Despre SKA GB150D

[laur_77]

Am o intrebare/recomandare pentru @laur. Am vazut in pozele tale ca ai folosit doar o pereche de finali. Daca capacitatea acestora are vreo legatura cu stabilitate, nu e exclus ca problemele sa dispara daca vei utiliza doua perechi de finali. Ai incercat si varianta cu 2 perechi de finali?[/quo

te]Nu am incercat cu doua perechi. Cu 4,7pF (C3) aparea o oscilatie . Fara el nu facea nimic de genul , la fel si cu 12pF +100ohm. E posibil sa fi fost din alta parte...Cert este ca finalii nu se incalzesc in exces(fara rost) , rezistenta de pe zobel desi e de 1/2W este rece , curentul de mers in gol e stabil si se regleaza acum pina la nivele mari fara probleme. Cind aparea acea "oscilatie" la inceput , biasul se regla pina pe la 10mA apoi sarea pe la 300 si cu greu mai revenea(multe ture inapoi din vr1) , finalii se incalzeau tare, dar rezistenta din zobel era rece! E foarte probabil sa fi fost si de la sursa(+/- nerasucit) , faptul ca aveam telefonul pe masa chiar linga el...M-am apucat de al doilea modul si vad daca are aceeasi problema sau poate a fost o intimplare.

[maxente]

Eu am inteles ca la armnica a 2-a nu e distorsiune ci e trasa mai in fata si d-aia se apropie de sunetul de lampa, asta din cate am mai citit eu pe forumul autorului

Amplificatorul merge fara probleme si cu o pereche de finali, chiar il intreba cineva pe autor in legatura cu asta

laur_77 saritul ala la tine a curentului e oscilatie, bobina aia zobel n-are nici-o treaba cu oscilatiile in sensul ca nu trebuie sa se incalzeasca in caz de oscilatii

In RC-ul ala Boucherot ai pus rezistenta aia de 2,7R + 100n asa cum e in schema ?

Ca sa nu faci vreo boacana sa arzi finalii in teste ineriaza barile de + si - cu cate o rezistenta de 33R la 10w si caderea mare va fi pe ele daca mai oscileaza

Zilele astea cred ca o sa alimentez si eu un etaj sa vad cum se comporta

[franzm]

"Armonica a doua" (ghilimelele îsi au rostul lor) provine din distorsionarea fundamentalei (n-are cum sa apara asa din senin pentru a fi "trasa mai în fata"). Circuitul Boucherot este o alta denumire data retelei Zobel: http://en.wikipedia.org/wiki/Boucherot_cell http://en.wikipedia.org/wiki/Zobel_network

[maxente]

Aha, acum inteleg treaba cu armonica a 2-a. Multumesc @franzm pentru precizari

[Vizitator]

Daca vreti sa modificati, incercati sa folositi bufferul totem pole, din schema pusa de mine.Impedanta de iesire a bufferului este foarte mica, si in cazul on cit si in cazul off, ceea ce ajuta mult la comanda mosfetilor, mai ales cind sint mai multi in paralel si capacitatea lor creste.Desi nu lucreaza in regim de saturatie On-Off, mosfetii trebuiesc comandati precis si ferm, daca vreti ca rezultatele sa fie bune spre foarte bune.Iar diodele G-S trebuie sa fie de min 10 maxim 12V, pentru ca rezistenta lor sa fie minima in conductie.Succes!

[hpavictor]

Leco , mai sunt si alte exemple de scheme performante care folosesc circuite tip " totem pole " pentru a controla sarcinile stocate pe poarta MOS FETurilor .

Consider ca unii sunt retarzi mintali atunci cand declara http://imageshack.us/a/img15/6862/fw4.gif cu mana pe cravata rosie de pionier ca banda unui amplificator folosit la redarea spectrului audio trebuie limitata la 16 KHz ca atat aude (sub)specia umana din care face " ei " parte ...

Cu siguranta frustrarea lor apare din neputinta de a intelege fenomenele http://imageshack.us/a/img845/8756/zid.gif si se face confuzia idioata intre banda audio fiziologica si banda redata de amplificatoare .

Daca viteza limita ( superioara ) in oras este de 60Km / ora iar viteza media in orele de varf in oras pentru traficul auto este de maxim 18 Km / ora , oare de ce ABSOLUT toti producatorii produc autovehicule care depasesc lejer viteza de 180 Km / ora ?

Analogiile pot fi multiple , spre exemplu intre Slew Rate si acceleratie , cuplu , raportul greutate / cai putere etc .

 

Am uitat , mai exista o varianta : unii nu pot realiza amplificatoare ce pot reda mai mult de 16 KHZ !

De aia dezinformeaza userii " mai " incepatori si la adapostul acestor aberatii si probabil incearca sa-si creeze o falsa imagine de guru audio in ochii acestora http://imageshack.us/a/img19/2690/46fs.gif .

Rusinica ...

Sper ca puteti face diferenta intre pamflet si realitate .

Retarzii nu pot fi scuzati , ei nu pot intelege randul de mai sus !

[ain]

Am atasat datasheet-ul mosfetului utilizat pentru ca cei interesati sa poata verifica ce zenner si ce tensiune de saturatie o sa aiba. Conform fig. 5 si 6, la doar 5V Ugs - iar amplificatorul utilizeaza zenner de 5.6V - pentru curentul nominal maxim 2.5A avem saturatia Uds=0.5V. Saturatie care va fi mai mica la 5.6V, iar la 5A, valoare ce ar corespunde utilizarii unei singure perechi de finali, saturatia ar cam 1V. Tinand cont ca mosfetul nu functioneaza in comutatie ci "liniar", oricine isi poate da seama ca proiectarea etajului final e impecabila.

IRFP240.pdf

[hpavictor]

Evident . Leco a facut o paralela intre cele doua tipuri ( comutatie si lineara ) dar probabil nu este vorba de o confuzie , ci doar de o comparatie .

[ain]

@Victor, poate nu ai vazut partea asta

Iar diodele G-S trebuie sa fie de min 10 maxim 12V, pentru ca rezistenta lor sa fie minima in conductie.

(de parca discutam de clasa D nu AB)

sau asta

De ce nu vor marea majoritate dintre voi, sa INTELEAGA, ca, pentru a functiona CORECT, un etaj final cu mos-fet ca tranzistori finali, fie complementari sau cvasicomplementar ca structura, necesita ca alimentarea ce contine inclusiv etajul VAS, sa fie cu 10-15Volti mai mare decit a etajului de putere, astfel incit amplificatorul sa poate functiona CORECT?

sau asta

Va pierdeti timpul cu toate CIURUCURIULE de scheme, schema aia este GRESITA, de aia ambele semireglabile ajusteaza acelasi lucru, ele fiind IN PARALEL...

[Vizitator]

La expresia cu schema gresita (trimmere in paralel), am gresit eu, eram foarte obosit mai ales la ochi, lucrasem o zi intreaga la noile module Leco versiunea 2.

 

Am specificat mai incolo, fiecare trimmer ce face.

 

In fine, daca voi considerati ca unele scheme aparute pe net, cu zennere de 5,6V, sint mai bine concepute decit cele facute de inginerii proiectanti de amplificatoare PROFESIONALE DE FIRMA, care folosesc zennere de 12V cu o dioda in antiparalel, faceti cum va taie capul...

 

Chiar daca mosfeturile lucreaza in regim linar sau switching on off, ei trebuiesc deschisi FERM, si corespunzator, vedeti attachments de la 3 amplificatoare PROFESIONALE, diferite.

 

De ce am zis ca schema este un ciuruc, va mai zic odata:

 

Comanda proasta a mosfetilor finali cu doar 5,6 respectiv 6,2V, practic mosul nu ajunge niciodata la minim rds on la excursia maxima a sinusoidei de iesire, deci pierderi mai mari pe ei.

 

Lipsa superdioda, chiar daca mosfetii au coeficient pozitiv de temperatura, biasul trebuie termocompensat.

 

Rolul rezistentelor R29 si R28, mai precis VALOAREA LOR, oare ce curenti avem acolo si cit de mult afecteaza valoarea de 0,15 ohm, cind acolo avem citiva MILIAMPERI?!?!?

 

Valoarea PREA MICA a capacitorilor bootstrap C4 si C5.

 

Mai zic?

 

In defapt de ce naiba imi tot bat eu capul pentru voi?

 

Mai zisesem cindva ca nu ma mai bag...

 

Eu nu stiu sa comand mosfeturi si igbt-uri, eu nu am facut SMPS si cu IGBT si cu Mos fet, in care pierderile pe ei sint minime deoarece i-am comandat corect, altii stiu, iau userul de deasupra, ain, este specialist in a citi pdf-uri, sint curios de realizarile lui cu mosfeturi...

 

Chiar daca sint diferente intre regim liniar si comutatie, tranzistorii mosfet prezinta aceeasi capacitate intre poarta si sursa.

 

 

Cam asa lucreaza un amplificator cu finali mos fet, cu o schema de comanda a mosfetilor P si N, bine implementata, la care in comanda se folosesc zennere de 10V si dioda antiparalel:

 

 

Spor la realizari de calitate, dupa scheme "de calitate"...

 

Insa as vrea un singur raspuns, de ce in PROFESIONAL de folosesc zennere de 10 si 12V, si de ce la unele scheme de pe net, doar 5,6V, 6,2V?

 

Care dintre cele 2 ar fi mai corecta?

[UDAR]

O mica precizare. La MOSFET notiunea de "saturatie" e folosita pe dos fata de bipolari si se refera la saturatia Id fata de Uds depinzand doar de Ugs. Deci MOSFET-ul in comutatie lucreaza in regiunea liniara iar cel din amplificatoare lucreaza in saturatie

[franzm]

Comanda corecta a unui MOSFET, a unui dispozitiv activ în general, este acea metoda care pune dispozitivul în situatia de a face lucrul dorit de proiectant pentru a atinge scopul propus.Orice comparatie între metodele de comanda, care nu tine cont de scopul urmarit, e precum o comparatie între Porsche 911 si A1800A.La GB150D diodele Zener servesc atât la protejarea portilor finalilor cât si la limitarea curentului prin ei. Valorile au fost alese pentru a îndeplini ambele cerinte. În schemele prezentate de DjLeco, Zenerele sunt puse în special pentru a proteja (la supratensiuni) portile finalilor, limitarea curentului fiind realizata prin alte mijloace.

[Vizitator]

Vezi ca , colegii vor intelege cum ca amplificatorul are protectie la scurt pe iesire...

 

Chiar daca in caz de scurt cel mai probabil sigurantele alea vor ceda inaintea finalilor, asta nu inseamna ca totul este OK.

 

Succes in continuare.

 

As vrea sa vad acest amplificator realizat FINIT, cu osciloscop si dummy load pe iesire, in teste la 10Khz si 20 Khz pe semnal dreptunghiular, cit si la 20 Hz in sinusoidal sa vedem exact ce "caracteristici" are.

 

Vorbesc de realitate ca de simulari vad ca nu vrea nimeni...

[ain]

Leco,Nu e vorba ca ai gresit. Se mai intampla. Problema e ca tu continui sa insisti de conductia maxima DS in conditiile in care in clasa AB nu e nevoie de asa ceva. Altfel spus, clasa D are niste conditii optime care nu coincid cu cele cerute clasei AB. Or din punct de vedere logic tu faci apel la un argument al heringului rosu.Sii eu sunt foarte curios sa citesc parerea celor ce construiesc acest amplificator asupra rezultatelor sonice. Daca vor reusi sa faca si masuratori, cu atat mai bine. Din aminiri, SL amplificatorului Stochino - tot cu doua perechi de finali mosfet verticali - depasea mult 100V/us. N-ar fi exclus ca si acesta sa stea foarte bine si la acest capitol.Si, apropo, acest amplificator resista foarte bine la suprasarcina din cauza finalilor foarte "fortosi". Pe diy cineva declara ca ampliful a rezistat unui scurtcircuit involuntar si tranzistorii astia ieftini si-au demonstrat robustetea.

[Vizitator]

Tu nu vrei sa intelegi o chestie.

 

In regim de amator, poti face orice schema vrei si sa comanzi cum vrei tranzistorii finali, rezultatele vor fi pe masura, bune, slabe, foarte slabe sau dezastruoase.

 

In domeniul care trece spre pro, (ca si pro tot de la regim amator a plecat, ca nimeni nu cred ca a facut din prima o schema de 1000W in domeniul pro si au scos-o direct pe piata, asa din burta), se cer anumite conditii de functionare, ce implica stabilitate si anduranta.

 

Explica tu te rog, DE CE, in toate ampificatoarele care se cer a fi DE CALITATE, zennerul este de minim 10V si maxim 12V?

 

De ce in general cele fara buffer totem pole (alimentat din + 12-15Vcc pentru N-Mos si -12 -15Vcc pentru P-Mos in general separat, sau din rezistente serie+capacitor de stocare+dioda zenner in cea mai ieftina situatie) etajele din fata inclusiv bias+VAS sint alimentate cu +/- 10-15Vcc "mai sus" decit iesirea etajului final?

 

Ori ce ce cele cu o singura alimentare, au comanda prin tottem pole buffer?

 

Evident ele lucreaza cu bias prestabilit, clasa AB, ambele situatii.

 

De ce nu au pus ei acolo zenner de 5,6v sau de 6,2V?

 

 

Asta vreau sa explici colegilor de forum.

 

Daca tot zici ca acel mosfet e deschis suficient si la 5,6V.

 

Eu stiu de ce, insa altii poate nu.

 

De asta incerc sa-mi bat eu capul pe aici...

 

Si daca tot incerci sa explici, fa-o te rog cu teste reale, cu filme, cu poze, etc.

 

Asa de vorbit, toti sintem buni.

 

Am sa caut mai pe seara, poate mai gasesc o schema de amp de casa, un sony parca era, care are in final doar o singura pereche de 2SJ-2SK, schema ce are diode de 12V zenner intre poarta si sursa, si 2 diode rapide in antiparalel, cite una per fiecare zenner.

 

 

Despre parametrii ce se discuta (slew rate ametitoare) la nus ce scheme, eu nu cred nimic pina nu vad oscilograma in dreptunghi la 10 Khz intre 10-90% din Pmax.

 

De scris parametrii e usor, de obtinut e mai greu...

 

Iar laudele userilor de pe acolo, sint degeaba daca nu se pune un osciloscop pe iesire, urechea se pacaleste usor, ochiul nu.

 

Si cerde-ma ca baietii de pe el forum, nukti dintre ei sint MULT MAI EXPERIMENTATI decit multi de pe acolo, chiar daca noi nu avem puterea financiara si sursa ce componente pe care o au ei.

 

Multi lucreaza mecanic, fara sa inteleaga un principiu de functionare indeamanuntit, in diserse situatii ale etajului final.

 

De ce zic asta?

 

Urmaream si eu si inca mai urmaresc acel forum, insa intrebarile ce se pun pe acolo, sint mult mai NOOB decit ce intreaba userii nostrii.

 

Evident ca au si eu supertari pe acolo insa mult mai multi noobi decit pe la noi, si asta ma refer la cei ce au ceva notiuni prin cap.

 

Da-mi voie sa cred ca la schema asta slew rate-ul obtinut, nu este asa cum se asteapta unii...

 

Daca nu crezi, incearca sa simulezi sau sa incerci sa gindesti cam cit de bine este comandat si ce delay time creeaza capacitatea de intrare in paralel a ambilor mosfeti in serie cu o rezistenta de 9,x Kohmi (suma celor doua rezistente) R24 si R26, deoacere schema oficiala, in idle, fara semnal pe intrare tine tranzistorii de comanda Q9 si Q10 la o tensiune V C-E egala cu biasul necesar fiecarui transistor final, iar in regim de lucru normal, tensiunea E-C la tranzistorii Q9 si Q10, tinde sa creasca deschizind mosurile pina la valorile prestabilite de diodele zenner.

 

Practic deschiderea mosurilor se face prin seria de rezistente R24+R26, iar constanta de timp este data de valoarea rezistentei serie cu suma capacitatilor portilor de intrare.

 

Una este delay time obtinut din seria unui rezistor de citeva zeci de ohmi (47-200 ohmi),urmat de un condensator (suma capacitatii G-S a mosurilor) de 4,4 nf , si alta de o rezistenta de citiva Kohmi in aceeasi situatie, oricit de repede ar comanda tranzistorii Q9 si Q10, portile mosurilor.

 

Asta incerc sa iti explic in legatura cu bufferele totem pole care au o impedanta foarte mica, iar rfezistenta serie de poarta a mosului are valoare foarte mica, si delay time-ul este foarte mic...

 

Incearca sa comanzi un mos fet cu 0-6V sau 0-10V in dreptunghiular, unde inseriezi poarta cu 100 ohmi, si apoi cu 8 Kohmi, sa vezi ce panta de slew rate, ai.

 

La frecvente joase un slew rate slab, nu se simte, insa la inalte, te afecteaza MULT, vezi atenuarea la filtrele de iesire in clasaD, filmuletul 2 de mai jos.

 

 

Sau, dovediti contrariul, facind schema, alimentind-o la tensiunea respectiva si pusa pe dummy load in 10 Khz, la 90% din Pmax.

 

Un slew rate bun arata asa:

 

 

Un slew rate prost, arata asa, vezi de la minutul 12 si 35 sec:

 

 

Sint tare curios cum arata aceasta schema la 10 Khz...

 

Si da, la tensiunea de +/- 55Vcc, SOA este imens fata de clasicul 80V/1 sec, si mai ales cu 2 mosfeturi in paralel per rail, logic ca ar trebui sa crape siguranta inainte ca mosurile sa crape.

 

Si niste bipolare MJ15003 MJ15004 cite 2 in paralel , nu ar simti nimic, la un scurt pe iesire prin sigurante de 3,15A.

 

Hai, sa faca cineva schema si sa o puna pe osciloscop!

 

Daca nu, trimiteti o placa gata asamblata la mine si o testez eu in vazul tuturor, filmat, sa vedem ce se ascunde cu "adevarat" sub capota acestei "miraculoase" scheme...