Cum se amorseaza ? Sursa comutatie putere medie 220V

[Mondan]

http://media.digikey.com/photos/rdl/steval_isa060v1_schematic.jpg

 

Avem un interat: intre Drain si GND avem un MOS.

 

Ca integratul asta sa mearga el trebuie alimetat pe pinul Vcc cu vreo 20V.

El se alimeteaza dintr-o infasurare separata a trafului. Dar daca "traful" nu merge.......

 

Deci cum se amorseaza ?

 

Poate pleca din starea cu MOS-ul deschis. Dar cum poti sa deschizi MOS-ul ca aluia ii trebuie vre 15V in grila si de unde ii dai ? Chiar si asa un singur puls prin traful ala de inalata frecventa poate genera o tensiune pe infasurarea aia mica, acolo vad ca apare si un condic de 47uF care va "tine la masa" alimetarea pentru un anumit timp.

 

Atceva, ce rol are DZ-ul ala pe alimetare atata timp cat nu are o rezistenta in serie cu alimetarea ?

[Marian]

O analizare chiar si superficiala a pdf-ului acelui integrat releva faptul ca alimentarea initiala se face de la HV in pinul 5, prin R2 si R4, asta porneste trenul de impulsuri in mosfetul incorporat si astfel porneste sursa, moment din care apare tensiunea pe auxiliar si se alimenteaza de acolo, ceva similar cu multe, multe scheme cu UC384x alimentate de la retea.

 

Schema nu contrine nici un DZ, ci un D5 care este dioda supresoare transil, si nu zenner, rolul sau este de a mentine tensiunea de pe reteaua de snubber la un anumit nivel.

 

PS: Tot vad aceeasi eroare la multi... oameni buni mosfetul nu are grila, are doar gate/poarta, drain/drena si source/sursa, grid/grila se afla la tuburile electronice, nu mai confundati... Apoi mosfetului nu-i trebuie 15V ca sa conduca, in functie de tipul sau si curentul din drena, tensiunea poate varia de la 2-3v pana pe la 8-9V.

[ratza]

Grilă sau poartă înseamnă fix acelaşi lucru la MOSFET, nu e o eroare. În afară de asta, alimentarea la start nu se face prin pinul 5 (care e detecţia de brown out), ci prin pinii 7 şi 8.

http://www.st.com/web/en/resource/techn ... 185039.pdf

[Marian]

La chestia cu alimentarea se pare ca m-am inselat, daca este asa imi cer scuze ca n-am analizat suficient de atent pdf-ul.

 

In legatura cu pinii mosfet:

http://en.wikipedia.org/wiki/MOSFET

 

Deci sustin afirmatia ca este impropriu spus grila cand te referi la poarta unui mosfet, este punctul meu de vedere si nimic nu-l poate schimba!

[ratza]

Dacă e punctul tău de vedere, nu-l mai impune altora.

[Mondan]

Multzam.

 

La ka1l038 cum "vine":

 

Da, nu are DZ, aia cu DZ era alta schema. Era o stabilizare pe Vcc.

 

In cazul asta ultim el porneste datorita lui R6 ?

Deci R6 il incarca pe C2 si tensiunea creste in prostie. Dupa ce porneste ar trebui sa consume mai mult ca sa tina tensiunea asta la o valoare mica.

 

Stim cu totii ca G este tradus Poarta, e chestie doar de engleza, dar pana la urma poti sa o traduci cum vrei, sau cum se obisnuieste. Termenii de specialitate se traduc de cineva care a lucrat cu ei.

[ratza]

Are protecţie internă. Ţi-e lene să cauţi?

http://taviranyitoshop.markaszerviz.hu/ ... 80&group=K

[Marian]

Dacă e punctul tău de vedere, nu-l mai impune altora.

Nu impun nimic nimanui, nu vad unde am zis ca tu esti obligat sa-i zici in vre-un fel la pinul ala? am spus doar ca se face o confuzie, linkul catre wiki ar fi trebuit sa dovedeasca asta nu crezi?

 

@Mondan intr-adevar amorsarea pare a se face prin acel R6, nu am verificat schema interna a acelui integrat dar cred ca exista acolo un stabilizator intern care sa limiteze tensiunea la o anumita valoare pe c2. Apoi Gate se traduce simplu in Poarta, Grila corespunde in inglis cu Grid... stiu e o chestie de semantica fara prea mare importanta, totusi in anumite imprejurari confuzia asta ar putea fi amendata de cineva... in fine, nu mai conteaza.

[Dr.L]

Si eu tot pt poarta votez

[Vizitator smilex]

Ma indoiesc ca e discutabil, gate este poarta. Grila a ramas de la tuburi si probabil a "prins". Presupune un soi de gard sau sita, tuburile chiar aveau o astfel de grila. Nu e cazul tranzistoarelor. Dar la fel de adevarat este ca daca cineva spune "grila mos-ului" se intelege perfect despre ce e vorba. Eu personal nu cunosc electronisti, nu ma pot consulta sau schimba o parere (exceptie prezentul forum), dar imi amintesc ca era tare distractiv cand citeam pe aici de grile, tot ce cunosc e din literatura (si practica) unde tranzistoarele au porti. Si eu am semnalat inadvertenta, nu ma deranjeaza dar pare pueril si neserios. Sau cel putin asa imi parea odata, acum sunt probabil subiectiv pentru ca nu-mi mai pare nicicum. Totusi, e poarta.Sigur ca ar trebui consultat pdf-ul, dar configuratia seamana izbitor cu 3843 (&co) unde pana la atingerea unei anumite tensiuni CI consuma extrem de putin (1mA) iar la momentul startului se creste la peste 15mA (depinde de frecventa si capacitatea mos). Alimentarea se face prin acel rezistor (aici R6) care se dimensioneaza astfel incat sa poata asigura acel curent de 1mA dar nu si curentul de mers. Astfel, condensatorul de filtraj (C2) poate asigura cateva impulsuri necesare pentru a starta sursa, dupa care CI se alimenteaza din secundar. Mai exista un mare avantaj: in cazul unui scurt, histerezisul de pe alimentare (uvlo) genereaza un comportament care asigura cateva impulsuri care se tot repeta, pentru ca in cazul unui scurt nici secundarul destinat CI nu mai asigura tensiune. Asta inseamna ca nu se limiteaza curentul la scurt decat cateva impulsuri, dupa care urmeaza o pauza (depinde de consum si filtraj) apoi ciclul se reia, dar regimul termic este atat de usurat prin raritatea trenurilor de impulsuri, ca sursa poate functiona cu scurt la infinit, chiar mai bine decat cu un consumator. E o protectie extrem de eficienta la scurt. In plus, cand scurtul dispare, sursa porneste normal. Nu e nevoie de stabilizarea tensiunii.

[CIBY2]

Intradevar, se alimenteaza prin R6 iar integratele au in general "over voltage protection", adicatelea "protectie la supratensiune" pe bara interna de alimentare.Numai ca fenomenele ce se petrec la pornirea integratului nu sunt asa cum le-ai inteles. valoarea rezistentei de amorsare, R6 in cazul acesta, este mult prea mare pentru a asigura functionarea integratului. Rolul ei este de a incarca condensatorul de pe pinul de alimentare pana la tensiunea minima de lucru a acestuia, moment in care se deschide MOS-ul final si apare un impuls in infasurarea de alimentare si prin D2 este redresat si adaugat peste tensiunea acumulata de C2. Valoarea tensiunii pe C2 creste iar bucla de reactie stabileste factorul de umplere pentru a asigura la iesire tensiunea proiectata. In acest timp si in acest caz, in care bucla de reactie este comandata direct de tensiunea de la iesire prin TL 431 si optocuplu, tensiunea pe C2 va creste peste valoarea din proiectare, avand in vedere ca si pe iesire apare un consum si un condensator ce se incarca dupa un anumit numar de impulsuri, urmand ca pe parcursul functionarii sa scada in functie de consumul integratului. Curentul prin R6 este nesemnificativ pe langa curentul consumat de integrat ce este asigurat prin D2 de infasurarea de alimentare a integratului.Pe langa aceasta varianta cu optocuplu, sau mai bine spus cu bucla de reactie de pe secundarul de lucru, mai exista varianta buclei simple, "cheap", adica ieftina in traducere mot a mot. In ce consta aceasta bucla? Efectiv din tensiunea de alimentare a integratului, printr-un divizor rezistiv se aplica tensiunea de comanda pe pinul de control in locul optocuplului, pe pinul F8 sau P8 (nu gasesc ochelarii) sau pe C5, ca pe asta il vad. Valoarea tensiunii dupa dioda D2 este proportionala cu valoarea tensiunii de pe secundarul de lucru si variaza odata cu aceasta in fuctie de consumul de la iesire sau de valoarea tensiunii pe primar. Se obtine astfel o stabilizare a tensiunii de iesire cu costuri mai mici dar cu performante mai modeste.Dar de ce nu se muta acest topic la incepatori?Si da, si eu sunt pentru Gate=Poarta, cu toata ca-i mai spun si grila!PSColegul Smilex a fost si mai iute si mai clar in exprimare! Toata stima!

[Mondan]

Pinul e notat FB (feedback), oricum se intelege." " Valoarea tensiunii dupa dioda D2 este proportionala cu valoarea tensiunii de pe secundarul de lucru si variaza odata cu aceasta in fuctie de consumul de la iesire sau de valoarea tensiunii pe primar.Eu nu cred ca este asa.Tensiunea la iesirea unui transformator este data de raportul de transformare Nprimar/Nsecundar. Dar in cazul in care ea scade "fortat" pentru ca sarcina din secundar e prea mare, atunci in cealata infasurare ramane la fel, ca raportul de trasnformare se pastreaza.Spre exeplu, in acest caz, noi aveam 2 infasurari secundare (+5V si +24V, la mine vor fi alte valori). Fara reactie - daca tensiunea pe o "ramura" scade fortat (sarcina prea mare) pe celalata nu scade.Reactia tinde sa o tina consta pe o sigura ramura. Exceptie face cazul in care tensiunea +5V se obtine prin priza "mediana" din infasurarea mare de +24V. Atunci scad proportional ambele.Daca ar fi proportioala scarea tensiunilor pe amble "secundare", m-ar ajuta mult. Eu vreau sa realizez o "scula" audio alimentata simetric si vreau sa fac un reglaj brut volum din regalajul tensiunii de alimetare finali.Deci daca le-as putea varia pe ambele din PWM tensiune de atatc ar fi tare. (bineintels alt driver) Am bobinat traful (un mic tor !!!) cu 8sp secundar si 60 spire primar. Ma astept sa obtin in jur de 20-30V si difererenta sper sa o fac din feedback. Nu mai am loc de cealalta infasurare pentru alimntarea integratului. Sau poate am sa o bag fortat dar fara sa o izolez cu izolier. Sper sa faca scurt infasurarile intre ele - ar face bum in timp ce merge

[CIBY2]

Eu nu cred ca este asa.Tensiunea la iesirea unui transformator este data de raportul de transformare Nprimar/Nsecundar. Dar in cazul in care ea scade "fortat" pentru ca sarcina din secundar e prea mare, atunci in cealata infasurare ramane la fel, ca raportul de trasnformare se pastreaza.Spre exeplu, in acest caz, noi aveam 2 infasurari secundare (+5V si +24V, la mine vor fi alte valori). Fara reactie - daca tensiunea pe o "ramura" scade fortat (sarcina prea mare) pe celalata nu scade.Reactia tinde sa o tina consta pe o sigura ramura. Exceptie face cazul in care tensiunea +5V se obtine prin priza "mediana" din infasurarea mare de +24V. Atunci scad proportional ambele.Pana nu le masar in practica nu pot fi convins - de asta astept pareri.

Sa presupunem ca ai dreptate. Atunci cum functioneaza modelul prezentat de mine, cu pinul de control, feedback, cum ii spune, conectat prin divizor la alimentarea integratului?Iar practica de aproape 30 de ani, adevarat ca in regim de hobby, imi spune ca am dreptate.Fenomenele in traf sunt mult mai complexe decat le poti intelege acum. Orice variatie intr-unul din secundare se va reflecta in primar si de aici in celelalte secundare, asta pe langa cuplajele dintre secundare.Dar cum bine spui, sa mai asteptam ceva opinii. Este posibil ca si eu sa fiu in ceata.Dar pana una alta, ia un traf de retea cu cel putin doua secundare, pune cate o sarcina pe fiecare, alimenteaza-l si fa masuratori. Modifica una dintre sarcini si fa masuratori din nou. Si prezinta-ne rezultatele.

[Dr.L]

Subscriu la ce a spus CIBY2:Inclusiv primarul + miezul sunt dimensionaet pt o anumita putere. Daca se depaseste acea putere, apar pierderi si in aceste elemente, pierderi care se reflecta inclusiv in secundarul auxiliar.Ce nu se reflecta in secundarul auxiliar (din cate stiu) sunt pierderile in secundarul principal + redresarea sa (caderea de tensiune pe cupru + diode).

[Vizitator smilex]

Tensiunea inversa de autoinductie este redresata in toate secundarele, ca si pe snubber-ul din primar. Toate tensiunile sunt proportionale conform numarului de spire care le genereaza. Orice cadere a tensiunii pe unul din secundare, datorita unui consum mai mare, determina aceiasi cadere (proportional cu nr. spire) pe toate secundarele inclusiv pe inversa primarului. Orice scurt, pe oricare secundar, determina 0V pe celelalte (tensiune inversa). Stabilizarea se poate face pe oricare secundar, se resimte pe toate acelasi lucru (neglijand pierderile). Asta daca toate secundarele redreseaza tensiunea inversa. La echilibru, nu exista raport de proportionalitate intre tensiunea de alimentare si cea din secundare in functie de spire. Autoinductia poate lua orice valoare ca tensiune. Valoarea tensiunii din toate secundarele se manipuleaza prin umplere. CI gaseste umplerea necesara pentru o anumita valoare a tensiunilor (inverse) din secundare, in functie de alimentare, consumator si regim (continuu sau discontinuu).