Procedee, tehnici si modele utilizate in simulare

[Patefon]

 Felicitari pentru realizare!

 

Voi urmari cu siguranta.

 

Intre timp am mai facut cativa pasi in a gasi cateva modele. Cel mai mult ma bucur de modelul lui 6J4P prezentat aici: http://www.elforum.info/topic/103260-modele-tuburi-electronice/ . Doua modele de studiu pentru 6J4P si 6J5P am prezentat in link-urile de mai jos;  aceste doua modele au fost ca test la doua seturi de masuratori ale lampilor in cauza - dar lampile nu au fost corect incalzite in catod.

 

http://www.elforum.info/topic/100980-digital-tube-tester/?p=1152037

http://www.elforum.info/topic/100980-digital-tube-tester/?p=1153253

[Vizitator]

Imi pare rau, dar pe Audio cu tuburi si in general la Vintage nu prea mai intru si deci nu te pot ajuta. Oridecate ori o fac, baietii se simt iritati de mesajele mele. Practic, cei mai multi nici acum nu accepta simularea ca metoda de studiu, desi exista cateva topicuri deschise in domeniu. Daca ai nevoie de ajutor, atunci intra pe acest topic, unde se discuta numai despre asa ceva. Cu timpul, vor mai veni si altii interesati de subiect.

[Vizitator]

Articol: Tuburi electronice - regresii pentru modelarea curentilor catodici si de grila. Cei care nu sunt utilizatori ai saitului gazda al acestui articol, au posibilitatea sa descarce varianta in limba engleza, atasata la inceputul si la sfarsitul articolului.

[Vizitator]

Iata o inovatie facuta la cunoscuta regresie pentru triode. Am mai introdus un nou parametru y si am inlocuit expresia sqrt(k_VB+E_p²) cu expresia (k_VB+E_p^y)^1/y. In imagine am atasat o captura ecran pentru modelul dublei triode ECC81. Liniile cu trasa neagra punctata sunt caracteristicile originale ridicate punct cu punct. Cu trase colorate pline au fost reprezentate caracteristicile modelului. Se poate observa suprapunerea cvasiperfecta a caracteristicilor modelului peste cele originale in zona de maximum interes. Noul parametru pentru dubla trioda in cauza este y=0,58 asa dupa cum rezulta si din relatia de programare a regresiei in Multisim - cea evidentiata cu galben. Expresia matematica explicita este cea din dreapta - sus. Rezultatele pentru parametri, conform notatiilor utilizate de mine sunt date in casetele evidentiate cu albastru metalic. Cu aceasta ocazie se poate vedea ca regresiile introduse de Koren, nu sunt de fapt niste "ecuatii fenomenologice" ci sunt pur si simplu niste regresii neliniare care aproximeaza mai bine sau mai putin bine familia de caracteristici anodice ale tubului modelat. Astfel parametrul mu, pe care pana nu de mult il notam cu μ, in conformitate cu notatia utilizata in cadrul "teoriei fenomenologice" pentru factorul de amplificare, se vede ca este departe de orice valoare uzuala relativa la aceasta dubla trioda si totusi modelul este cat se poate de fidel. In dreapta jos sunt date rezultatele principale calculate conform regresiei modelului si pot fi comparate cu cele date in fisa de date evidentiate in caseta de deasupra. Panta caracteristicii (transconductanta) si rezistenta interna au fost calculate cu cunoscutele expresii din teoria tehnica ("fenomenologica") a triodei: S=dI_a/dU_g; R_i=1/(dI_a/dU_a). Factorul de amplificare, a reiesit apoi pentru acelasi punct de pe caracteristica, din relatia μ=SR_i. Nu am putut reprezenta pe acelasi grafic decat un numar de 16 curbe, atat cat poate sa faca MathCAD 14, insa va asigur ca si curbele corespunzatoare pentru tensiunea de grila U_g=-8 V, sunt la fel de bine suprapuse.

[Patefon]

Foarte interesant. Posibil ca parametrul introdus sa poata elimina inconsistenta pentru valori pozitive a grilei de comanda. Vezi graficul de la postul #66 unde ori potriveste bine doar pe negative ori potriveste aproximativ si pe negative si pe pozitive.

[Vizitator]

Mie mi se pare ca se suprapun destul de fidel, conform imaginii atasate. Faptul ca exista si caracteristici utilizabile pentru tensiuni pozitive de grila, largaste domeniul de interpolari pentru model. Asa dupa cum este firesc, interpolarea se face cu atat mai exact cu cat domeniul de interpolare este mai mic. Un domeniu largit, inseamna erori mai mari la interpolare. Apoi, daca se studiaza forma originala a caracteristicilor din fisa de date, se poate observa tendinta de intersectare a grupului caracteristicilor pozitive de grila, cu cele negative, ceea ce este in contradictie cu apartenenta lor la aceeasi familie de curbe analitice. Incearca modelul ilustrat in imaginea atasata. In plus iti recomand sa studiezi articolul meu cu legatura de la mesajul #78, intrucat pentru tensiuni de grila pozitive, apar curentii de grila. Ideal ar fi sa poti programa pe simulator inclusiv acesti curenti.

[Vizitator]

Am gasit si utilizez curent o alta regresie pentru aproximarea caracteristicilor anodice ale pentodelor. Regresia scrisa matematic se vede in membrul drept al expresiei de sub caracteristicile ilustrate in atasamente. Am renuntat definitiv la factorul-expresie arctan(E_P/k_VB ) din relatia lui Koren. Baza logaritmului utilizat in calcul, este una oarecare b. In afara "echivalentului" factorului de amplificare al grilei ecran (factorul mu, care apare si in relatia lui Koren) se mai utilizeaza si un factor Mu, care corespunde produsului dintre "echivalentul" factorului de amplificare al grilei ecran si "echivalentul" factorului de amplificare al grilei de comanda. Am utilizat cuvantul echivalent intre ghilimele, deoarece asa dupa cum am aratat mai sus, regresiile neliniare utilizate nu sunt ecuatii fenomenologice, ci sunt doar relatii matematice care descriu intr-un mod cat mai fidel familia de curbe ale caracteristicilor anodice. In atasamente, am ilustrat pentru pentodele 6J5P si EL34, deoarece am prezentat anterior si modele bazate pe relatiile Koren/Karpov. Ele pot fi in acest mod comparate. Cu linie punctata, s-au reprezentat in grafice curbele caracteristicilor din fisa de date relevate punct cu punct prin metode de precizie. In dreapta graficelor, este data o solutie gasita pe baza regresiei indicate. Nu am mai facut o "echivalare" cu simbolurile utilizate in ecuatiile Koren/Karpov, deoarece forma acestora s-a modificat in mod substantial. In ecuatii se regaseste si factorul exponent y, pe care l-am introdus si utilizat la triode si pe care l-am explicat in postarea #79. Primul avantaj observabil este cel al unei descrieri mai fidele a caracteristicilor multor pentode, ceea ce se poate observa comparand graficele, cu doua solutii obtinute in mod corespunzator din vechile regresii. Noile ecuatii, atat pentru triode, cat si pentru pentode, vor face obiectul unui viitor articol pe Internet.

 

In alta ordine de idei. Exista posibilitatea de modelare foarte precisa a curbelor caracteristicilor anodice, atat pentru triode, cat si pentru pentode, prin functii definite de utilizator intr-un program matematic adecvat (eu utilizez MathCAD-ul) care poate "coopera" in acest scop cu un simulator - spre exemplu Multisim. Astept in acest sens variante viitoare ale simulatoarelor uzuale, care sa permita o asemenea "cooperare". In acest mod s-ar putea ajunge la similitudini teoretice de ordinul 99,9 %. Aceste functii definite de utilizator, ar putea descrie inclusiv portiunile cu reziztenta negativa a caracteristicilor, prezente in mod special la pentode si tetrode. S-ar produce in acest mod baza practica-teoretica pentru simularea unor montaje speciale bazate pe aceste portiuni de caracteristici, cum ar fi montajele "fantastron", "sanatron", etc, precum si simularea aplicatiilor tuburilor electronice pentru tensiuni anodice mici, de ordinul U_a=12... 20 V, sau chiar mai mici, in functie de precizia de prelevare a datelor pentru caracteristicile anodice. Astfel, in ciuda opiniilor multor profesionisti (chiar dintre cei mai celebri) tuburile au un viitor, care printr-o ironie a sortii, a fost deschis chiar de calculatorul electronic, cel despre care se credea ca va ingropa definitiv aceasta tehnologie.

[cristian1961]

Buna ziua, am o rugaminte, mai explicati odata cum se suprapun curbele generate de regresia abtinuta din mathCad de exemplu, cu scanul initiial al curbelor tubului, care este o poza intr-un format oarecare acesibil jpg. png. bitmap etc.  Cu ce program faceti asta ? Trebuie un program sa poata suprapune prin transparenta banuiesc, trebuie facuta si scalarea corespunzatoare. Cum se iau datele numerice din poza stiu ca ati explicat, se face cu Autocadul.

Dv. aici pe forum dati suprapunerea rezultatului regresiei din MathCAd cu scanul caracteristicii tubului si nu mai stiu unde ati explicat cum se face asta la modul general.

Poate face MathCad-ul aceasta suprapunere in el ? Eu nu am lucrat inca cu MathCAd. MUltumesc .

Editat Aprilie 24, 2016 de cristian1961

[Vizitator]

Pozele (din documentația accesibila - de obicei xerocopiate) le încarc în AutoCAD. Le copiez utilizând comanda "spline", apoi după ce rezulta formatul accesibil AutoCAD, le scalez separat după cele doua direcții 1V=1mm pe abscisa și 1mA=1mm pe ordonata, apoi le "citesc" în coordonate și întocmesc tabele pe care le introduc în programul de calcul MatCAD sub forma asa-numitelor "Insert table". Procedeul, l-am descris în mod amănunțit în cadrul unui subiect separat, care a dispărut după mutarea forumului în noul format. Este destul de complicat, asa-încât nu voi mai relua. In final, MathCAD-ul calculează și trasează automat atât graficele "originale" după aceste "Insert table", cat și graficele rezultate din aplicarea modelului matematic. Asta este după mine metoda cea mai precisa, deoarece scalarea (punerea la scara) unui desen în format jpg, png, sau oricare altul este destul de anevoioasa și imprecisa, fără a mai lua în calcul deformările succesive ale graficelor originale atât la copierile xerox, cat și la scanările in fișiere specializate, deformări care altminteri se corectează foarte bine prin metoda descrisa de mine mai sus. Cine dispune de programe de conversie din format imagine în format AutoCAD, le poate utiliza, deși exista același pericol al copierii inclusiv a deformațiilor apărute cu ocazia diverselor prelucrări, asa după cum arătam mai sus. Deci ceea ce vezi în atașamentele mele cu linie punctata, sunt graficele "originale" obținute asa cum am arătat, prin calcul numeric după tabelele de date introduse de mine în același calcul MathCAD.

Editat Aprilie 24, 2016 de Vizitator

[cristian1961]

MUltumesc in principiu am inteles . Subiectul care a disparut nu il mai aveti pe undeva salvat ?. Imi era totusi mai usor sa il fi vazut . Pe tehnium-azi l-ati postat vreodata ?

[Patefon]

Eu folosesc Photoshop. Paste in layer nou cu "Multiply" (astfel albul devine transparent). Apoi scalare/distorsionare/rotire (cu Ctrl.+T) de mana pana se otrivesc indicatiile celor scalelor din graficele comparate.

[Vizitator]

@cristian1961: In principiu, pastrez cam tot ceea ce public. In cazul documentatiei acelui topic, lucrurile sunt foarte complicate. Sunt foarte multe fisiere de atasat. Atunci cand l-am realizat, eram moderator si puteam daca vroiam sa le public pe toate in acelasi mesaj. Nu mai am aceasta calitate si deci sunt limitat la un numar mic de atasamente per mesaj. In plus atasamentele ar fi de prisos fara explicatii, care in acel subiect au fost facute foarte pe larg. Nu mai am timpul si disponibilitatea motivata in exclusivitate din interior de atunci. Altminteri, subiectul a fost pur si simplu ignorat si nu stiu daca a folosit intr-adevar cuiva. Am postat singur, pana m-am plictisit si am abandonat ideea, neprimind de nicaieri confirmarea ca intr-adevar nu pierdeam timpul degeaba.

Editat Aprilie 26, 2016 de Vizitator

[cristian1961]

Multumesc . Va inteleg pozitia . Numai bine Crstian