mișa Postat Mai 21, 2013 Partajează Postat Mai 21, 2013 PS. Cupru frate! (Uitati-va in "tabele" daca nu credeti!!!)... si vedeti "diferente"... kurentul nu prea se plimba prin mijlocul conductorului La ce frecventa?"kurentul" se scrie "curentul". Kilogram se scrie cu K. OK dom'le gigigi?Argintul are 94% din rezistivitatea cuprului. Link spre comentariu
PL500 Postat Mai 21, 2013 Partajează Postat Mai 21, 2013 Intrebarea mea (si este extrem de serioasa):Se foloseste conductor de Ag in infasurarile OT-urilor pt.?- a) - micsorarea rezistentei in cc;- b) - ameliorarea rezultatului efectului pelicular;- c) - imbunatatirea efectului comercial ($);- d) - altele la care nu ma duce mintea;Raspunsul poate sa contina si mix-uri cu ponderile raspunsurilor de mai sus. Link spre comentariu
Vizitator prutus Postat Mai 21, 2013 Partajează Postat Mai 21, 2013 Ne dam de ceasul mortii intre 0.01 si 0.03 distorsiuni, sau 10db din 90 diferenta intre armonica 2 si 3, dar nu ne deranjeaza 4 % in plus la rezistivitate .Toate lucrurile aparent neimportante se aduna...Transformatorul de iesire nu functioneaza liniar si chiar in timpul unui pasaj muzical, are sincope sau mai bine zis momente cand anumite particularitati constructive devin mai importante decat altele.E ca la un porche 911.E super tare pana intra in curbe...Ce ati zice de ductilitatea unei sarme vs densitate de curent si radiatie in straturile din imediata vecinatate?Pe carcasa unui transformator se indoaie la 90 grade cu fiecare spira in plus...Orice proiectant de pcb-uri stie ce probleme produce un traseu electric care face curba in unghi drept.Asta presupunand ca procesul de producere a celor doua feluri de sarma garanteaza densitatea fiecaruia dintre metale si anuleaza maleabilitatea si ductilitatea mai slabe ale cuprului De ce firme ca Ortophon si Sansui(nu stiu cum ii mai zice acum) bobineaza manual?Nu sunt masini suficient de destepte sa bobineze perfect? Link spre comentariu
PL500 Postat Mai 21, 2013 Partajează Postat Mai 21, 2013 ...Orice proiectant de pcb-uri stie ce probleme produce un traseu electric care face curba in unghi drept.Recunosc ca aici m-ati cam pierdut pe drum: puteti, va rog, sa dezvoltati putin efectul produs de unasemenea traseu ? (curba la 90 grd., curent mare transportat). Link spre comentariu
Vizitator prutus Postat Mai 21, 2013 Partajează Postat Mai 21, 2013 las pe altii mai priceputi ca mine...Uitati-va intr-un cd-dvd-player auto alpine sau kenwood unde toate piesele sunt smd si ingramadite si nu exista motivatii artistice sau intr-un pian electronic yamaha cum este proiectat pcb-ul cu trasee care schimba directia pe arcuri de cerc sau trasee eliptice ori in unghiuri succesive de 45 grade, macar sa intrati la idei... Link spre comentariu
Vizitator prutus Postat Mai 21, 2013 Partajează Postat Mai 21, 2013 http://ieeexplore.ieee.org/xpl/login.js ... %3D1645799 http://ieeexplore.ieee.org/xpl/articleD ... blications http://www.google.ro/url?q=http://www.t ... zrxQfZmV3A http://www.google.ro/url?q=http://en.wi ... faBc7g7IJQ Link spre comentariu
George Postat Mai 21, 2013 Partajează Postat Mai 21, 2013 Recunosc ca aici m-ati cam pierdut pe drum: puteti, va rog, sa dezvoltati putin efectul produs de un asemenea traseu ? (curba la 90 grd., curent mare transportat).S-a discutat amanuntit despre asta intr-un miniserial in revista Conex Club. Se numea ceva in genul "proiectare circuitelor imprimate". Din pacate nu mai stiu exact in ce numere, iar colectia revistei se gaseste pe internet. @prutus Ce ai spus tu mai sus cred ca se aplica si in cazul bobinarii transformatoarelor doar daca la indoirea sarmei la 90 de grade isi modifica suprafata sectiunii (eventual sa devina mai mica). Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 21, 2013 Partajează Postat Mai 21, 2013 Pina la transformator sint multe de discutat despre THD si metodologia determinarii PSF-ului optim in cazul tuburilor, ar trebui sa urmeze cit de bine ramine adaptat tubul final in sarcina la variatile acesteia si altele... Link spre comentariu
mișa Postat Mai 22, 2013 Partajează Postat Mai 22, 2013 Pentru amplificatoare de putere, eu propun ca masurarea distorsiunilor sa o facem la un anumit procent din puterea la care apare clippingul si pe impedanta pentru care a fost proiectat. Asfel, de exemplu masurarea la jumatate din putere mi se pare rezonabila. De exemplu, la un amplificator de 2W sa facem masuratoarea la 1W iar la unul de 100W sa facem masuratoarea la 50W.Cred ca aceasta metoda e mult mai relevanta pentru o evaluare.De ce m-ar interesa cite distorsiuni are un amplificator de 100W/8 Ohmi in conditiile 775mV/600 Ohmi? (1mW) Link spre comentariu
Vizitator prutus Postat Mai 22, 2013 Partajează Postat Mai 22, 2013 Pentru amplificatoare de putere, eu propun ca masurarea distorsiunilor sa o facem la un anumit procent din puterea la care apare clippingul si pe impedanta pentru care a fost proiectat. Asfel, de exemplu masurarea la jumatate din putere mi se pare rezonabila. De exemplu, la un amplificator de 2W sa facem masuratoarea la 1W iar la unul de 100W sa facem masuratoarea la 50W.Cred ca aceasta metoda e mult mai relevanta pentru o evaluare.De ce m-ar interesa cite distorsiuni are un amplificator de 100W/8 Ohmi in conditiile 775mV/600 Ohmi? (1mW)Eu nu prea inteleg...775mv/600 ohmi ar fi puterea maxima de iesire a unui etaj de linie, prin urmare ceea ce se masoara acolo se aplica si la 100w/8ohmi, nu?Diferenta ar fi ca sarcina unui etaj de linie e indeobste rezistiva sau capacitiv-rezistiva(desi exista si cuplare pe transformator) in timp ce iesirea unui amplificator de putere debiteaza pe o sarcina mult mai complexa rlc , dar mai mult inductiva.Poate voiati sa spuneti ca ar trebui sa masuram la 300- 450mv/600 ohmi...Oricum ar fi mi se pare ca reinventam roata iar si iar...Philips la tda1514 si SGS la tda2050 prezinta in foile de catalog distorsiunile la puterea nominala si asta se intampla cam demultisor...A luat amploare un curent prin anii 90-2000 de a face operationale din tranzistori imperecheati manual, ca vezi doamne suna mai bine decat operationalele, dar ce era daca, in loc sa folosesti doua lf356 si un f357 pentru un preamp cu intrare balansata, luai un ssm2017p de 10 dolari dupa care te incercai pe ssm2017k de 50 de dolari sau ina104? Aflai ca la orice operational exista VARIANTA MILITARA sau INDUSTRIALA cu indiu si galiu in loc de siliciu...Una din cele mai mari firme a renuntat sa mai folosesca tot felul de opa-uri si ad-uri audio si intr-unul dintre cele mai bune preamp-uri phono foloseste op37 care e tipic pentru instrumentatie si nu are nici un fel de semnatura sonora . Link spre comentariu
Vizitator prutus Postat Mai 22, 2013 Partajează Postat Mai 22, 2013 asta e carticica mea preferata http://i44.tinypic.com/30t6ihx.jpg nu am scanner asa ca pozele sunt vai de mama lor: http://i41.tinypic.com/2yznehx.jpg http://i40.tinypic.com/aop0y9.jpg http://i39.tinypic.com/mrwc3r.jpg http://i41.tinypic.com/15vztc.jpg http://i41.tinypic.com/2wq9wfa.jpg http://i41.tinypic.com/2vj1yc5.jpg http://i41.tinypic.com/2wmpcsw.jpg Link spre comentariu
George Postat Mai 22, 2013 Partajează Postat Mai 22, 2013 asta e carticica mea preferatahttp://i44.tinypic.com/30t6ihx.jpgCine o doreste o gaseste aici:http://www.mediafire.com/download/h6wfa ... zicale.pdf Link spre comentariu
THOMAS Postat Mai 22, 2013 Partajează Postat Mai 22, 2013 Fara prea multa filozofie cred ca in documentul de mai jos se arata foarte simplu si clar ce inseamna distorsiuni si daca suntem atenti pe acel grafic putem observa ce trebuie sa facem practic in asa fel incat distorsiunile sa fie minime pentru un amplificator ce-l dorim de calitate. Formula de acolo este veche "decand lumea".Cititi cu atentie ce-i marcat cu rosu,nu-i asa ca este interesant? Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 22, 2013 Partajează Postat Mai 22, 2013 Pentru amplificatoare de putere, eu propun ca masurarea distorsiunilor sa o facem la un anumit procent din puterea la care apare clippingul si pe impedanta pentru care a fost proiectat. Asfel, de exemplu masurarea la jumatate din putere mi se pare rezonabila. De exemplu, la un amplificator de 2W sa facem masuratoarea la 1W iar la unul de 100W sa facem masuratoarea la 50W.Cred ca aceasta metoda e mult mai relevanta pentru o evaluare.De ce m-ar interesa cite distorsiuni are un amplificator de 100W/8 Ohmi in conditiile 775mV/600 Ohmi? (1mW)Foarte simplu Misa, 775mv/600 Ohm =1mW este valoarea de referinta pt dB-metru si cu un atenuator in trepte de 10dB pina la 60dB se pot masura distorsiunile chiar si la 100w, solutia alesa de mine este un atenutor reglabil de 8Mohm ce intra intr-un CI de tip TLC legat ca repetor deci cu impendanta foarte mare de intrare si iesire pe un potentiometru de 2K, calibrarea dB-metrului sa facut cu referinta 775mV/600 ohm=0dB Link spre comentariu
mișa Postat Mai 22, 2013 Partajează Postat Mai 22, 2013 Am inteles ce zici, dar intreb eu, nu e mai simplu si mai usor de interpretat rezultatul daca consideri 0dB nivelul de iesire la care masori. Astfel o sa rezulte de exemplu distorsiunile de -40dB si deja stii ca nivelul distorsiunilor e de 100 de ori mai mic ca si semnalul util.De exemplu declari:-puterea la care s-a facut masuratoarea Po=50W pe 8 Ohmi-nivelul distorsiunilor THD=-40dB (in tensiune)E suficient pentru a intelege tot.Cum zici tu, trebuie sa masori si nivelul de iesire pentru a putea calcula raportul de distorsiuni.Nivelul de 775mV 600 Ohmi e considerat standard pentru linii in/out, de aia e considerat 0dB. Ca sa judeci mai usor daca semnalul e mai mare sau mai mic (+-dB) pe aceste linii. Nu ai nici un motiv sa consideri ca aceasta valoare e o referinta pentru toate masuratorile. Astfel, nu e bine sa iei referinta 775mV 600 Ohmi 1mW cind faci masuratori pe 8 Ohmi. (pe 8 Ohmi 775mV nu mai e 1mW) Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum