Metoda empirica sortare fet-uri

[Vizitator UNaudio]

Pentru ca multi constructori ar vrea sa construiasca montaje cu fet-uri imperecheate pe intrare, iar variantele comerciale de calitate sunt putine si scumpe m-am gandit la o metoda ieftina de a pune in paralel mai multe bf-uri 245.Sa zicem ca dorim sa punem cate 8 in paralel.Cumparam sa zicem 200 de bucati , le amestecam bine- bine intr-un vas izolat electrostatic, le impastiem pe un suport izolator cu mijloace suficiente de precautie, apoi le impartim pur si simplu cu o spatula in 8 lot-uri .Luam din fiecare lot cate un tranzistor absolut la intamplare.Din 8 lot-uri obtinem 25 de loturi de cate 8 tranzistoare care probabilistic ar trebui sa asigure o imprastiere mai uniforma a caracteristicilor.Avem asadar 25 de lot-uri cu caracteristici apropiate din punct de vedere statistic.Bineinteles ca se poate continua distributia pentru o amestecare si mai mare...Credeti ca e o metoda buna de imperechere?

[zal]

Asta e o glumă ?

[leoncris]

Da , cand toate sunt ... sifturi.

[Vizitator UNaudio]

Nu e o gluma....punerea in paralel a tranzistoarelor sau tuburilor scade zgomotul cu trei db la fiecare dublare a nr de dispozitive tot pe baza unui proces sctochastic de anulare a zgomotelor cu faza inversa .Practic cu cat mai multe dispozitive, cu atat e mai mare posibilitatea de anulare a slabiciunilor componentelor luate indiviual.Daca spre exemplu pui in paralel doua sc5200 a 150w fiecare si nu sunt imperecheate in beta pentru curenti mari nu vei putea obtine 300w, dar daca vei folosi in paralel 100 de bd139 a 10 w fiecare total neimperecheati sunt sanse mari sa poti scoate 100w curati si cu distorsiuni mai mici decat cei 2 tranzistori toshiba.E drept , creste capacitatea pe intrare, dar in anumite cazuri poate fi chiar benefic.

[zal]

Legendele românilor...

[Vizitator UNaudio]

Eu sunt roman...In cazul dozelor phono mc se practica punerea in paralel a feturilor, capacitatea pe intrare crescuta avand chiar un efect benefic laolalta cu zgomotul micsorat si cresterea factorului gm.O imprastiere uniforma a parametrilor pe un lot mare de piese echivaleaza teoretic cu loturi subincluse egale cu caracteristici foarte apropiate. Ce nu stiu eu e ce operatii sunt necesare pentru ca o multime de 200 dispozitive, fiecare cu patru dintre caracteristici ce iau valori in patru domenii diferite, adica 800 de dispozitive-caracteristici ce iau valori aletorii pe un singur domeniu.sa devina 25 de dispozitive cu 4 caracteristici identice sau aproape identice.Din pacate eu am lipsit de la lectia asta.Am fost cam slabut la matematica -de ce sa nu recunosc?...Banuiesc ca depinde de un anumit raport , factor comun, relatie ori Dumnezeul matematicii stie ce intre cele patru domenii pe care caracteristicile alese iau valori.

[zal]

Caracterograf computerizat sau montaje de test şi mult tutun, trăscău sau droguri.

[atupi]

Imperechere fara masurarea parametrilor, esti simpatic :)Ar trebui mutat la bancuri ca nu are nicio legatura cu electronica sau vreun fundament tehnic.

[Vizitator UNaudio]

Vorbiti din experienta sau tot asa teoretic ca mine?...Cand eram mic , in vacante, jucam septica in doi, trei si patru oameni de cand ma trezeam si pana nu mai vedeam 10-le de caro.Ultima oara era prin clasa a 8-a sau a 9-a.In armata, dupa primele 4 luni de instructie nu am facut decat sport cate 4-5 ore pe zi care se terminau cu o mie de genoflexiuni in 10 serii de 100 si 3 secunde pauza intre serii dupa care somn si hbo .Eram la mine acasa, singurul soldat din companie care avea camera lui...Intr-o zi sergentii de la centrala telefonica cu care imi faceam veacul si un coleg de-al meu de la transmisiuni care erau mari amatori de septica m-au provocat ca nu sunt deloc sociabil si alte spirite de gluma tipic vietii soldatesti.Le-am zis ca vreau sa joc doua jocuri fara bani sa-mi aduc aminte regulile.Dupa vreo 3 jocuri i-am provocat ca daca jucam septica in patru adica 2 echipe de 2 oameni, echipa mea bate de 10 ori la rand.Sergentii chicoteau, faceau glume si hai . ca maine iei solda, te scapam imediat de eaDoi sergenti o echipa, doi soldati cealalta.La sfarsit sergentii:Cum p...mea . ca tu parca habar n-aveai?...Domn sergent septica in patru nu e joc de noroc pentru ca la patru oameni ar trebui sa se adauge minim opt carti ca sa nu mai fie previzibil.Trebuie numai sa numeri bine si sa te intelegi cu coechipierul.Cu alte cuvinte ezista chestii!Jucati-va si voi cu un pumn de tranzistoare cu beta imprastiat si vedeti ce va iese.Eu am facut-o deja pe un lot de bc107 ca aveam la greu si rezultatele sunt cam ciudate...Problema mea e ca la fet-uri intereseaza mai mult de un singur parametru si gama de imprastiere e mai mare.

[atupi]

Personal am cumparat, masurat si sortat tranzistori insa nu m-as simti in largul meu sa stiu ca am imperecheat tranzistorii probabilistic. La nivel de discutie teoretica e ok dar nu cred ca se apuca cineva sa monteze tranzistori alesi dupa metoda ta si daca ceva nu e in regula sa trebuiasca sa supecteze o eventuala neimperechere.Personal nu as monta ceva in circuit nemasurat in prealabil. Nu e nimic empiric in imperecherea tranzistorilor.

[franzm]

Nu e o gluma....punerea in paralel a tranzistoarelor sau tuburilor scade zgomotul cu trei db la fiecare dublare a nr de dispozitive tot pe baza unui proces sctochastic de anulare a zgomotelor cu faza inversa .

Zgomotul nu scade. Creste raportul semnal/zgomot cu 3dB. Amplificarea creste cu 6dB iar zgomotul cu doar 3dB.

[Vizitator UNaudio]

Aveti dreptate.M-am exprimat gresit.

[Vizitator UNaudio]

V-am spus deja...Nu stau chiar asa bine cu matematica si stiintele ingineresti in general-nu am alte studii decat liceul unde la matematica am excelat de la 6 in jos- dar imi amintesc ca acum 14 ani citisem absolut intamplator, in pauza dintre doua descarcari de rumegus ale gaterului in care lucram, depre distributia gaussiana din care nu am inteles mai nimic, dar era dat exemplul remorcii de nisip uniform umplute care rastoarna nisipul si acesta ia forma de movila ascutita la mijloc.N-a trecut mult si a trebuit sa supraveghez exact o astfel de descarcare , iar eu aveam la dispozitie mai multe scanduri de lungimi diferite ca sa ridic o stavila la baza unui delusor de pe care avea sa fie pravalit nisipul din cisterna.Intamplarea a fost ca scandurile suficient de lungi erau foarte putine-stiam ce remorca era folosita-dintr-aia care se ridica in lateral si era trasa de un tractor.-asa ca le-am pus pe cele mai lungi la baza tarcului , iar spre varf le-am pus din ce in ce mai scurte si centrate la jumatea scandurilor de la baza.Nu mi-a venit sa cred ochilor cand am vazut ca nisipul a luat o forma gaussiana perfecta desi in remorca fusese nivelat uniform .

[Sharky]

Probabil un matematician ar putea spune mai multe. Sunt aici reguli clare pentru o obtine o distributie cat se poate de corecta.

 

Legat de legendele romanilor, ce sa zic...

Statistica in sine e o stiinta. Ca unii nu o inteleg prea bine e problema lor.

Uite aici un exemplu de calcul asemanator.

http://polymer.bu.edu/java/java/montepi/

Ca sa nu aducem in discutie mecanica cuantica, unde totul e bazat pe statistica. O fi si aia tot o aberatie pentru cei care nu stiu prea multa carte.

 

Omul are dreptate cu sortarea pana la un anumit punct, dar parca tot mai simplu e sa faci un montaj de test si sa iti alegi ce trebuie. Pana la urma si modul in care alegi piesele dintr-o galeata conteaza, in special cand ai 200 bucati de sortat. Nu te opreste nimeni ca rezultatele obtinute sa le rafinezi cu niste masuratori.

 

Eu zic ca s-ar putea aplica, evident, nu ca si solutie finala.

[TESSLA]

Rezultatele statistice pot avea o anumita precizie daca numarul de evenimente depaseste un minim. Mai concret, daca arunc o moneda de 5 ori in sus, e posibil sa obtin de 4 ori pajura si odata cap, sau numai pajura. Daca o arunc de 500 de ori, atunci aproape singur o sa obtin "jumi- juma". Dar aici dispersia valorile e mica. Problema in cazul tau e dispersia parametrilor tranzistorilor, care poate fi foarte mare. Nu ma pricep la fet-uri de banuiesc ca au si astea un hfe si din cate stiu eu aceste parametru variaza foarte mult. Ceea ce vrei tu sa faci te asigura ca valorile unui anume parametru din lotul respectiv converg spre valoarea medie (exista si o teorema in Probabilitati, care se numeste Teorema Limita Centrala) si atat! Dar daca valorile is foarte imprastiate (au dispersia mare) nu iti este de nici un folos. Iti dau un exemplu cat mai simplu: Atat media lui 20 si a lui 80 cat si media lui 60 si a lui 40 este tot 50. Cine face diferenta? Dispersia, adica cat de "distantate" sunt valorile fata de medie. Adica una e sa ai doi tranzistori in paralele cu hfe 40 si 50, si alta e sa aiba 20 si 80. Circula si un banc la un moment dat.."Cum o duci? Statistic o duc bine! Cum adica statistic? Pai daca vecinu mananca doua gaini si eu nu mananc nici una, statistic, eu si vecinul mancam in medie cate o gaina."