Vizitator Pitagora Postat Octombrie 8, 2013 Partajează Postat Octombrie 8, 2013 Bună ziua domnilor, un culot de trecere care sa semene cu soclul lampii originale. Respectele mele domnule Harfă Pentru a putea argumenta mai bine, am să vă plictisesc cu puţină istorie: La terminarea primului război mondial, aliaţii, (în principal francezii) s-au trezit cu stocuri imense de lămpi TM fabricate în timpul războiului pentru aprovizionarea transmisiilor militare. Lampa TM este o triodă cu alimentare directă, cu filament de tungsten care consumă cam 0,5 A la valoarea standard de 4 V. Nu are o viaţă mai lungă de 1000 de ore şi cînd este aprinsă luminează relativ puternic. (pentru aparatele „de lux” de imediat după război au existat şi abajururi pentru ele!). Amatorul ajungea să aprecieze tensiunea de filament după felul cum „lumina” lampa. De aceea primele aparate aveau lămpile „la vedere” şi reostat de filament. Reostatul avea rolul de a prelua o cădere de tensiune (iniţială) de 2 V. (Pentru încălzirea filamentelor se foloseau baterii de acumulatoare de 6 V) Cînd bateria se mai consuma, lămpile luminau mai stins şi amatorul reducea valoarea reostatului pînă cînd lămpile luminau ca mai înainte. Cînd nu mai putea compensa din reostat descărcarea acumulatorului, amatorul ducea bateria la încărcat la primul mecanic auto. Tot manevrînd reostatul, amatorii au constatat că acesta poate juca (în anumite limite) rolul de reglaj de volum (aparatele încă nu aveau aşa ceva) şi foarte multă vreme (cred că pînă după 1930) reostatul de filament a rămas singurul component ce îndeplinea această funcţie. Nota bene: reostatul de filament poate fi folosit şi în acest scop numai la lămpile cu încălzire directă- cele cu încălzire indirectă avînd o inerţie termică mult prea mare. (Manevrezi reostatul şi aştepţi 3 -5 secunde să vezi dacă-i suficient!) Primele lămpi „cu consum redus” au apărut (în Europa) către 1921, aveau filamet din tungsten thoriat, luminau ceva mai puţin şi consumau între 0,1 şi 0, 3 A la 4 V. Fiind noi pe piaţă, erau relativ scumpe în comparaţie cu vechile TM. (Din care existau încă stocuri serioase şi tehnologia lor de producţie fusese dusă încă din timpul războiului pînă la faza de masă.) Foarte curînd după aceea au apărut filamente cu oxizi de bariu, care nu mai luminează aproape de loc, (dull emitter) care consumă 0,05 – 0,06 A la 4 V şi care au avut o răspîndire mult mai mare decît cele cu tungsten thoriat. În 1926 Mihail Konteschweller menţionează Radiotechnique şi Marconi , Grammont, Mètal şi Radio-Micro (tungsten thoriat). Philips Osram şi Telefunken sînt mai mult ca probabil (If = 0,06 A) cu oxizi de bariu. S-ar putea şi Radio-Micro să fie cu oxizi de bariu (nu sînt sigur). Tot în 1926 Hemardinquer pozează lămpi TM pe breadboard: În vremea aceea amatorii experimentau mai întîi pe lămpi TM, (deşi cu o viaţă scurtă erau robuste fiind concepute pentru armată) şi mai apoi (dacă merita) trceau la „consum redus”. În ziua de azi, o lampă TM (cu filamentul încă întreg) se vinde cam cu 2000 de euro, una cu tungsten thoriat cu 200 şi cele cu oxizi de bariu cam cu 20.(Dacă ai noroc) Eu, (nu am nic TM-uri nici tungsten thoriat – şi char dacă aş avea le-aş ţine frumos în vitrină!) încep (de obicei) experimentarea pe breadboard foarte grijuliu pe oxizi de bariu, găsesc (sau fabric) o replică dintr-o lampă militară modernă robustă, mă conving (schimbînd repetat) că replica reacţionează oarecum similar cu „originalul” şi continui experimentele pe replică. Lămpile pe care vi le pun la dispoziţie sînt cu încălzire directă, deci pe aparatul replică se va putea folosi reostatul ca în anii ’20. Lămpile noval sînt de factură mai recentă şi cu încălzire indirectă, (cel puţin eu nu cunosc vre-o lampă noval cu încălzire directă deşi nu sînt atoateştiutor) deci cu reacţie foarte întîrziată la reostat. Un culot european are diametrul între 30 şi 35 mm iar înălţimea între 24 şi 26 mm (după lampă şi fabricant) După cum vedeţi eu practic resoclarea „de sacrificiu” (şi în acest sens vă ţin la dispoziţie un număr suficient de lămpi ruseşti) fără soclu pentru lampa nouă – sîrmele se lipesc direct pe pinii lămpii. În loc de sîrme de la pinii de filament se lipesc două rezistenţe mici de 15 Ω ¼ W care încap lejer în culot.(Lampa consumă 0,06 A la 2,4 V) Aveţi (de la stînga la dreapta) schema de resoclare, lampa cu sîrmele lipite (faceţi abstracţie de şurub – e pentru bigrile - şi imaginaţi-vă două mici rezistenţe în locul a două sîrme) şi o fotografie de comparaţie între lampa rusească soclată şi o triodă originală model mic .(Bine prima are culot Φ30 X 24 şi cealaltă Φ 32 X 25 – ce-am găsit şi eu.) Se înţelege, toate acestea sînt doar sugestii şi dacă aţi pornit deja la treabă pe o altă direcţie, nu vă lăsaţi stînjenit de ele. Cu mult respect, Pitagora Schorsch Link spre comentariu
harfa Postat Octombrie 8, 2013 Partajează Postat Octombrie 8, 2013 Dupa descrierea de mai sus, inteleg ca imaginatia mea a condus la o proiectie gresita. Adica am crezut ca lampa originala din proiect , are dimensiuni mici de talia lampilor 99 care sint cam cit o finala novala cu soclu cu tot. Comparativ, un 01A este cam de doua ori mai mare si se pare ca e cam aceeasi dimensiune cu lampa din proiect. In acest caz o sa intreb: este posibila utilizarea lampii americane 01A? Aici puteti gasi date despre diferite branduri ale acestui tip de lampa. Include si tipul 00A . http://uv201.com/Tube_Pages/uv200_uv201.htm Aici puteti vedea schema si parametrii. http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_ux201a.html http://www.radiomuseum.org/tubes/tube_201a.html Exista inca in circulatie lampi multe de acest fel deoarece 90% din radiourile americane produse intre 1923-1927 aveau aceste lampi . Din probele facute de mine pe diferite radiouri, lampa functioneaza bine cu Ufila 1,5-4,5V. Ma feresc sa dau 5V ca sa nu o ard, dar suporta usor chiar si peste . Utilizarea acestei lampi implica inlocuirea culotului. Dar cred ca il pot scoate, il modific si il pun inapoi fara sa se observe. Link spre comentariu
Vizitator Pitagora Postat Octombrie 8, 2013 Partajează Postat Octombrie 8, 2013 Bună ziua domnilor, Am primit piesele in conformitate cu pozele prezentate... Placile de bachelita nu cred ca pot fi utilizate fiind foarte deteriorate, crapate si gaurite. Pot fi folosite doar pentru cele 4 "reglete" din interiorul aparatului. Pinii model, pentru soclul de lampa sunt OK, am ales un model (cel crapat) pe care il voi reproduce (va rog Dl. Pitagora sa-mi comunicati cate v-ar trebui...). Bornele filetate sunt OK... nu ati raspuns daca este bine daca le argintez... Condensatoarele sunt OK... vor trebui curatate, contactele fiind foarte oxidate si suruburile trebuiesc stranse (unele). Bobinele sunt OK ca si model... Reostatele vor trebui sa fie rebobinate la valoarea de 30-50 Ohm... Cred ca am scris despre toate... Voi trimite piesele la harfa la Timisoara pentru o a doua "opinie" si pentru cote... Respectele mele domnule Visky, Probabil datorată şi insistentelor dumneavoastră contul Pitagora de pe elforum a fost deblocat azi-dimineaţă. (Vă mulţumesc încă odată) Mă bucur că a funcţionat transportul pachetului. Cind am găsit plăcile de ebonită, le-am fotografiat şi am trimis fotografiile domnului Harfă. Dînsul a fost de acord că se poate scoate ceva din ele şi m-a îndemnat să le trimit ambalîndu-le temeinic (ceea ce am şi făcut) Dacă nu pot fi folosite trimiteţi-le înapoi (nu mă supăr). Dacă strungarul poate face vre-o 20 de pini crestaţi pentru lampă în plus pentru mine ar fi tare bine. Vedeţi că la mostra pe care v-am trimis-o filetul nu este standard (M3 X 0,5). Bănuiesc că este ori în ţoli ori M 3 X 0,6 sau ceva de genul acesta. (Vechii meseriaşi foloseau diverse trucuri ca piesele lor să nu fie folosite la alte aparate.) Ca să nu mai fabrice şi piuliţe spuneţii strungarului să taie filet standard. (M3 X 0,5). Dacă nu găsiţi piuliţe de alamă spuneţi. Despre argintare nu pot să mă pronunţ. Bornele aparatului original sînt cromate. Acoperirea cu crom se face în scopul protecţiei alamei contra agenţilor chimici din atmosferă. Argintul se înnegreşte şi are altă tentă decît cromul. (deci nici protecţie nici asemănare). Dacă nu se pot croma eu le-aş lăsa neacoperite. Să-l întrebăm şi pe domnul Harfă căci pare mai priceput în domeniul acoperirilor ce se foloseau pe vremuri. Starea celorlalte piese o cunosc, doar vi le-am descris amănunţit ca să vă consult înainte de a le trimite. Cu multă stimă, Pitagora Schorsch Link spre comentariu
harfa Postat Octombrie 8, 2013 Partajează Postat Octombrie 8, 2013 Eu am vazut placile de ebonita inainte. Avind dimensiunile date, am apreciat ca pot obtine din ele bordul pentru proiect. Trebuie doar sa gasesc formula magica prin care potrivesc una sau chiar mai multe gauri , pe locul altor gauri viitoare. Cred insa ca doua din cele trei placi pe care le-am vazut, au portiunea necesara noua, libera de gauri sau crapaturi. O sa fiu mai sigur dupa ce le vad.Argintarea contactelor nu e comuna la 1923, dar exista . Majoritatea erau alama si multe erau si cromate. CROMAREA a fost o MODA a anilor Art Deco. A cuprins aproape toate domeniile si era utilizata cu predilectie ca estetica. Automobilul avea multe elemente cromate. La fel mobila si diferite accesorii din si de pe casa. Asa ca s-a introdus si la radiouri. Dar radioul a venit incet din urma fiind multa vreme tratat ca o aditie pur tehnica. Multe aparate erau construite acasa din chituri si aceste chituri aveau piese care trebuiau sa arate bine pentru a se vinde bine. Astfel se construiau bobine incasetate, amplificatoare incasetate cu ornamente cromate. Unele insa erau chiar aurite. Accesoriile au aparut si ele desigur cromate , tot ca sa arate bine. CROMAT sau ALAMA neacoperita. Argintul are alt aspect, dar daca doriti , putem utiliza si argint. Va trebui sa acopar exteriorul cu lac si nu mai oxideaza. Partile de contact si surubul ramin neacoperite cu lac si, cindva o sa oxideze. Acoperirea cu argint este mult mai frumoasa decit cu crom. A fost utilizata la piese extrem de scumpe. Mesterii mai priceputi, au inlocuit argintul cu aur alb de 10K care nu oxideaza, dar pastreaza aspectul argintului . Stiu ca nu v-am facut decizia mai usoara. dar aceasta depinde mult si de posibilitatile noastre. Inteleg ca trebuie sa fac argintul sa para crom- NU SE POATE dar se apropie -lustruire si lacuire. Link spre comentariu
eugenbt Postat Octombrie 8, 2013 Partajează Postat Octombrie 8, 2013 pentru cromare se poate folosi un spray auto. iese bine, mai ales ca are doar rol decorativ. se poate folosi mai intai un spray grund (filler) si apoi sprayul crom. cu stima, eugen Link spre comentariu
Vizitator Pitagora Postat Octombrie 8, 2013 Partajează Postat Octombrie 8, 2013 Bună seara domnilor, este posibila utilizarea lampii americane 01A? Respectele mele domnule Harfă, Nu mă pricep foarte bine la lămpile americane, dar după informaţiile la care am acces şi studiind link-urile postate de dumneavoastră, rezultă că DA. (însă o să vă mănînce urechile!) Într-adevăr 01A a fost calul de bătaie al începutului radiodifuziunii în America. Are o amplificare de 8, (Philips A 409 are 9), 5V la filament (A 409 are 4 V) dar are un filament thoriat care consumă 0,25 A şi la două lămpi asta face jumătate de amper! În mod cert vă va trebui un reostat de 8 Ω şi nişte acumulatori de (cel puţin) 5 A/h care vor trebui încărcaţi aproape zilnic.(Sau după 10 ore de audiţie.) Cu multă stimă, Pitagora Schorsch Link spre comentariu
harfa Postat Octombrie 9, 2013 Partajează Postat Octombrie 9, 2013 pentru cromare se poate folosi un spray auto. iese bine, mai ales ca are doar rol decorativ. se poate folosi mai intai un spray grund (filler) si apoi sprayul crom. cu stima, eugenNU ...asta nu vrem! Asta o fac eu cu lucruri simple dar in acest caz nu e buna. Piesele originale , in poza par nichelate nu cromate. Intre nichelare si argintare diferenta e extrem de mica (aspect). Cromarea (daca au fost cromate) nu se poate imita. Pe suprafata mica ar merge cum am zis , argint lustruit si apoi lacuit. O sa primeasca pe aproape, luciul cromului, iar lacul il va pastra un timp neoxidat si lucios. Deci ar merge in cazul proiectului nostru, dar si neacoperite (alama) e bine, insa va trebui sa le oxidez ca sa nu arate noi. Imitarea cromarii cu spray e pentru situatii fara pretentii. Link spre comentariu
harfa Postat Octombrie 9, 2013 Partajează Postat Octombrie 9, 2013 Bună seara domnilor, este posibila utilizarea lampii americane 01A? Respectele mele domnule Harfă, Nu mă pricep foarte bine la lămpile americane, dar după informaţiile la care am acces şi studiind link-urile postate de dumneavoastră, rezultă că DA. (însă o să vă mănînce urechile!) [attachment=0]201A.jpg[/attachment] Într-adevăr 01A a fost calul de bătaie al începutului radiodifuziunii în America. Are o amplificare de 8, (Philips A 409 are 9), 5V la filament (A 409 are 4 V) dar are un filament thoriat care consumă 0,25 A şi la două lămpi asta face jumătate de amper! În mod cert vă va trebui un reostat de 8 Ω şi nişte acumulatori de (cel puţin) 5 A/h care vor trebui încărcaţi aproape zilnic.(Sau după 10 ore de audiţie.) Cu multă stimă, Pitagora Schorsch Am venit cu aceasta propunere deoarece am citeva 01A in diferite variante de productie. Nu conteaza ca are consum mare ca doar nu va fi folosit decit ocazional pentru demonstratii. Banuiesc ca ii vom face si un redresor pe care sa-l ascundem intr-o imitatie de carcasa de acumulator. O sa ma ocup de o cutie potrivita.Potentiometrul ar primi nichelina mai groasa. O sa masor unul si va spun exact cit are. As putea merge pina acolo, incit as pune reostat dublu 70/20ohm . Nu ar fi deloc dificil, trebuie doar prevazut cu un comutator ascuns care sa puna reostatul corespunzator tubului respectiv. O sa va rog, daca aveti posibilitatea sa procurati lampi cu acest culot, pe care sa le demontez si sa transfer culotul la 01A. Dar aceasta doar in cazul cind gasiti un stoc de lampi arse sau chiar sparte pe undeva. Daca nu gasiti , atunci o sa desfac 01A si studiez posibilitatea de modificare a culotului. Am citeva arse asa ca ma pot juca cu ele. Numai bine Link spre comentariu
eugenbt Postat Octombrie 10, 2013 Partajează Postat Octombrie 10, 2013 am cumparat azi din bazar doua placi de bachelita, provenite de la niste aparate de masura. dac va sunt folositoare la constructia radioului, pot sa le pun la dispozitie, din pacate au si gauri in ele, ar putea fi astupate cred eu. grosimea placilor este de 10mm iar culoarea este neagra, nu maro, cum se vede in poze. dimensiunile primei placi sunt de 27.6x14.2 cm.distanta de la gaurile patrate la capat (partea buna a placii) este de 21 cm. dimensiunile celei de a doua placi sunt de 24.2x19.1 cm.din pacate, partea opusa, asa cum se vede in poze, are niste decupaje, care ar putea fi inlaturate cu o freza, si atunci, grosimea placii ar ramane de 4mm. cu stima, eugen Link spre comentariu
Vizitator Pitagora Postat Octombrie 10, 2013 Partajează Postat Octombrie 10, 2013 Bună seara domnilor, Respectele mele domnule Harfă, Simt nevoia să mă scuz faţă de dumneavoastră deoarece v-am înţeles greşit. Cind aţi scris la un moment dat: Cred ca pot imbraca soclul in metal (alama sau poate gasesc teava cromata sau nichelata). Realizarea unei copii fidele a bazei lampii originale e posibila si nu o consider dificila. mi-am luat visurile drept realitate şi am crezut că aţi ajuns la o tehnologie de replicat culoturi de lămpi europene, ba chiar culoturi metalice – caracteristice unei generaţii mai vechi de lămpi. Entuziasmul meu de moment, se explică prin faptul că deja culoturile europene de bachelită sînt relativ greu de găsit iar culoturile europene metalice aproape imposibil. Colecţionarii care au lămpi arse le ţin în vitrină „pentru aspect”şi cei care îşi doresc culoturi pentru resoclări au probleme serioase. Existenţa unei tehnologii de replicat culoturi ar fi salutară. Abia cînd am citit rîndurile următoare: O sa va rog, daca aveti posibilitatea sa procurati lampi cu acest culot, pe care sa le demontez si sa transfer culotul la 01A. Dar aceasta doar in cazul cind gasiti un stoc de lampi arse sau chiar sparte pe undeva.mi-am dat seama că v-am înţeles greşit şi pornirea mea de a oferi lămpi sovietice pentru reculotare şi probarea replicei aparatului s-a domolit substanţial. Există teoretic posibilitatea procurării lămpilor cu culot european dar în nici un caz în stocuri şi în orice caz nu imediat. O lampă arsă sau spartă se găseşte cel mult la bucată şi căutarea poate dura luni de zile. De aceea în articolul de acum doi ani (http://www.proradioantic.ro/index.php?x=articole&id_stire=114) se propune bricolarea unui culot de carton – la îndemîna (aproape a) oricui. Pentru o replică cu pretenţii însă total nepotrivit. Eu sînt în permanentă „vînătoare” de socluri şi culoturi vechi de cînd m-a apucat pasiunea radiotehnicii anilor ’20 şi n-am reuşit în vre-o 10 ani să găsesc decît vre-o 4 – 5 culoturi de bachelită europene, (nici unul de metal). Nu vreau să vă descurajez: ideea dumneavoastră de a folosi lămpi cu filament thoriat este mai aproape de realitatea anului 1923 (pe care încercăm s-o reproducem) decît compromisul de a folosi lămpi cu oxizi de bariu la care (probabil) vom recurge din lipsă de altceva. (Mihail Konteschweller menţionează lămpile cu bariu abia în 1926) Însă ca orice încercare de apropiere de epoca exactă, este dificilă, cere timp, şi perseverenţă. Cu multă stimă, Pitagora Schorsch Link spre comentariu
harfa Postat Octombrie 12, 2013 Partajează Postat Octombrie 12, 2013 Va salut Domnilor Citeodata ramii uimit de ce se poate gasi prin Romania. Multumita Dlui. "tubeman" , avem 7 culoturi de la lampile europene din perioada. Toate sint din ebonita. Mai avea ceva culoturi de acest fel dar nu puteam face perechi si nu voiam sa i le iau chiar toate. Si asa am fost destul de lipsit de jena sa ii cer 7 bucati. Dupa ce rezolv cu ele o sa-i fac cadou ceva din domeniu, drept multumire. Iata cum arata in comparatie cu un culot de 01A din colectia mea. Va intreb pe dvs. Dl. Pitagora, inca o data, inainte de a trece la treaba , daca putem folosi 01A. Eu nu ma pricep si nu stiu ce fel de filament au. Dar nu vor fi lampi care se aprind ca un bec, ci lampile obisnuite cu filament obscur. Lipirea lampii o sa o fac recuperind materialul original din culoturile de 01A, pe care il pisez si il amestec cu shellac foarte gros. Probabil, vom avea nevoie de un reostat mai puternic , cu nichelina (usor de gasit) mai groasa si desigur rezistenta mai mica. Banuiesc implicarea altor modificari. Cum vedeti aceasta? Eu pun la dispozitie lampile 01A. NOTA; Dl. "tubeman" a avut amabilitatea sa imi aduca personal aceste culoturi si sa imi arate chiar si doua lampi originale din care una cu "motz" si culot metalic, din pacate intrerupta, si una fara "motz" si culot de ebonita care avea filament bun. Desigur, nu am avut curaj nici sa pun mina pe ele, dar am vazut cu aceasta ocazie diferenta fata de 01A american. Acesta din urma e mai inalt si mai rotund in virf, dar cred ca replicarea o sa fie satisfacatoare atita timp cit lampa e functionala. Voi putea testa lampile pe un catometru din perioada si va voi comunica parametrii generali, nu amanuntiti. Acest tip de catometru se limiteaza in a da regimul de emisie in procente. Dl Viski m-a anuntat cind va putea veni saptamina viitoare, asa ca in curind o sa am si piesele si tabloul se completeaza. Mai ramin in discutie cotele. Numai bine tuturor Link spre comentariu
feri.visky Postat Octombrie 12, 2013 Autor Partajează Postat Octombrie 12, 2013 Multumesc mult lui "tubeman" pentru implicare (totdeauna a intervenit in momente cheie...). Dintre soclurile prezentate cele cu patru pini sunt relevante... Soclul negru cu semnul "?" este probabil Tungsram, are aceea bordura caracteristica... Soclul negru fara bordura poate fi de la Vatea Soclurile maro sunt mai degraba de la Philips (produse de Tungsram pentru Philips!)... Toate cele trei branduri s-au gasit din abundenta in zona incepand chiar din anii '27! Link spre comentariu
Vizitator Pitagora Postat Octombrie 12, 2013 Partajează Postat Octombrie 12, 2013 Bună seara domnilor, Va intreb pe dvs. Dl. Pitagora, inca o data, inainte de a trece la treaba , daca putem folosi 01A. Respectele mele domnule HarfăLămpile Nimeni nu poate să vă spună dinainte cum se vor comporta lămpile pe care le aveţi, în montajul „Dr. Titus” Trebuie încercat. (înainte de a le resocla ca să nu munciţi degeaba) Chiar dacă arată bine pe catometru, chiar dacă au funcţionat în alte montaje, nu există siguranţă 100%. Teoria spune că există şanse frumoase să meargă, dar este teorie. În cărţile pe care le-am citit, chitul cu care sînt lipite baloanele lămpilor europene de culoturi se dizolvă în alcool. Eu desprind balonul de culot (după ce am dezlipit firele din interiorul picioruşelor culotului) lăsînd peste noapte lampa puţin peste nivelul balonului în alcool tehnic. Am încercat să refolosesc chitul devenit păstos după acest tratament, dar nu am reuşit întotdeauna. (Poate n-am avut eu răbdare să aştept să se întărească.) Cu prenadez iese mai bine.(E adevărat, prenadezul e prea modern...) Reostatele Am povestit mai sus pe cursul forumul-ui că reostatele aveau iniţial două roluri: întrerupătorul tensiunii de încălzire a filamentelor şi rezistenţa pe care cad cei doi volţi excedentari (iniţiali) ai acumulatorului de 6 V. Am spus de asemenea că radioamatorii timpului au descoperit relativ repede că reostatul poate fi folosit (în oarecari limite) ca reglaj de volum. Întreruperea alimentării se face întrerupînd potcoava rezistivă la un cap, astfel încît ajuns acolo cursorul să nu mai aibe contact cu ea. La reostatele bobinate, înfăşurarea se opreşte la (să zicem) 1 cm de capătul mecanic al potcoavei. Cursorul trecut de acel punct, se odihneşte pe preşpanul-suport al înfăşurării sau pe o plăcuţă de metal fără contact cu restul şi nu mai face contact cu sîrma rezistivă. Pentru aflarea valorii corecte a reostatelor, (cer scuze dinainte, dar) am să postez cîteva calcule simple ca să exemplific: Dacă o lampă consumă 60 mA la 4 V (oxizi de bariu) două lămpi în paralel vor consuma 120 mA. Dacă alimentăm filamentele de la o baterie de 6 V, pe porţiunea activă a reostatului vor trebui să cadă cei 2 V excedentari, şi aceasta se va întîmpla dacă acea porţiune va avea rezistenţa R = U / I; adică R = 2 V / 0,120 A deci R = 16 Ω. Cum deobicei dorim ca punctul de funcţionare „optim” al aparatului să fie la mijlocul cursei reostatului vom alege un reostat de 32 Ω. (În practică orice valoare între 20 şi 35 Ω) Dacă lămpile au filament thoriat consumă (amîndouă) 0,5 A şi vom avea: R = 2V / 0,5 A; adică R = 4 Ω deci vom alege un reostat de 8 Ω Grosimea nichelinei se alege în funcţie de cîti amperi pe milimetru pătrat poate „duce” aliajul respectiv fără să se încingă excesiv. (există mai multe feluri de nichelină pentru sîrmă rezistivă – trebuie căutat în tabele) La curenţi mari, potcoava trebuie bobinată cu pas ca sîrma „să respire”. (să piardă prin radiaţie excesul de căldură) O soluţie convenabilă pentru ambele tipuri de lămpi este o nichelină capabilă să „ţină” 0,5 - 1 A fără să dea foc la preşpanul pe care e bobinată, suficient de groasă să nu se rupă la trecerea cursorului, şi suficient de subţire ca bobinată cu pas pe (aproape) toată potcoava să aibe o rezistenţă de 20 – 30 Ω. (la lămpile cu consum mare n-o să aveţi punctul optim de funcţionare la mijlocul plajei reostatului – da’ nu-i bai) Nu cred că un comutator menit să comute jumătate de amper se poate „ascunde” atît de simplu (deobicei este o piesă voluminoasă) şi pe urmă n-ar fi deloc în spiritul timpului. În perioada de tranziţie de la lămpile TM la lămpi cu consum mai redus au existat reostate duble, ce permiteau echiparea aparatelor, la alegere, cu ambele tipuri de lămpi dar pozele pe care le-am văzut eu cîndva pe ebay au dispărut de mult şi piesele fiind rare costau ceva bani. Cu mult respect, Pitagora Schorsch Link spre comentariu
feri.visky Postat Octombrie 13, 2013 Autor Partajează Postat Octombrie 13, 2013 Mai putem compensa valoarea rezistentei reostatelor folosind "cabluri" rezistive (utilizate des in aparatele de radio americane...).Nichelina sau ce o fi, poate fi bobinat pe un suport de sarma de arc de circa 1-1.2 mm... dupa aceea scoatem suportul, taiem "arcul" la lungimea (electrica si mecanica) dorita, il introducem intr-un tub varnis de epoca si avem un rezistor perfect mascat... Link spre comentariu
hpavictor Postat Octombrie 13, 2013 Partajează Postat Octombrie 13, 2013 Si avand o importatnta componenta inductiva pe langa componenta rezistiva care ne intereseaza , in functie de frecventa de lucru . Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum