Sursa Step Down converter cu UC3843....?

[Cilibiu]

Salut tuturor, am inceput de ceva vreme sa lucrez mai mult cu surse in comutatie, si de la topologiile push-pull, fuul bridge si half bridge am ajuns sa fac surse step down, mi se par usoare si unde nu este nevoie de separare galvanica, este numai buna.Problema mea, pana cum am facut step-down converter dar cu uC (microcontroler) aici am avut rezultate bune (chiar foarte bune) de precizie mare, riplu mic (nu deloc) cam 50mV P-P,insa am zis ca vreau sa fac ceva mai simplu (fara uC) si am zis sa folosesc UC3843, am facut schema banala de step-down iar ca partea de control am pus UC-ul, am pus semireglabil pentru frecventa reglabila ca sa vad unde se comporta cel mai bine cu bobinele care le am (200uH\3A) am incercat frecvente de la 300khz pana la 30khz, nu am coborat mai jos ca normal cam asta urmaresc, sa fac sursa sa lucreze la frecventa peste 40-50khz, problma este ca face urat in draci, riplu exagerat de mare, cu tensiune de intrare 30V si cea de iesire 12V aveam riplu 10V P-P. ENORM, daca urcam tensiune de iesire pe la 24V riplul scadea la 4V P-P, bobina folosita 200uH, condesator filtrare 470uF si diode fast de 30A.Daca considerati ca este chiar necesar sa pun schema (cea ce nu cred) o voi pune, este destul de irelevant sa pun schema, schema o gasiti pe net (topologia step down) iar ca si control, a respectat schema din datasheet.UC-3843 se poate folosi in topologia asta? pe net nu gasesc nici o schema, deci cred ca nu, si de acea am instabilitate in sursa.Cu respect.

[Marian]

Pune totusi schema exact folosita, cu valorile intocmai notate, macar asa de dragul discutie, sa avem un punt de referinta mai intuitiv.Apoi referitor la inductanta, ideea este ca valoarea ei nu tine doar de frecventa de lucru, sunt alti cativa factori importanti in decizia valorii, trebuie prezentata o tensiune de interes la iesire, gama de valori a tensiunii nestabilizate de la intrare, adica cat variaza aceasta la curentul maxim de interes fata de valoarea "in gol", apoi dupa ce se alege o frecventa de lucru se stabilesc si restul factorilor necesari alegerii valorii inductantei, o valoare mare presupune o variatie mica de curent ceea ce la randul sau impune un raspuns "mai lent" ca sa zic asa, adica stabilizarea se face dupa mai multe impulsuri, de aici probabil si riplul mai pronuntat, care riplu mai poate fi cauzat si de o compensare defectuoasa ( sau lipsa ) a amplificatorului de eroare, de asta revin la ideea necesitatii schemei exacte.

[Cilibiu]

Ok. Maine (ca astazi sunt destul de obosit) trag schema in proteus si o postez.Normal testul lam facut cu o sursa SMPS setata la 30V , care nu are variati de tensiune, insa eu vreau sa folosesc sursa step down la o tensiune de intrare variabila, intre 24-42V, cea ce stiu ca e foarte greu de ales inductanta, iar la iesire curentul nu va fi fix, dar tensiunea da va fi fixa la 13V.Mersi de ajutor, revin cu schema maine.O seara placuta.Cu respect.

[Gogured]

Incearca si cu asta ....

 

http://www.ti.com.cn/cn/lit/ds/slls636m/slls636m.pdf

 

eu am fost multumit .... depinde ce putere vrei sa obtii ...

 

succesuri !

[Marian]

Variatia alimentarii este destul de mare asa cum o prezinti dar nu cred ca ar fi o problema, UC3843 merge cu factorul de umplere pana la 100%, iar frecventa oscilatorului coincide cu cea a iesirii, stiind acestea se poate calcula destul de simplu inductanta. Umplerea este raportul dintre tensiunea stabilizata si cea de alimentare, avand in vedere variatia importanta a acesteia din urma inductanta trebuie aleasa astfel incat la alimentare minima sa se poata asigura tensiunea stabilizata de interes la iesire, in cazul tau ai nevoie de 13V la iesire la care se mai adauga Vd ( adica ceea ce pica pe dioda ) sa zicem 0,5V, deci 13,5V Uies, care raportati la tensiunea minima de alimentare de 24V rezulta o umplere de ~56%, in cazul cresterii tensiunii de la alimentare, CI va micsora umplerea pentru a gasi un echilibru care sa redea la iesire aceeasi tensiune stabilizata de interes ( pentru 42V cam 32% ) deci de aici ideea mea ca nu ar fi o problema in cazul acestui CI. Din umplerea de 56% raman 44% pentru Tof care se extrag din T ( perioada frecventei alese ), de aici se poate porni la calculul inductantei, ramane sa iti alegi o frecventa preferata de lucru ( personal as recomanda 30-50Khz ) si sa specifici curentul maxim de interes la iesire din care sa iti alegi o variatie dorita pe inductanta ( @Smilex recomanda in acest scop intre 15 si 20% din Imax ), dupa ce avem datele necesare calculul este simplu.

[Cilibiu]

Am atashat schema mai jos. Exact ce este in schema am folosit in realitate.Integrat-ul MC il am , si as putea sa fac ceva teste, insa acum am pe test UC-ul, daca nu reusesc nimic, ori raman la uC ori testez si MC-ul, problema este ca il am SMD si mai greu cu SMD-urile la teste.L.E ce ma intereseaza pe mine cel mai mutl este sa nu aud tiuitul cum il aud intre 15-20khz (daca folosesc uC), iar eficienta vreau sa fie cat mai mare posibil (asta daca variaza in functie de frecventa).Foarte nasol este ca am bobine de doar 200uH 3A, puterea consumata va fi de maxim 5A.

[Vizitator]

BUX87 sant de 450v, nu le vad rostul aici.R6 este prea mare pt frecvente ridicate, o oscilograma ar spune totul.(2 canale ar fi ok)Q2 as pune chiar un mos mic, am cumparat eu unele de 1,5A in capsula de optocuplor/4 pini ieftine.(Dimitrie Pompei nr 8)

[Marian]

Ok, pai hai sa o luam pe rand, si recomand sa ramai la UC.

 

1.-Alegand frecventa de lucru sub 20Khz este normal sa auzi zgomotul de comutatie, acesta fiind in interiorul spectrului audio, solutia este urcarea frecventei peste limitele spectrului, de asta am propus eu ieri undeva intre 30-50Khz, nici prea sus nu este bine, reactanta Ciss devinde din ce in ce mai mica si poate pune probleme driver-ului, apoi cu cat frecventa este mai mare cu atat efectele fenomenelor parazite ( rezistenta, capacitate, inductanta ) devin mai pronuntate si deci risc mai mare de instabilitate.

 

2.-Randamentul este dictat in mod direct de cativa factori importanti, cum ar fi: Mosfetul folosit, in special Rds-On; dioda utilizata, in speta tensiunea care pica pe ea la curentul maxim de interes ( se poate gasi in pdf o valoare mai exacta ), valoarea inductantei alese care cu cat este mai mare cu atat prezinta o rezistivitate mai mare deci pierderi mai mari ( asta pe langa un raspuns mai lent ), toate astea se pot estima cunoscand parametrii de interes, spre exemplu IRF9540 prezinta Rds de aproximativ 200m Ohm, la curentul maxim specificat de tine de 5A asta inseamna 1V cadere pe el, si deci disipatie de 5W, care la puterea de 65W in situatia ta ( 13V*5A ) inseamna deja o pierdere a randamentului de 7,5 procente.

 

3.-Referitor strict la partea de UC din schema, alimentarea UC trebuie sa se faca prin rezistenta de limitare la un curent maxim sub 30mA daca tensiunea de intrare poate depasi 30V, ai specificat ieri ca se poate ajunge pana la 42V, pui o rezistenta serie pe alimentare calculata astfel incat la 42V curentul sa fie sub 30mA, UC are zenner intern la 34V, calculezi o rezistenta exact ca la leduri, 42-34=8, 8/25mA=320 Ohm, pui 330, si neaparat un electrolitic de 47-100u intre pinii 7 si 5 ai UC ( pe alimentarea acestuia dupa rezistenta serie, cat mai aproape fizic de acesti pini ), el va constitui rezervorul de energie al partii de control, astfel te asiguri ca UC este in siguranta indiferent de variatiile de tensiune la alimentare. Pinul 8 ( Vref ) trebuie neaparat decuplat cu minim 100n, preferabil si un electrolitic intre 2,2 si 10u in paralel cu el. Apoi ca si compensare vad acolo un pol pus pe la 100Khz dar asta nu-ti poate garanta faptul ca intersectia cu 0db se face pe o panta de -20 si nici ca marginea de faza este in limitele necesare stabilitatii, deci aici trebuie ceva mai multa atentie, dar asta abea dupa ce se stabilesc valorile definitive ale elementelor care influenteaza calculul compensarii, in special rezervorul de energie LC ( inductanta serie si condul de dupa ea ), dar si configuratia divizorului folosit la Vfb.

 

4.-Inductanta, ca tot am pomenit de ea, avand in vedere cele mentionate ieri am avea ce trebuie pentru calcul ei, formula este:

(U*T)/dI

 

-Unde U este tensiunea de referinta exprimata in V, cea mai sigura referinta este chiar tensiunea dorita la iesire, aceasta fiind stabilizata, la ea se adauga caderea de pe dioda, fie se verifica pdf-ul diodei fie se aproximeaza, sa zicem 0,5V pe dioda plus 13V ceruti, deci 13,5V;

-T este timpul in care apare aceasta tensiune pe inductanta exprimat in uS, tensiunea asta de la iesire apare intotdeuna pe Toff, adica in momentul cand mosfetul este blocat, atunci inductanta genereaza tensiunea dorita cu care incarca condensatorul. Acuma asa cum am zis ieri trebuie sa te asiguri ca la valoarea minima a alimentarii, la iesire poti avea tensiunea dorita, deci aceasta este Vin ce se ia in calcul si ai specificat 24V in acest scop, deci umplere de 13,5/24=56% =>Ton, iar Toff este 44% din T, daca alegem o frecventa de 50Khz atunci T=20uS, iar Toff este 20uS*0,44=8,8uS;

-dI ( delta-I ) este variatia de curent admisa in inductanta, tipic intre 15-25% din curentul maxim de sarcina, daca vorbim de 5A atunci un dI de 0,75A ar putea fi ales.

 

L=(U*T)/dI=(13,5*8,8)/0,75=158uH

 

O valoare mai mare a inductantei face ca variatia de curent prin ea sa fie mai mica, deci un raspuns mai lent ( stabilizarea se face mai lent, in sensul ca sunt necesare mai multe impulsuri pana curentul ajunge la nivelul sarcinii => echilibru ), pentru 200uH dI ar fi de cam 0,6A, ceea ce inseamna ca pentru 5A curent de sarcina sunt necesare cam 8 impulsuri pana se realizeaza echilibrul, in schimb la o variatie de 1A, spre exemplu ( 120uH ) ar fi necesare 5 impulsuri pentru echilibru... in fine se intelege ideea, valoarea variatiei nu este critica insa aceasta nu poate fi nici prea mare, se mareste zgomotul, daca poti sa te limitezi pe la 120-140uH ar fi cel mai bine.

 

PS: Sper ca s-a inteles ceva din pomelnicul asta al meu.

[Cilibiu]

@marian ....................

@marian..... o explicatie de nota 10+, am inteles exact tot ce ai zis, parca ai vorbit pe limba mea....ce sa mai....

Ok. Deci sa o luam cu inceputul.

Ok, pai hai sa o luam pe rand, si recomand sa ramai la UC.

 

1.-Alegand frecventa de lucru sub 20Khz este normal sa auzi zgomotul de comutatie, acesta fiind in interiorul spectrului audio, solutia este urcarea frecventei peste limitele spectrului, de asta am propus eu ieri undeva intre 30-50Khz, nici prea sus nu este bine, reactanta Ciss devinde din ce in ce mai mica si poate pune probleme driver-ului, apoi cu cat frecventa este mai mare cu atat efectele fenomenelor parazite ( rezistenta, capacitate, inductanta ) devin mai pronuntate si deci risc mai mare de instabilitate.

 

 

Stiu ca frecventa sub 20khz intra in spectrul audio, de acea aud acel tiuit, ce este cu rosu ..... habar nu am ce e acela CISS....., ciudat fapt ca daca maresc frecventa spre 200khz parca pare mai stabila sursa in cazul de fata, dar tot nu sunt multumit de ea.

 

Ok, pai hai sa o luam pe rand, si recomand sa ramai la UC.

 

 

2.-Randamentul este dictat in mod direct de cativa factori importanti, cum ar fi: Mosfetul folosit, in special Rds-On; dioda utilizata, in speta tensiunea care pica pe ea la curentul maxim de interes ( se poate gasi in pdf o valoare mai exacta ), valoarea inductantei alese care cu cat este mai mare cu atat prezinta o rezistivitate mai mare deci pierderi mai mari ( asta pe langa un raspuns mai lent ), toate astea se pot estima cunoscand parametrii de interes, spre exemplu IRF9540 prezinta Rds de aproximativ 200m Ohm, la curentul maxim specificat de tine de 5A asta inseamna 1V cadere pe el, si deci disipatie de 5W, care la puterea de 65W in situatia ta ( 13V*5A ) inseamna deja o pierdere a randamentului de 7,5 procente.

 

Este corect cea ce zici, stiam de acesti factori, dar am crezut ca si frecventa joaca un rol important in eficienta.

 

Ok, pai hai sa o luam pe rand, si recomand sa ramai la UC.

 

 

3.-Referitor strict la partea de UC din schema, alimentarea UC trebuie sa se faca prin rezistenta de limitare la un curent maxim sub 30mA daca tensiunea de intrare poate depasi 30V, ai specificat ieri ca se poate ajunge pana la 42V, pui o rezistenta serie pe alimentare calculata astfel incat la 42V curentul sa fie sub 30mA, UC are zenner intern la 34V, calculezi o rezistenta exact ca la leduri, 42-34=8, 8/25mA=320 Ohm, pui 330, si neaparat un electrolitic de 47-100u intre pinii 7 si 5 ai UC ( pe alimentarea acestuia dupa rezistenta serie, cat mai aproape fizic de acesti pini ), el va constitui rezervorul de energie al partii de control, astfel te asiguri ca UC este in siguranta indiferent de variatiile de tensiune la alimentare. Pinul 8 ( Vref ) trebuie neaparat decuplat cu minim 100n, preferabil si un electrolitic intre 2,2 si 10u in paralel cu el. Apoi ca si compensare vad acolo un pol pus pe la 100Khz dar asta nu-ti poate garanta faptul ca intersectia cu 0db se face pe o panta de -20 si nici ca marginea de faza este in limitele necesare stabilitatii, deci aici trebuie ceva mai multa atentie, dar asta abea dupa ce se stabilesc valorile definitive ale elementelor care influenteaza calculul compensarii, in special rezervorul de energie LC ( inductanta serie si condul de dupa ea ), dar si configuratia divizorului folosit la Vfb.

 

 

UC-ul este alimentat din acumulatori de 24V deci pe pinul de alimentare chiar nu va urca tensiunea mai mult de 27V, de acea a fost specificat in schema.

Ce este cu Albastru, chiar am uitat de condesatori de pe Vref.....

Ce este cu ROZ.... compesarea cu POL....chiar nu am inteleso...... si nici cea cu intersectia....panta de -20...toata fraza respectiva .....

 

Ok, pai hai sa o luam pe rand, si recomand sa ramai la UC.

 

4.-Inductanta, ca tot am pomenit de ea, avand in vedere cele mentionate ieri am avea ce trebuie pentru calcul ei, formula este:

(U*T)/dI

 

-Unde U este tensiunea de referinta exprimata in V, cea mai sigura referinta este chiar tensiunea dorita la iesire, aceasta fiind stabilizata, la ea se adauga caderea de pe dioda, fie se verifica pdf-ul diodei fie se aproximeaza, sa zicem 0,5V pe dioda plus 13V ceruti, deci 13,5V;

-T este timpul in care apare aceasta tensiune pe inductanta exprimat in uS, tensiunea asta de la iesire apare intotdeuna pe Toff, adica in momentul cand mosfetul este blocat, atunci inductanta genereaza tensiunea dorita cu care incarca condensatorul. Acuma asa cum am zis ieri trebuie sa te asiguri ca la valoarea minima a alimentarii, la iesire poti avea tensiunea dorita, deci aceasta este Vin ce se ia in calcul si ai specificat 24V in acest scop, deci umplere de 13,5/24=56% =>Ton, iar Toff este 44% din T, daca alegem o frecventa de 50Khz atunci T=20uS, iar Toff este 20uS*0,44=8,8uS;

-dI ( delta-I ) este variatia de curent admisa in inductanta, tipic intre 15-25% din curentul maxim de sarcina, daca vorbim de 5A atunci un dI de 0,75A ar putea fi ales.

 

L=(U*T)/dI=(13,5*8,8)/0,75=158uH

 

O valoare mai mare a inductantei face ca variatia de curent prin ea sa fie mai mica, deci un raspuns mai lent ( stabilizarea se face mai lent, in sensul ca sunt necesare mai multe impulsuri pana curentul ajunge la nivelul sarcinii => echilibru ), pentru 200uH dI ar fi de cam 0,6A, ceea ce inseamna ca pentru 5A curent de sarcina sunt necesare cam 8 impulsuri pana se realizeaza echilibrul, in schimb la o variatie de 1A, spre exemplu ( 120uH ) ar fi necesare 5 impulsuri pentru echilibru... in fine se intelege ideea, valoarea variatiei nu este critica insa aceasta nu poate fi nici prea mare, se mareste zgomotul, daca poti sa te limitezi pe la 120-140uH ar fi cel mai bine.

 

PS: Sper ca s-a inteles ceva din pomelnicul asta al meu.

 

 

Multumesc foarte mult de explicatia formulei de calcul a inductantei.

In cazul step-down mam documentat destul de mult cum lucreaza, cum descarca energia, insa tu ai explicat mult mai bine decat WIKI......

Multumesc foarte mult de explicatiile date.

 

BUX87 sant de 450v, nu le vad rostul aici.

R6 este prea mare pt frecvente ridicate, o oscilograma ar spune totul.(2 canale ar fi ok)

Q2 as pune chiar un mos mic, am cumparat eu unele de 1,5A in capsula de optocuplor/4 pini ieftine.(Dimitrie Pompei nr 8)

 

Rostul BUX-urilor este ca..... nu am avut altceva la indemana, cu BC337 au cedat imediat ce tensiunea a ajuns peste 40V, e si normal, dar nu am stiu ca tensiunea va urca asa mult, eu am fost informat ca undeva la 35V maxim.

Ce imbunatatire aduce MOS-ul in locul Q2-ului?

Ce valoare recomanzi in loc de R6? eu am calculat R6 pentru a lucra corect zenerul de 15V.

 

 

O intrebare generala, de ce la frecventa de 20khz, sursa lucreasa impecabil (cu uC) dar cu UC3843 este jalnica, aceasi configuratie.....?

Am conectat uC-ul la partea de sursa sa vad cum se comporta in mai multe teste, sunt uimit de stabilitatea ei.

R6 este prea mare pt frecvente ridicate, o oscilograma ar spune totul.(2 canale ar fi ok)

 

Unde vrei sa fie conectate cele 2 sonde? fac print screen-uri daca se doreste (asta cat mai pot....maine ar trebuie sa finalizez proiectul)

[Marian]

Daca ai ca termen limita ziua de azi atunci e nasol ca din cate observ iti lipsesc unele notiuni, o sa incerc sa iti lamuresc ce pot.

 

1.-Orice semiconductor prezinta printre altele si niste capacitati, denumirile fiecarora tin de tipul semiconductorului folosit, date exacte si informative se pot gasi in pdf-uri, tranzistorii mosfet au capacitatile dupa cum urmeaza:

 

In pdf-uri vei gasi printre altele si Ciss care este capacitatea de intrare cu drena si sursa scurtcircuitate, deci capacitatea vazuta de sursa care comanda poarta MOS, cu alte cuvinte este Cgs+Cgd ( in paralel ). pentru o comutare cat mai eficienta a mos din starea de blocat in starea de saturatie aceasta capacitate trebuie sa fie incarcata cat mai rapid posibil, de aici si necesitatea unui curent cat mai bun la comanda mosfetilor in comutatie, in ciuda faptului ca mosfetul in sine nu consuma curent ( poarta este izolata electric de canalul drena-sursa ) totusi este nevoie de varfuri de curent care sa incarce Ciss cat mai rapid deoarece mosfetul nu va putea sa se deschida pana Ciss nu este incarcata cu cel putin Vth, cu cat aceasta incarcare dureaza mai mult cu atat mosfetul sta mai mult in starea oarecum intermediara, adica intre blocat si saturat, tranzitia dintre cele 2 stari dureaza mai mult ceea ce inseamna disipatie maxima ( enorma ) pe tranzistor, de aici si notiunea de pierderi de comutatie, evident acestea au loc in perioade de timp foarte scurte insa conteaza. Ciss este deci un condensator la urma urmei, si spre exemplu un condensator de 1n este incarcat de un curent de 100mA la 12V in 120nS ( 120 nano secunde ), la fel dureaza si descarcarea daca schema nu foloseste pentru asta o impedanta mai mica a circuitului de comanda, deci mosfetul la fiecare panta ( fie coborare fie urcare ) sta in starea intermediara 120nS, asta fiind doar un exemplu care se ilustreaza cel mai bine pe osciloscop unde vei observa ca pantele nu mai sunt tocmai drepte/abrupte ci mai degraba au tendinta sa formeze un trapez, un lucru deloc bun pentru mosfet. Reactanta Ciss este reactanta oricarui condensator ( 1/(6,28*F*C) si se modifica in ritm cu frecventa, cu cat frecventa este mai mare cu atat reactanta este mai mica deci sursa care comanda poarta mos vede o sarcina mai solicitanta ( un soi de rezistenta dinamica ce se modifica in ritm cu frecventa ), de asta am zis ca nu e bine sa urci prea mult, la 200Khz spre exemplu, 1n prezinta o reactanta de 796 Ohm, aceasta va fi sarcina vazuta de driverul mos, astfel incat pe langa faptul ca circuitul de comanda va trebui sa incarce cat mai rapid Ciss, el va trebui sa asigure curent suplimentar si pentru sarcina constituita de Ciss; in schimb la 30Khz reactanta 1n este de cam 5,3k, o diferenta destul de mare,

 

2.-Daca alimentarea UC3843 nu poate urca in nici un caz peste 27V asa cum zici atunci nu mai este nevoie de rezistenta de limitare, dar este necesar un electrolitic asa cum am zis de 47-100u pus pe alimentarea integratului, cat mai aproape fizic posibil de pinii lui, acesta este rezervorul de energie pentru comanda, totodata el decupleaza suplimentar alimentarea UC care tre sa fie cat mai "curata", chiar si un traseu de cativa cm pe placa prezinta inductanta parazita, chiar si rezistenta parazita, ambele pot cauza probleme integratului, condul pus cat mai aproape de pinii sau anuleaza efectele alea. Si nu in ultimul rand eu as pune totusi si o rezistenta inseriata pe alimentarea sa, inaintea condului, intre 1-10 Ohm, limiteaza si curentul de scurt * de incarcare al electroliticului ) si asigura si o filtrare suplimentara a alimentarii ( filtru RC ).

 

3.-Compensarea, este o "rau" necesar oricarei sursa in comutatie care se foloseste de stabilizare, se compenseaza amplificatorul de eroare care citeste tensiunea de iesire si comanda pwm-ul intern, prin compensare se intelege asigurarea unui regim stabil de functionare al amplificatorului de eroare, regim ferit de oscilatii nedorite care evident ar produce instabilitate in sursa si eventual distrugerea semiconductoarelor de putere, compensarea asigura un raspuns cat mai rapid al amplificatorului de eroare la orice modificare a parametrilor de lucru care ar putea influenta tensiunea la iesire, fie ca sunt variatii ale alimentarii, fie ca sunt variatii ale sarcinii, amplificatorul de eroare trebuie sa raspunda cat mai rapid posibil la oricare din acestea. Acuma rezervorul ala de energie LC al oricarei surse forward ( inductanta serie si condul de dupa ea ) formeaza o caracteristica LC cu un dublu pol la frecventa de rezonanta si o panta de -40db/dec, regula spune ca pentru stabilitate intersectia cu linia de 0db trebuie sa se faca pe o panta de -20db si ca marginea de faza trebuie sa se inscrie intre 45 si 60gr. @Smilex a explicat asta mult mai bine decat as putea sa o fac eu, aici: http://www.elforum.info/viewtopic.php?p=692192#p692192, recomand sa lecturezi totul de la acea postare pana la sfarsitul paginii aleia, vei intelege ceva mai bine subiectul. Retine: O compensare eficienta este obligatorie pentru o buna functionare a sursei, nu cunosc ce configuratuie exacta ai folosit la microcontroller dar e posibil ca la el sa nu fi avut nevoie de compensare ( el ofera niste facilitati imposibil de obtinut la integratele analogice ), mai este deasemenea absolut necesar ca pentru buna functionare sursa sa aiba o sarcina minima permanenta, cateva zeci-sute mA ar trebui sa fie suficient, ajustezi pe osciloscop.

[Cilibiu]

Mutlumesc inca o data de toata explicatia data, sincer stiam de capacitatile MOS-ului dar nu miam dat seama ce este CISS.La uC folosesc pinul ADC (analog digital converter) pentru a citi tensiunea prin RV3, atat fara alte componente in jur, semnalul trimis catre Q6 este perfect dreptunghiular, am osciloscop analogic si nici nu prea se vede linia cand urca din OFF in ON sau viceversa, insa la UC3843 acea linie este prezenta, cea ce imi da de inteles ca Ton si Toff sunt mai mari fata de uC, totusi ma gandesc ca nu ar fi trebuit sa influenteze asa mult sursa, alta problema ce am observat la UC3843 este ca semnalul pe poarta este foarte foarte urat, dar la uC este aproape curat, dece? doar in Q6 am acelasi semnal, doar ca timpi de comutatie sunt un pic mai mari, nu am calculat sa vad exact cat, asta este ce miam adus aminte din teste.Eu lucrez la sursa asta de 1 saptamana, si am zis clar, trebuie sa mai gandesc si eu, sa gasesc rezolvare, si sa inteleg de ce nu merge,dar cand ajungi la zid (cum sa intamplat acum 2 zile) , am postat aici.O lectura foarte buna pentru mine, tot ce sa scris aici voi salva in PC ca sa mai citesc, si sa fie ajutorul meu in acest tip de sursa (si bineinteles la cele care necesita indiferent de topologie)Multumesc inca o data.

[Marian]

Ok, ma gandeam eu, la microcontroller ADC-ul nu necesita compensare, principiul sau de functionare este diferit de cel al unui AO, in schimb aici este nevoie de asta ti-am dat linkul ala ca sa-l lecturezi.Pentru comparatie ar fi util daca ai putea pune si schema comenzii din poarta la varianta cu microcontroller, apoi pune niste poze cu forma de unda sa vedem cum arata, pune intai una de la pinul 6, apoi la colectorul primului tranzistor ( Q2 ), apoi in final poarta MOS, avand niste imagini putem sa ne dam cu parerea apoi despre ce si cum, @Miticamy are dreptate ca R6 este prea mare, limiteaza curentul de incarcare al Ciss foarte mult ceea ce face ca panta de urcare sa fie deloc abrupta, deci pierderi de comutatie mari. Pune oscilogramele si mai vedem, dar retine, nu faci nici un test fara sarcina pe iesire, macar 100mA.

[Cilibiu]

Am citit tot ce scria in pagina data de tine.Am incercat fara sarcina ieri si am tensiunea de la intrare, asa ca am luat-o prin tatonare si am zis ca 250mA este ok, undeva de la 200mA incepe sa sesizeze consumul si sa se stabilizeze sursa.Schema de functionare cu uC este indentica , in loc de UC pun uC si atat, restul scheme ramane la fel (partea de la Q6). Revin cu cateva poze si detali.L.E am revenit cu pozele.Semnal uC , sonda pusa la intrarea in R3, 2V/DIV.Semnal uC 1, semnalul de sus, sonda pusa intre masa si poarta Q1, 10V/DIV, semnalul de jos , sonda pusa pe plusul lui C1, 200mV/DIV.Semnal UC3843 1,sonda pusa la inrarea lui R3, 10V/DIV.Semnal UC3843 , semnal sus , sonda pusa intre masa si poarta Q1, 10V/DIV, semnalul de jos, sonda pusa pe plusul lui C1, 10V/DIV.Testele la uC, tensiune alimentare 30V, tensiune setata iesire 13V, consumator 2.2A.Tensiunea de la iesire ramanea stabila indiferent de sarcina pusa in toleranta 0.25A-2.2A.Riplul scadea foarte mult daca ramaneam cu consumato de 0.6A.Testele la UC3843, tensiune alimentare 30V, tensiune la iesire setata 12.8V, consumator 2.2A, dupa ce setam tensiunea la 12.8V cu consumator de 2.2A, si lasam consumator de 0.6A , tensiunea crestea la 19V.

[Marian]

Semnalul pentru poarta MOS il vizionezi intre pinii Poarta si sursa ai acestuia penca aia te intereseaza, pune asa si vezi cum arata, apoi incearca si cu R6 mai mic, 10 Ohm sa zicem, ( atentie cu tranzistorii folositi la configuratia asta de comanda, prezinta la randul lor niste capacitati care pot incurca AO al integratului in sensul ca pot deforma unda si introduce zgomot ). Ce valoare are inductanta si la ce frecventa ai efectuat testele din imagine?

[Vizitator]

Marian, nu se poate 10 ohm pt R6.Nu am putut urmari, frecventa este aceeasi in cele 2 cazuri?Nu are logica sa fie 2 forme de unda diferite numai prin schimbarea integratului de atac al lui Q2.