Criterii de masurare THD+N

[gg101]

La nivel de materie (energie), daca am un mar si ti-l dau tie, tu vei avea un mar iar eu nu. La nivel de informatie, daca am o informatie si ti-o dau si tie, atunci vom avea amindoi informatia.

Ai reusit sa ma binedispui . Acest "postulat" , cu certitudine , va deveni viral .

[adigh]

sau putem gasi mai putin decat a intrat si mult mai multe in plus cu volumul la maxim...

Credeam ca m-am exprimat suficient de clar...se pare ca sistemul de comunicatii prin internet a adaugat ceva in plus si a substras altceva...

Bineinteles ca poate fi si in minus dar si in plus. Am insistat pe "in plus" pentru ca ai considerat ca intotdeauna va fi doar in minus (se va taia nu si baga).

Orice inginer de sunet mai rasarit stie ca din toata fanfara pe care o asculta in studiou cand reuneste toate instrumentele si vocile, "microdetaliile" se obtin prin taierea a ce este in plus si nu prin adaugare.

Asadar ma astept de la un amplificator sa fie mai "detaliat" nu atunci cand reproduce totul ci cand selectioneaza ce sa se auda mai bine din toata fanfara, inclusiv din propriile lui "reproduceri mai mult sau mai putin armonice"....

@gg101,

Cind promiti ceva tine-te de cuvint. Ai spus ca te retragi.

[Den]

La screenuri sunt folosite fisierele cu armonici puse de misa,care sunt wavuri..u-DZeRElR3w Sursa pt. teste este un bluray disc cu dts 480000hz/1536kbs cu output pcm stereo 48000hz/16bitCe se aude inregistrat in filmuletul cu teste este mono si cu un mp3 mai scazut in calitate din motive de copyright...si asa youtube mi-a dat instant mesajul cu "Matched third party content" .Totusi,ce se aude este un canal de la amplificatorul pe tuburi.. Sunt testate cu sarcina reactiva reala pe iesire,adica o pereche de casti.

Den ai uitat să faci o precizare partea de sus semiconductori jos tub .

Nu am uitat dl valderama..nu am vrut.Ca sa va spun sincer nici eu nu stiu care cum e. Am un folder cu identificarea la indemana,dar prefer sa nu ma uit inca.Eu as cam stii care cum e,pt ca am facut o eroare la inceput,lesne de facut cand compari amplificatoare de genul.. Are si programul (ca si mine) limitarile lui,

[mișa]

Zicea adigh ca amplificatorul doar introduce armonici nu taie...Hai sa analizam. Presupunem ca injectam la intrare un sinus de frecventa f cit mai pur posibil, deci un semnal care are o singura linie spectrala. (pe frecventa f, afica fundamentala) Foarte important: frecventa f e in banda de functionare corecta a amplificatorului pe care o voi numi "banda de trecere"La iesire vom obtine un semnal mai mult sau mai putin distorsionat, deci vom vedea pe linga linia spectrala fundamentala de frecventa f si alte armonici de frecventa 2f, 3f, 4f, ...Deci clar, amplificatorul "adauga".Buuun...Acum injectam un semnal dreptunghiular cit mai aproape de ideal, cu aceeasi frecventa fundamentala f. Acest semnal dreptunghiular contine pe linia de frecventa f si armonicile 2f, 3f, 4f etc., teoretic pina la infinit, practic puna la sute de megaherti, cu un generator bun. Ce face amplificatorul? Adica ce vom culege la iesire? Pai vom culege tot un semnal dreptunghiular dar deformat. Asta din cauza ca armonicile din semnalul de intrare care au frecventa mai mare decit banda de trecere a amplificatorului sunt atenuate apoi complet rejectate. Zicem ca amplificatorul a deformat prin "scoaterea" unor semnale. Pare OK dar nu e. El nu a rejectat numai semnalele care sunt in afara benzii de trecere. Practic noi am fost "smecheri" si i-am dat sa amplifice un semnal care contine componente care stiam dinainte ca nu le va putea amplifica. Cum ar putea amplifica de exemplu armonica 800 a unui semnal dreptunghiular de 1KHz?Distorsiunile intotdeauna le masuram in banda de trecere, adica semnalul de intrare nu trebuie sa contina armonici (componente) care sunt in afara benzii de trecere a amplificatorului, altfel rezultatul va fi profund eronat.Cel mai potrivit semnal pentru a masura distorsiunile e un sinus cit mai pur. Teoretic, dar si practic, putem folosi orice forma de unda care nu contine armonici in afara benzii de trecere. Chiar si un semnal muzical de pe CD poate fi folosit pentru ca teoretic nu contine nici o componenta mai inalta de 20KHz, practic 18-19KHz. Totusi, desi rezultatele ar fi foarte apropiate, nu vom folosi un semnal muzical deoarece ne ingreuneaza masuratorile variatiile mari de amplitudine.Cel mai important lucru in masurarea distorsiunilor e sa ne asiguram ca semnalul de intrare nu contine armonici in afara benzii de trecere a amplificatorului. In cazul in care ele exista, faptul ca nu sunt redate la iesire va fi perceput de catre distorsionometru ca distorsiuni iar rezultatul va fi eronat!

[adigh]

Misa, spuneam ca amplificatorul poate sa scoata ceva din semnal dar si sa bage semnale ce nu au existat la intrare.Cu bagatul e destul de clar. Daca un amplificator distorsioneaza e clar ca vor fi introduse armonici inexistente la intrare.Si cu scosul e simplu. Datorita neliniaritatii poate atenua sa zicem cu 3dB la 3kHz fata de restul benzii. Amplificatorul atenueaza partial frecventa de 3kHz. Vorbim de distorsiuni de amplitudine. Acea atenuare partiala e o etapa intermediara pina la atenuarea totala. Daca am vorbi de o atenuare totala atunci ar fi foarte clar ca ceva din semnal se scoate (frecventa de 3kHz). Adica se scoate o frecventa din banda de trecere.La o atenuare partiala deasemenea se poate considera ca ceva se scoate din semnal doar ca pare mai putin evident.

[mișa]

Sigur! Dar vorbim de modificari in banda de trecere! Nu in afara ei.Prin metoda cu sinus pur masuram armonicile INTRODUSE de amplificator. Atenuarea sau amplificarea unor armonici EXISTENTE in semnalul de intrare o consideram distorsiune sau neliniaritate? Orice corector de ton sau egalizator face asta. Aceste aparate distorsioneaza? Da, distorsioneaza dar in modul in care vrem noi, fara a introduce armonici in plus, controlindu-le pe cele existente. (asta teoretic )

[adigh]

Bineinteles ca in cazul corectorului de ton putem vorbi de distorsiuni. Semnalul de la iesire nu mai e identic dar mai mare comparat cu semnalul de la intrare. Neliniaritatea e o distorsiune de amplitudine.

[mișa]

Am editat deodata cu tine!

[Vizitator]

Bineinteles ca in cazul corectorului de ton putem vorbi de distorsiuni. Semnalul de la iesire nu mai e identic dar mai mare comparat cu semnalul de la intrare. Neliniaritatea e o distorsiune de amplitudine.

Bine, dar corectorul de ton nu controleaza distorsiunile , genereaza inevitabil o parte a lor din lantul audio si in rest modifica teoretic doar amplitudinea fundamentalelor pt care sint setate

[adigh]

In cazul corectorului de ton un test relevant nu e cu sinus ci cu dreptunghi. Cu sinus doar apare o diferenta de amplitudine. Hai sa nu luam un dreptunghi perfect si sa iesim din banda audio. Sa luam un dreptunghi cu fundamentala la 400Hz si primele 5 armonici doar. Daca amplificatorul are o corectie loudness atunci unele dintre armonici vor fi atenuate. Forma de unda de la iesire a dreptunghiului nostru nu va mai fi aceeasi. Asta inseamna ca la trecerea prin amplificator, semnalul a fost deformat. La testul cu sinus nu se vede asta dar cu un semnal complex se vede. Nici-o forma de unda de la intrarea amplificatorului (in banda audio) nu are voie sa fie deformata pina ajunge la iesire, indiferent de forma ei.In caz contrar spunem ca amplificatorul distorsioneaza.

[mișa]

Rezultatul e acelasi. Modul de interpretare adica de a privi faptele e altul. In cazul sinusului vedem doar variatii de amplitudine pe cite o frecventa iar in cazul dreptunghi vedem pe mai multe frecvente deodata, in plus mai vedem si o forma de unda deformata, care nu se vede absolut de loc pe sinus.Sigur, si neliniaritatile de amplitudine cu frecventa sunt distorsiuni, dar nu pe ele le masuram. Practic dam 2 caracteristici: THD-ul si graficul frecventa-nivel. (Bode fara faza) Din astea intelegem mult mai usor ce ne intereseaza. Daca includem si neliniaritatile de amplificare in distorsiuni, nu mai putem sa analizam ce ne intereseaza si ce nu.Ideea e ca un rezultat sintetic (adica cu toate informatiile in el) e bun, dar mult mai bun e un rezultat pe care il putem usor interpreta cu mintea noastra, din "prima", fara calcule.

[Vizitator]

Rezultatul e acelasi. Modul de interpretare adica de a privi faptele e altul. In cazul sinusului vedem doar variatii de amplitudine pe cite o frecventa iar in cazul dreptunghi vedem pe mai multe frecvente deodata, in plus mai vedem si o forma de unda deformata, care nu se vede absolut de loc pe sinus.Sigur, si neliniaritatile de amplitudine cu frecventa sunt distorsiuni, dar nu pe ele le masuram. Practic dam 2 caracteristici: THD-ul si graficul frecventa-nivel. (Bode fara faza) Din astea intelegem mult mai usor ce ne intereseaza. Daca includem si neliniaritatile de amplificare in distorsiuni, nu mai putem sa analizam ce ne intereseaza si ce nu.Ideea e ca un rezultat sintetic (adica cu toate informatiile in el) e bun, dar mult mai bun e un rezultat pe care il putem usor interpreta cu mintea noastra, din "prima", fara calcule.

Iata Misa o masurare a distorsiunilor dupa driver si pe sarcina amplificatorului cu OT100, posibil ca pt THD rejectia la -70 dB a fundamentalei sa nu fie suficienta dar eroarea este acceptabila insa armonicele sint precis calibrate asa ca o imagine calitativa in cele doua cazuri poate fi interesanta mai ales pt H3

[Den]

Pt. ca nu prea iese nimic ,m-am uitat..asa ca in video in partea de sus e lampa..

 

Am refacut o parte din teste,de data asta am bagat in ecuatie driverele la casti,respectiv microfonul asculta..

 

 

In functie de frecventa si de amplificator,thd masurat la "drivere"variaza mult.

[mișa]

Eu nu inteleg ce masuratori faci. Descrie putin aceste masuratori. Armonica 10 (8...9) e cel putin dubioasa datorita nivelului ridicat.Daca la intrare ai sinus, ceva nu e in regula cu masuratorile tale. Aceste amplificatoare nu cinta ci fluiera.

[adigh]

E greu de facut un test relevant. Ar trebui puse 3 videouri unul sub altul. Unul cu semnalul de la intrare, unul cu semnalul de la iesirea primului amplificator si al treilea de la iesirea celui de al doilea amplificator. Sincronizarea ar trebui facuta microsecunda. Daca e o singura secunda diferenta nu se poate face comparatia cu muzica fiindca semnalul poate diferi mult de la secunda la secunda.Chiar si asa nu se poate trage o concluzie in comparatia tuburi vs siliciu decit daca testul ar fi confirmat de multe alte teste cu diferite amplificatoare. Altfel ar putea fi doar un caz particular iar comparatia valabila doar in acel caz.