la un radio Pacific si am cei 15 volti stabilizati la iesire Din ce tin minte cu cat cifra romana la tranzistoarele cu germaniu e mai mare,cu atat factorul beta al tranzistorului e mai mare(ceea ce in cazul de fata e un avantaj).Din pacate condensatorul variabil era avariat,asa ca l-am inlocuit cu cel de la Brahms,caruia i-am schimbat axul de tip scurt,cu cel de tip lung de la cel original al radioului.Ce imi place e ca este realizat pe module functionale(FI,audio si conversie MA),prinse cu cate 4 suruburi+piulite M2,de sasiul din plastic Comutatorul de game,dupa o usoara curatare,pare sa mearga,chiar si cu acea regleta ruginita.Vad ca cineva a luat cei doi finali cu germaniu si borna pentru difuzor suplimentar(de tip DIN) Nu-i nimic,am asemenea tranzistoare gata imperecheate,recuperate de la radiouri.Nu cred ca e o problema daca pun unele cu beta mai mare,oricum trebuie sa reglez curentul de repaos.In ce priveste difuzorul original,vad ca e foarte bun,are marginea rilata de panza verde si un magnet de mari dimensiuni,cu o inaltime mare a intrefierului.Scrisul fiind putin sters,mi se pare ca e de 6 VA,asemanator cu cele "de putere" folosite la unele boxe romanesti.Care sunt performantele slabe la care va referiti?Are oscilator separat pe MA,o ferita "babana",si posibil o putere audio mai mare(tinand cont de tensiunea de alimentare mai mare)fata de multe alte tipuri romanesti de radiouri.

[doru3160]

Nu a spus nimeni de performante slabe,am spus ca nu a excelat ca model,si mai ales pe partea de jf.Finalul e destul de "impins" cu alimentarea pe 15 V dar chiar si asa,corectia de ton lasa de dorit.Pe partea de rf cu mici exceptii poate fi comparat cu restul stationarelor din gama,si daca este aliniat corect,ofera o receptie buna pe toate gamele.Era pacat sa fie dezmembrat pt ca mare lucru nu se poate recupera din el,astfel ca resuscitarea a fost cea mai inspirata rezolvare.Difuzoarele cu rama octogonala erau pe val in acea vreme si mai bune erau cele de 8W cu suspensia din cauciuc,cele de 6W aveau suspensia panzata,si aveau raspunsul la joase mai slab,dar asa cum spuneam,avand in vedere ca nu se poate emite pretentia unei auditii hi-fi,pt ambient,la mai putin de jumate din ce pot debita cele 2 AC-uri,fara sa transpire, e rezonabil,dar cam metalic sunetul(ca sa ma exprim elegant...e doar o parere personala).In prospectul original puterea de iesire e data 4VA la un nivel de distorsiuni de 10%,si difuzorul este de 8VA/4 ohmi,dar s-au echipat cu difuzoare de 6VA/4 ohmi conform bunei traditii ca merge si asa.De ex nu se poate compara cu auditia pe un Pacific ,care poate fi incadrat in aceeasi clasa(sau ca sa fim mai rigurosi sa zicem Atlantic,pt ca nu are pick-up),care desi era echipat cu difuzor de doar 3W,oferea o calitate mai buna auditiei.Potentiometrele noastre au fost destul de slabe calitativ,dar daca e sa ne referim la cele cu miscare liniara,atunci treaba sta si mai rau,pt ca se defectau mult mai repede decat cele cu miscare rotativa.Una peste alta,e si asta o etapa din productia de aparate romanesti,cu bunele si mai putin bune din acele vremuri.

[tavi 84]

Difuzorul e P22130,seamana partea de sasiu octogonal cu cea de la P22497(posibil si partea de membrana,suspensie sa fie la fel),a carui curba audio e prezentata in almanahul Tehnium 1983.Ce difera e inaltimea mai mare si diametrul magnetului,care e de 79 mm in loc de 63 mm(inaltimea intrefierului e de 4,5-5 mm).Suspensia panzata pare din cauciuc verde privita din fata(are pe ea un strat elastic continuu pe aceasta parte).Magnetul e foarte puternic in orice caz Imi ia foarte mult timp sa curat cu o carpa uda mizeria infernala de pe piese,care a ramas prea putin "impresionata" de curatarea cu o pensula moale.Am pus o pereche AC 180/181 b K VII dintr-un radio Royal.Termistorul e cel verde,aidoma celui de la etajul audio al Royalului.Persoana care a luat cei doi finali si borna audio,cred ca incercase un etaj SE cu un AC fara radiator si niste piese lipite pe spatele placii imprimate,ceea ce a provocat strapungerea tranzistorului AD 155 al stabilizatorului :rade:Din fericire nu este exfoliat cablajul pe niciunde.In schimb suportul feritei(din polietilena parca)are un "brat" de fixare rupt in fix acelasi loc unde am mai gasit doua asemenea suporturi(la un Pacific si la Brahms)rupte,deci presupun ca e o vulnerabilitate specifica pentru acest tip de suport.

[tavi 84]

In almanahul Tehnium 1985 este specificat ca difuzorul P22130 are 8 VA si are o banda cuprinsa intre 60-16000 Hz.Era folosit in constructia unor boxe romanesti.Am ars de doua ori siguranta stabilizatorului pana sa-mi dau seama ca semireglabilul de reglaj al curentului de repaos facea un contact nesigur.Era de fapt dat la maxim aproape,dar din cauza oxidarii opunea o rezistenta aparenta mai mare,iar din cand in cand facea contact bine si forta un curent de repaos peste 1 A.M-am gandit,dupa ce l-am inlocuit,sa las un curent mai maricel,de vreo 10 ma,pentru a nu avea distorsiuni in caz ca va scadea din cauza acelui semireglabil de tip romanesc,care asigura contacte relativ nesigure.Vad ca in schema sunt folosite unele rezistente cu valori mari(una de 6,8 Mohmi de exemplu),care stiu ca se devalorizeaza.Sa le inlocuiesc cu unele "moderne"(de precizie 5 %) de aceeasi valoare sau sa selectez cu multimetrul unele romanesti recuperate,care au in prezent valoarea necesara(ele fiind inscrise cu valoarea de atunci,evident alta)?

[tavi 84]

Am inlocuit R307(terminal desprins) si "mortul" a inviat Pe toate gamele MA am receptionat posturi.Mai am destul de curatat la el,inclusiv contactele schimbatorului de game.In ce priveste gama FM mai bine o las asa cum e momentan(banda OIRT).Am experimentat destul tragerea in banda CCIR pe un radio Brahms(a trebuit sa scot de 3 ori din spirele bobinelor si sa schimb de 2 ori condensatoarele de "scurtare" pentru a obtine toata banda 88-108 Mhz)si in ciuda realizarii unui bun acord in doua puncte(cu ajutorul unor posturi mai slabe situate spre capetele gamei),doar 3-4 posturi mai puternice erau bine receptionate,aprinzand indicatorul stereo,iar restul posturilor medii ca semnal erau inecate in fasaiala sau nu se receptionau deloc.Nici vorba de cele cu adevarat slabe(comparatia e facuta cu receptia asigurata de un radio Panasonic RF 3500).Cred ca asta este limita unui convertor cu doua tranzistoare tipic romanesc.Ar trebui sa schimb probabil si condensatoarele electrolitice de valori mici,insa momentan nu mai am capacimetru,dupa ce "am dat gata" si al doilea multimetru din seria DT9200 Am uitat incarcat un condensator de 0,1 microfarazi cu cativa zeci de volti pe el si cum nu erau montate diode antiparalel in derivatie cu intrarea :cry:

[tavi 84]

Am montat o mufa pentru difuzor extern autodeconectanta recuperata de la un radio Pacific.In ce priveste C 503 de 0,22 microfarazi,absenta lui determina autooscilatii pe frecvente ridicate in amplificatorul audio.De vreme ce este lipit pe spatele placii imprimate,asa cum figureaza si pe schema,presupun ca necesitatea lui a fost descoperita ulterior proiectarii placii imprimate.

[tavi 84]

Am inlocuit si mufa UKW rupta si receptionez doua posturi mai puternice,pe frecventa imagine,mai ales cu antena conectata direct la sarcina amplificatorului RF.Deci partea FM este functionala.Am facut o masuratoare cu multimetrul la perechile de tranzistoare AC 180/181 K pe care le am si am gasit o pereche cu diferente mai mici.In ce priveste pe restul,diferentele sunt foarte mari,de la simplu la dublu Am inlocuit din nou finalii audio cu aceasta pereche AC 180/181 K VI(tipul indicat in schema originala)si am reglat un curent de repaos de 4 ma(tot cel indicat in schema).Insa acum la pornire am acele oscilatii,un timp,dupa care dispar(presupun ca din cauza incalzirii tranzistoarelor).Vreo idee cum sa scap de ele?

[tavi 84]

Am mai inlocuit si potentiometrul de 250 Kohmi care regla volumul,cu unul care nu "haraie" la inceputul cursei(volum minim),recuperat parca dintr-un TV(avea priza mediana nefolosita).Dezavantajul folosirii unui sasiu de plastic,legaturi audio neecranate si potentiometre liniare e un brum de captare pronuntat, daca nu legam radioul cu masa la pamant.

[+_Florin_+]

Priza aceea pe potentiometru este cam la 1/3 din cursa, pentru "bass fiziologic", adica o redare ceva mai pronuntata a frecventelor joase la niveluri mici de auditie. Intre priza si masa se poate monta un condensator de 47nF in serie cu o rezistenta de cateva zeci de kohmi (se pot tatona valorile pentru obtinerea efectului dorit). Ca principiu, toate cele trei fire de legatura la potentiometru(e) sa fie ecranate, cu ecranele conectate la masa intr-un singur punct, pe cablaj, preferabil chiar la pinul de masa al condensatorului de decuplare al etajului de preamplificare ce urmeaza. Se va reduce simtitor brumul. "Masa" metalica a fiecarui potentiometru se leaga de asemenea in acelasi punct la masa, fiecare potentiometru cu firul sau.

[tavi 84]

M-am exprimat eu mai neclar.Priza respectiva a potentiometrului fusese nefolosita in aparatul de unde fusese demontat(am presupus un TV,mai am piese diverse recuperate de altii).In radio ea este conectata cu un fir scurt la o cosa de pe placa imprimata a amplificatorului audio,care are realizata corectia fiziologica de volum.Cele doua potentiometre sunt de tipul cu translatie,varianta mai lunga,si au carcasa din plastic.Firele de legatura sunt relativ scurte,comparativ cu lungimea pistei rezistive,care nu poate fi ecranata.Asa este realizat cablajul din fabrica,nu fusese modificat.Am inlocuit firul de scala,care fusese scurtat,si l-am montat dupa instructiunile din caietul service transmis de domnul Soldan.Scala de plastic si butoanele le-am curatat individual,prin demontare.

[tavi 84]

Doua poze cu difuzorul P22130.

[tavi 84]

In legatura cu etajul audio,singurul mod sigur de a scapa de oscilatiile parazite este de a conecta un condensator de 0,22 microfarazi tip PMP de la iesire la masa(lipit pe spatele placii imprimate).In acest caz,condensatorul C 503 poate lipsi,chiar daca apare in schema.