Aniversare Titus Konteschweller...

[harfa]

Grupul R1-C2 : ma refeream la ce vad in poza si ce cred eu ca este. Desigur ca C2 ar putea foarte bine sa fie unul fix. Buna ar fi o poza care sa ni-l arate mai bine.Ma uit acum la ultima poza postata doua mesaje mai sus unde trapa laterala groasa e deschisa. Ma intreb : de ce este atit de groasa? Ce anume se afla in interior?. Vad multe inele pe orificiul central. Pot fi mai multe bobine sau discuri? Trebuie sa stiu pentru a da forma necesara acelei cutii. Nu e totuna daca in interior punem o bobina ca aceea plata dintr-un prespan subtire, sau o serie de astfel de "placi" sau o bobina groasa etc. Dl Visky vad ca dispuneti de o multime de poze. Ati putea sa-mi trimiteti toate pozele pe care le aveti pe email? Am nevoie sa studiez fiecare detaliu. In peretii rabatabili sint practicate locasuri speciale unde stau bobinele. Vreau sa inteleg ce forma si dimensiuni au aceste locasuri. Unele parti din radio e posibil sa necesite modificari si dupa ce le-am confectionat din cauza ca nu vad interiorul.In acest caz ele vor fi , preferabil, complet refacute. Cea mai expusa la modificari este cutia aceasta -perete rabatabil groasa. Poate undeva pe internet , sau in vreo documentatie, cineva are o reprezentare grafica a acestui perete.Numai bine

[feri.visky]

In usita groasa se afla mai multe bobine "fund de cos", nu stiu cate, dar care dau in total inductanta ceruta... Este doar o versiune constructiva....Pozele pe care le mai am repeta detaliile deja cunoscute... o sa vi le trimit...Azi am dat in lucru piciorusele, sper sa fie terminate saptamana asta, apoi le voi da la argintat...

[Vizitator Pitagora]

Bună ziua domnilor,

Inca nu sunt foarte convins de necesitatea condensatorului C5... Astfel ca C4 poate fi asezat sub L3...

Respectele mele domnule Visky,

Într-adevăr se pare că condensatorul C5 a apărut istoric mai tîrziu. Nu ştim exact cînd. De asemenea nu ştim exact dacă aparatul de reprodus îl conţine. (în orice caz nu se vede). Teoretic montajul ar trebui să funcţioneze şi fără. (Dar cît de bine?). Mihail nu l-a pus (probabil) fără rost acolo. Dacă la proba practică se dovedeşte că montajul funcţionează mai bine cu decît fără, mă raliez părerii dumneavoastră de a-l ascunde sub L3. (mai bine în apropiere de regletă decît în uşita mobilă)

C3 este condensatorul paralel pe cască/difuzor şi se găseşte fizic (pe cant sub condensatorul variabil) exact acolo unde pe capacul superior de ebonită se găsesc bornele respective.

C4 este condensatorul de acord al înfăşurării de grilă a oscilatorului de eşantionare, se găseşte fizic (plat) deasupra condensatorul variabil şi este legat între borna „caldă”a condensatorului variabil şi borna „rece” a bobinei L3 la regleta de contact a acesteia.

C3, C4, şi (dacă există) C5 sînt alcătuite în felul următor:

Va rog sa va uitati atent la grupul R1-C2. Condensatorul pare sa fie un semireglabil cu o placa deasupra , vizibila. Deci are doua placi. Ce este interesant e ca surubul are capul intre C2 si R1 ceea ce face imposibila reglarea. Acolo nu prea inteleg ce se intimpla. Daca sint asa cum cred eu, trebuie ca au fost montae individual, nu sint fixate impreuna. Eventual C2 a fost reglat apoi montat. Dar eu pot sa-l pun cu surubul in afara si cumva intr-o pozitie care sa faciliteze reglarea. Rezistenta aceea o pot fabrica.

Amplasarea pieselor si pozitia lor, nu este neaparat la fel la toate aparatele. Trebuie sa fie diferente dictate de reglari-ajustari si dimensiuni care nu erau tot timpul la fel.

Respectele mele domnule Harfă,

 

De fiecare dată cînd mă uit tot văd altceva. Piesa de deasupra (care la prima vedere părea rezistenţa de grilă R1) pare acum condensatorul de grilă C2 de factura următoare:

Ceea ce numiţi dumneavoastră şurub de reglaj cu capul în jos eu interpretez ca unul dintre şuruburile ce fixează/presează plăcuţa P2 de P1.

Ceea ce la prima vedere interpretasem ca şaibele (rotunde) de plumb ce ţin fîşia rezistivă a rezistenţei R1 cred acum că s-ar putea să fie şaiba dereptunghiulară (de fapt o bucată de platbandă găurită la mijloc) ce ţine/presează „cozile” armăturilor de staniol pe plăcuţa P1 ale condensatorului C2.

În acest caz însă piesa cealaltă (dedesubt şi subţire) pe care eu am notat-o cu „C2” trebuie să fie rezistenţa, şi eu rezistenţe de această factură n-am mai văzut.(Ceea ce înseamnă că nu le-am văzut eu pe toate.)

Punînd ipoteza că vom adăuga un condensator fx C5 de tip „B” şi că condensatorul C2 este de tip „A” găsesc că este nimerit să vă întreb dacă ebonita de 5 mm care există deja (resturile de la tăierea plăcilor superioare) este estetic utilizabilă pentru condensatoare şi în acest caz dacă este suficientă pentru confecţionarea tuturor condensatoarelor. Deasemenea ar fi util de ştiut dacă aveţi mică, foaie de aluminiu şi şuruburi de alamă (de la mine se văd cam M 4 – dar nu mai sînt sigur de nimic...) în cantităţi suficiente. Ca să ştim dacă şi ce să procurăm.

Aş dori să mai ştiu dacă să mă apuc să mai bricolez în viteză un breadboard ca să vi-l trimit pentru experimentele cu lămpile şi celelate piese, sau preferaţi să faceţi experimentele direct pe replică?

 

Cu mult respect,

Pitagora Schorsch

[harfa]

Da, asa am gindit si eu condensatorii. Am suruburi de bronz nichelate sau argintate, dar cu cap rotund pe filet englezesc. Nu am europene dar precis gasesc pe undeva pe aici. In condensatori pot sa torn nitul de plumb (fludor) pe care apoi il gauresc, urmind sa fie strins cu surubul de fixare. Ebonita cred ca am destula. O subtiez la masina de slefuit si incerc sa scot dimensiunea exacta. Dl"kripton" mi-a pus la posta un colet continind foita de condensator si mica. Daca nu pot lucra cu foita trimisa de domnia sa o sa desfac alti condensatori. poate gasesc placi mai groase. Foita care mi-o trimite este gata izolata (are dielectricul) si poate ca ma avantajeaza. O sa fac experimente. Inca nu am trecut la treaba ca nu am lemnul. Vreau sa incep si sa merg cu totul in acelasi timp. Dl Pitagora, eu nu sint in masura sa va spun daca sa faceti breadboard sau nu, ca nu stiu ce ajustari va trebui sa faceti, nu ma pricep. Daca nu ar trebui umblat la bobine, poate puteti lucra direct pe carcasa finita, dar dumneavoastra hotariti ce e mai bine in acest caz. Va doresc o seara frumoasa

[Vizitator Pitagora]

Bună seara domnilor,

In condensatori pot sa torn nitul de plumb (fludor) pe care apoi il gauresc, urmind sa fie strins cu surubul de fixare.

Ebonita cred ca am destula. O subtiez la masina de slefuit si incerc sa scot dimensiunea exacta.

Dl"kripton" mi-a pus la posta un colet continind foita de condensator si mica. Daca nu pot lucra cu foita trimisa de domnia sa o sa desfac alti condensatori. poate gasesc placi mai groase. Foita care mi-o trimite este gata izolata (are dielectricul) si poate ca ma avantajeaza. O sa fac experimente.

Respectele mele domnule Harfă,

 

Cotrobăind zdravăn prin piesle adunate, (căutam bobine – de vre-o cîteva zile cînd am un minut liber tot asta fac) am găsit un condensator-mostră de tip „A”. Desenele sînt bune şi frumoase dar tot o fotografie e mai grăitoare, drept care am făcut cîteva poze şi le postez. (cu comentarii).

Mostra C fix A (4).JPG[/attachment]

Mica şi staniolul (cînd spun staniol spun aluminiu de bucătărie) au avantajul că (într-o montură fixă se pot „ajusta” (după cum se vede) pentru a obţine exact valoarea dorită – foiţa de condensator (mult) mai greu...

 

[harfa]

Se vede treaba ca , nemtii si pe vremea aceea se gindeau la toate. Placuta de metal cu doua suruburi confera un contact sigur cu folia, o data prin suprafata mare si a doua oara prin faptul ca ramine fixata de un surub in timp ce , celalalt este desfacut pentru cuplarea in montaj. Daca ar fi un singur surub, acesta trebuie sa aibe o piulita care sa ramina strinsa si inca una deasupra care sa fie slabita facind loc firului de contacat (de aceea era capul surubului la radioul din proiect, in interior-pentru ca trebuie acces la piulita nu la cap). Totusi C-ul cu un surub poate avea ambele piulite desfacute accidental, caz in care se poate rupe contactul cu foita. Voi incerca insa sa fac totusi cu un surub montat prin nit-capsa de plumb asa cum era originalul. Capsa ar trebui sa ramina in permanent contact cu folia , chiar daca se slabeste surubul complet.

[kripton]

Mulţumiri şi din partea mea domnului Kripton pentru participare şi o întrebare: de la ce fel de condensatori provine foiţa? Dacă este de la condensatori de negativare cu tensiune maximă (uzual) de 50 V nu prea se potriveşte căci condensatorii rezultanţi trebuie să reziste la cel puţin 120 V (pe cei originali din aparat scrie 500 V) Eu aş pune mai degrabă mică căci acesta are o rigiditate dielectrică mult mai bună decît hîrtia uleiată din condensatori.

Va salut, Nu cunosc din ce condensator provin materialele dar dupa latimea armaturii ( foitei ) metalice si a dielectricului ( hartie uleiata ) , inaltimea condensatorului sa fi fost de peste 300 mm, probabil, utilizat in intreprinderi pentru marirea factorului de putere. Practic, sunt doua arrnaturi metalice ( foita ) si doua straturi de hartie infasurate sub forma unui val textil . Nu sunt de parere sa se utilizeze acest dielectric de hartie pentru constructia condensatoarelor in discutie ( motiv pentru care am cautat si mica) si chiar am sugerat acest aspect dar nu se puteau trimite decat intercalate, pentru a proteja folia metalica; bucati taiate grosier cu foarfeca si de dimensiunile aproximative ale unei pagini de caiet . Cele doua materiale se pot separa complet. Eventual, se pot croi cu foarfeca ( dupa un sablon ) forma armaturilor metalice, cu hartie cu tot, dupa care se pot separa, gata dimensionate de straturile dielectrice , fara efort sau ustensile sofisticate. Taierea prin trasare, posibil sa nu dea rezultatele scontate deoarece materialele suprapuse si uleiate, pot aluneca intre ele Desi foarte subtire, ( 1,5 microni ) folia metalica este destul de rezistenta mecanic si se muleaza foarte usor ,fara probleme. Despre bucatile de mica (nu cunosc la ce ar fi urmat sa se foloseasca) ; sunt prinse pe o banda -suport de cca 270-300mm latime, partial suprapuse si cu forme geometrice neregulate. Se pot desprinde cu succes. Ca suprafata, corespund dimensiunilor trebuincioase. Cu rabdare, se pot desface in foite mai subtiri. Nu cunosc si nu am fost curios cum si cu ce sunt prinse de (hartia?) suport. Am folosit doar bucati relativ mici pentru izolarea semiconductoarelor de putere. Daca folia metalica si mica se pot utiliza, ma bucur , daca nu se pot , ma bucur si asa, fiindca poate, se vor gasi altele mai potrivite. Personal, din motive bine intemeiate, straine vointei mele, nu ma pot implica mai mult, si mai ales acum, in proiect.

[Vizitator Pitagora]

Bună seara domnilor,

Placuta de metal cu doua suruburi confera un contact sigur cu folia, o data prin suprafata mare si a doua oara prin faptul ca ramine fixata de un surub in timp ce , celalalt este desfacut pentru cuplarea in montaj.

Respectele mele domnule Harfă,

Dacă băgaţi bine de seamă găurile pentru şuruburi din plăcuţă sînt filetate, deci plăcuţa singură joacă rol de piuliţă. Chiar şi cu un singur şurub central înşurubat zdravăn de dedesubt prin ebonită, plăcuţa strînge bine armăturile. „Coada” şurubului, lăsată mai lungă foloseşte ca bornă pentru contact cu exteriorul fără pericol de desfacere.

De altfel nu mai sînt foarte sigur că e german. Am găsit într-un catalog Pericaud un condensator similar care are trei puncte de fixare pe plăcuţa respectivă. (Din desen nu prea se vede dacă punctele de fixare laterale sînt nituri sau şuruburi.) Are şi patru puncte de fixare pentru plăcuţa P2, şi şase găuri pentru fixare pe breadboard. (Model de lux ce mai!)

Alături se vede condensatorul de tip „pastilă” pe care l-am replicat pentru breadboard.

 

... Nu sunt de parere sa se utilizeze acest dielectric de hartie pentru constructia condensatoarelor .... Daca folia metalica si mica se pot utiliza, ma bucur ....

Respectele mele domnule Kripton,

Sîntem deci de acord în privinţa folosirii micei ca dielectric.

Nu contează cît de mult sau puţin puteţi să ne ajutaţi. Esenţialul este că ne ajutaţi şi dacă am înţeles bine cantităţile trimise de dumneavoastră, putem să nu mai avem grija materialelor pentru replicarea condensatoarelor. Vă mulţumim încă odată.

 

Cu multă stimă,

Pitagora Schorsch

[harfa]

S-A REZOLVAT cu MAHONUL. Astazi am cumparat materialul necesar care este de foarte buna calitate si corespunde proiectului. In w-end il pregatesc de lucru si incep sa fac poze ale fazelor de executie. Era bine daca aveam 3D-ul.Numai bine

[Vizitator]

Era bine daca aveam 3D-ul.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

@ gorapita : am preluat dimensiunile, multumesc.@ harfa: atasat pun un desen cu dimensiunile de care am nevoie de la cv si reostat.as avea nevoie si de o poza la fiecare DAR fara butoane.Se pare ca CV-ul e prea mare, nu putem respecta proportiile cutiei, deci as dori si dimensiunile celuilalt cv (mai mic banuiesc).deci am nevoie de :3 poze: "cozile" la 2 cv-uri si reostatcompletat cotele cu x la 2 cv-uri si reostat.Numai bine,M

[harfa]

DIMENSIUNI piese din inventar asa cum au fost primite. Nu stiu daca se vor face modificari.

 

Dimensiuni CV

 

Dimensiuni POTENTIOMETRE

 

Dimensiuni bronzuri si bobine

[Vizitator]

dpmdv proiectul e gata, l-am postat aici:

http://postimg.org/image/pq1xjj1gl/096d2a46/ (imag. necomprimata)

astept plangeri, reclamatii, sesizari etc.

dupa ce "se bate in cuie" revin cu desenele cotate complet si sablonul pt placa de ebonita.

[harfa]

Multumim pentru schema 3D.Desenele par sa fie foarte explicite. Dar pe poza aceasta cifrele sint foarte mici si nu le vad ca sa compar cu modelul de la '23 si sa putem lua o decizie.Eu nu voi avea o problema daca adoptam oricare din variantele de cote. Totul este sa aibe loc piesele in interior. Am taiat materialul la grosimea de 10mm si am lasat o parte ceva mai gros pentru orice eventualitate. Nu am facut poza inca dar o sa fac curind. E de foarte buna calitate , chiar ma surprinde.

[Vizitator]

Dar pe poza aceasta cifrele sint foarte mici si nu le vad ca sa compar cu modelul de la '23 si sa putem lua o decizie.

in link e poza necomprimata, acolo se vad dimens.oricum mai trebuie sa pun ceva cote si la final am sa postez pdf-ul + sablonul, dar fisierul a iesit cam la 8 mega si nu stiu unde sa-l postez pt ca postimg.org nu accepta fisiere asa mari.

[harfa]

Am verificat si lincul referitor la schitele 3D. Cifrele nu se vad clar. Sint foarte mici si usor de confundat. Eu cel putin , cea mai mare parte din ele nu le vad, de aceea astept pDF-ul sau trimiteti la harflora@gmail com.

Multumesc

 

Aici sint cotele date in modelul care va apare in articolul din revista si in prezentarea de la expozitie

Cote: 220x140x170

 

Si in continuare sint cotele care apar in alte prezentari si reclame din vremea respectiva

Cote: 200x170x170

===================

http://doctsf.com/grandlivre/fiche.php? ... i=ps&idx=4

Cote:230x150x130

 

Cotele le-am notat astfel:

L x H x l

 

Pare ca era o varietate destul de mare de dimensiuni. Noi cazusem de acord pe 220x140x170. Grosimea peretelui de 10mm.