Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

O merge? sau no fi fet 100?


Postări Recomandate

am promis simularile cerute de Leco, cu albastru a se vedea informatia Vgs de pe IRFP9240 in raport cu sarcina

am atasat cateva poze cu set-up ul, rezistenta am lasat-o pe radiator cand foloseam racirea pasiva pt a "simula" cel de al doilea amplif pe radiator, deci conditii cat mai aproape de realitate....

post-174980-0-04320400-1406905527_thumb.jpg

post-174980-0-96995200-1406905536_thumb.jpg

post-174980-0-23355900-1406905544_thumb.jpg

post-174980-0-79408800-1406905557_thumb.jpg

post-174980-0-23683800-1406906300_thumb.jpg

post-174980-0-59851500-1406906308_thumb.jpg

post-174980-0-22880100-1406906323_thumb.jpg

Editat de alexu_0687w
Link spre comentariu

Acum vad ce radiator ai folosit.

E clar de ce s-a incalzit, e prea mic ca sa stea neventilat la +-44V 18V la iesire in 6 ohmi.

Oricum se vede clar ca la nivel mic vgs e tot mic.

Evident la nivel maxim, ar tebui sa ii dai alimentare separata si pt mosfetii aia ti-ar trebui macar 7V in plus pt Vgs plus ce mai pica pe Rs.

Altfel nu o sa te poti apropia cu finalii de alimentari.

 

Ar trebui sa afli cauza acelei oscilati. Incearca initial cu compensare Miller. Creste capacitatea  in mod exagerat, doar sa vezi daca scapi. DAca nu e de acolo atunci vezi la comanda.

Totusi SR-ul dupa cum il vad in poze pare cam mic, gen 10V/us. Evetual pune o poza mai detaliata cu o baza de timp mai mica si o frecventa mai mare asa incat SR-ul a fie mai vizibil.

Da-i niste curenti mai mari prin Vas sau baga un repetor asa cum am sugerat cu cateva pagini in urma.

Si urmareste forma de unda prin Rs.

 

Nu isi scoate nimeni ochii aici. Am eu grija ca topicul sa fie curat.

Link spre comentariu

@Alexu_0687w: No hai sa lamurim problema compensarii termice:

In cazul unui amplificator cu componente discrete, compensarea perfecta e practic imposibila. Exista niste tranzistoare fabricate de Sanken care au diode integrate pe structura semiconductoare si care se apropie de perfectiune dar nu reusesc totusi s-o atinga.

Datorita dispersiei mari a tensiunii de prag, MOSFETurile verticale nu se pot de regula polariza corect folosind o superdioda simpla cu BJT. Daca tensiunea de prag e mare se obtine, ca în cazul de fata, supracompensare.

Solutia ar fi un senzor termic având coeficientul de temperatura potrivit. Se poate folosi fie un circuit de polarizare având tensiunea si coeficientul de temperatura ajustabile independent, de ex o combinatie dintre un multiplicator UBE (superdioda noastra clasica) si un stabilizator paralel ajustabil (un zener ajustabil), fie un multiplicator de Vth, adica o "superdioda" cu MOSFET.

Prima varianta se realizeaza prin înserierea unei tensiuni de valoare potrivita fie cu rezistorul B-E al superdiodei (pentru coeficient de temperatura mai mare decât al superdiodei simple), fie cu rezistorul B-C (pentru un coeficient de temperatura mai mic).

Tensiunea ce se înseriaza cu rezistorul B-C (acesta este cazul ce ne intereseaza) poate fi caderea de tensiune pe un stabilizator gen TL431, LM385Z1,25, LM385Z2,5 sau, pur si simplu, caderea de tensiune pe niste simple diode de semnal mic. Pentru a-si îndeplini scopul, diodele nu au voie sa fie influentate de temperatura radiatorului. Bineînteles ca valoarea rezistorului B-C trebuie adaptata corespunzator.

Pentru varianta cu superdioda MOS e necesar un tranzistor din acelasi lot cu finalii (pentru a avea un coeficient de temperatura apropiat) si tensliunea UDS(IVAS) ceva mai mica decât jumatate din tensiunea necesara polarizarii etajului final pt curentul de repaus dorit. În felul acesta se obtine o usoara supracompensare necesara datorita inertiei termice.

Editat de franzm
Link spre comentariu

ok, doar ca nu e musai ca acel curent sa stea mega fix. Cat timp nu scade prea mult e ok. Finalii aia merg bine si la 30mA, de restu se ocupa reactia.

E ok si daca ai 100mA la rece si 30mA la cald. Dpdv al fiabilitatii e mai ok asa, desi nu cred ca e de interes in acest caz.

Link spre comentariu

am o curiozitate: a facut cineva practic o schema f asemanatoare ca asta ? ce performante a obtinut ?

@sharky cum ai dedus ca la nivel mic Vgs e tot mic?

deci mi-ar trebui o alimentare separata pt  Vas, nu cred ca vreau sa ma complic cu asa ceva....

curentul prin Vas il pot mari prin micsorarea lui R6 la 50 ohmi

Editat de alexu_0687w
Link spre comentariu

Si fiindca m-am încalzit, iata înca o varianta, mult mai eleganta: o referinta band-gap având tensiunea si coeficientul termic ajustabile separat, realizata pe baza unei arii de tranzistoare gen B315. Aceasta arie are aripioare de racire ce se pot folosi la realizarea contactului termic cu radiatorul. Schema se gaseste prin revista PADNO care a preluat-o din RFE. Trebuie doar adaptata scopului.

Si daca nu ma-nsel, exista de-a gata circuite integrate care realizeaza aceasta functie (referinta de tensiune cu coeficient de temperatura ajustabil).

Link spre comentariu

Poi frate, cred ca s-a pomenit de repetoare inca de la inceput. Chiar daca se schimba compensarea, tot supracompensare ramene.

De cresti curentul prin VAS creste si disiparea si curentul tras din etajul anterior, asa ca grija mare.

Baga acolo niste repetoare ca e mai simplu. Daca nu vrei musai sa le tii in clasa A nu ai nevoie de tranzistori tzapeni.

 

Nu stiu exact la ce te referi, dar eu asa am inteles de la tine ca in pozele expuse ai pe un canal Uout si pe altu Vgs, din cate se vede diferenta nu e prea mare. De acolo am dedus.

 

Legat de alimentari nu ar strica sa le faci separat. Nu e mare lucru. Nu ai nevoie de mai mult de 100mA, o poti face stabilizata, bla bla bla.

Atentie doar sa pui zenere de limitare, sa nu dai cu prea mult Vgs in mosfeti ca ii arzi si nu stii de ce. Daca le alegi cu cap si le pui peste GS+ rezistenta din sursa, o sa ai si o limitare simpla de curent.

Nu te pazeste de total scurt, dar tot e mai bun decat nimic.

 

 

Noapte buna, si sper ca va ramane fara certuri.

Link spre comentariu

Poi frate, cred ca s-a pomenit de repetoare inca de la inceput. Chiar daca se schimba compensarea, tot supracompensare ramene.

De cresti curentul prin VAS creste si disiparea si curentul tras din etajul anterior, asa ca grija mare.

Baga acolo niste repetoare ca e mai simplu. Daca nu vrei musai sa le tii in clasa A nu ai nevoie de tranzistori tzapeni.

 

Nu stiu exact la ce te referi, dar eu asa am inteles de la tine ca in pozele expuse ai pe un canal Uout si pe altu Vgs, din cate se vede diferenta nu e prea mare. De acolo am dedus.

 

Legat de alimentari nu ar strica sa le faci separat. Nu e mare lucru. Nu ai nevoie de mai mult de 100mA, o poti face stabilizata, bla bla bla.

Atentie doar sa pui zenere de limitare, sa nu dai cu prea mult Vgs in mosfeti ca ii arzi si nu stii de ce. Daca le alegi cu cap si le pui peste GS+ rezistenta din sursa, o sa ai si o limitare simpla de curent.

Nu te pazeste de total scurt, dar tot e mai bun decat nimic.

 

 

Noapte buna, si sper ca va ramane fara certuri.

 

 

Mmm, suna interesant, parca le spusesem (cam pe toate) MULT mai devreme, cu ceva posturi inainte de interventia tortionarului pe acest topic...

 

Voi face un topic separat la bodega, pe care tortionarul nu-l poate sterge sau edita, precum doreste maria dumnealui dupa bunu-i plac, pe zona pe care o modereaza!

Link spre comentariu

Alex, ramai la repetor pe emitor asa cum am scris cu pagini in urma.

O pereche de bipolari pusi inaintea finalilor, in aceeasi configuratie, emitor comun. Ei vor face separarea, asa cum am explicat in posturile anterioare.

http://users.ece.gatech.edu/mleach/lowtim/graphics/outstage1.gif

Schema contine un triplu darlington, evident, nu e nevoie de asa ceva in cazul tau asa ca ignora primul set de tranzistori.

Uiute la Q14 si 16 cum sunt pt finali. Rezistenta dintre ei impreuna cu tensiunea de pe superdioda-2Ube  vor fixa curentul de mers in gol prin ei.

Daca il pui suficient de mare asa incat curentul de bias a fie mai mare decat maximul curnetului tras de finali va merge tot timpul in clasa A.

Evident ca nu e musai sa mearga in clasa A, tu decizi aici daca merita sau nu, curent destul va da in ambele cazuri.

Ai putea sa pui niste rezistente mici in baza tranzistoarelor pt prevenirea oscilatiilor, dar ma indoiesc sa fie cazul.

Totodata la mosfetii tai au rezistentele de grila prea mari . Merge si cu 100ohmi. Testeaza pt ca nu poti sa afli daca ai oscilatii decat cu ampliful in fata.

 

Nu te baga la totem pole ca nu merita pt ce faci tu, asta face acelasi lucru si ai mai putine jonctiuni.

 

 

Leco, fa topice unde vrei, dar nu fa scandal la sectiunea mea. Revarsa-ti frustrarile ca nu esti bagat destul in seama in alta parte si lasa omul sa termine ampliful in liniste.

Discutiile astea s-au purtat si inainte sa intri tu pe forum si in nenumarate alte subiecte, dar na, ma rog, stiu ca nu te lasa orgoliul sa le vezi si sa le accepti.

Link spre comentariu

Da Leco, le ai propus mai devreme un pic, dar de acuma pe luni o sa fac noi simulari si teste

@Leco poti sa imi trimiti ceva poze mai clare cu amplifurile propuse de tine, ca nu prea se vede, merci.

@Sharky am inteles la ce te referi cu  Vgs ca e prea mic, iar pt extrem am DZ12 montat.

 

Desi am promis ca nu mai intru pe acest topic:

 

Amplificatoare Ecler rar 

 

Din acele 2 scheme, poti intelege de ce au folosit cei de la ecler, buffere totem pole, pentru comanda finalilor, manual service-urile fiind foarte bine structurate.

 

Succes.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări