HI-FI, HI_END si masuratorile

[adigh]

Schema echivalenta a unui OT e destul de complicata. Putem vorbi de multe condensatoare si multe inductante interconectate. Incercarea de a masura valoarea oricarei capacitati sau inductante dintr-un OT, e la fel de grea ca aceea de a masura un anumuit tranzistor dintr-un circuit integrat doar masurind la pini. De cele mai multe ori e imposibil sa masuram cu precizie si o anumita capacitate dar si o anumita inductanta. Curentul de masura trece prin toata schema din OT. Chiar si prin rezonanta e greu spre imposibil datorita cuplajelor.De obicei noi facem simplificari.

[hpavictor]

Impartirea in mai multe sectiuni va avea rezultate optime doar daca se respecta o regula simpla ( cresterea patratica a numarului de spire / sectiune ) exact ca in exemplul de mai jos pentru amplificatoare PP pe tole tip E+I . Chiar daca pare complicat , merita putina atentie din partea Dvoasta :1 strat primar A1 strat secundar1 strat primar B1 strat secundar2 straturi primar A2 straturi primar B1 strat secundar4 straturi primar A4 straturi primar B1 strat secundar8 straturi primar A8 straturi primar B1 strat secundar8 straturi primar A8 straturi primar B1 strat secundar4 straturi primar A4 straturi primar B1 strat secundar2 straturi primar A2 straturi primar B1 strat secundar1 strat primar A1 strat secundar1 strat primar BEvident ca trebuie facute cateva calcule preliminare pentru a determina numarul de spire si sectiunea potrivita pentru nu avea surprize in genul celor clasice : bobina nu intra in fereastra tolei , izolatia intre sectiuni este prea groasa , bobinajul trebuie sa fie facut cat mai strans etc . Calculul incepe cu numarul de spire care intra pe un strat de secundar...Toate sectiunile de primar se conecteaza in faza si evident in serie ( aici este un mic secret , ordinea inserierii conteaza ! ) , acest lucru permitand ca primarul A sa aiba o rezistenta echivalenta cu primarul B datorita faptului ca lungimea spirei medii este egala pentru cele doua sectiuni de primar . Se va tine cont ca rezistenta in DC va fi de 5% din impedanta AA ( atentie la sectiunea sarmei ) . Mai sunt si alte mici secrete constructive , dar niciodata nu iese bine din prima , trebuie cateva incercari ... !Fiecare strat de secundar este calculat pentru 16 ohmi si are prize pentru 4 si 8 ohmi , cu sarma de sectiune relativ mica , deoarece numarul secundarelor conectate in paralel compenseaza sectiunea relativ mica...In functie de tipul lampilor finale , puteti scoate priza pentru functionare in modul ultraliniar la 43 % sau 25% .Acest gen de interleaving permite obtinerea unor performante deosebite si se preteaza in mod deosebit la transformatoare cu impedanta anodica relativ mica sau medie ( sub 6Kohmi ) altfel sunt necesare tole peste marimea E20 .Daca folositi principiul descris mai sus , sarma de inalta puritate , carcase de calitate si miez magnetic foarte bun puteti concura cu Tamura si Tango . Pe bune !

[mișa]

De unde provine chestia cu numarul de straturi crescator apoi descrescator? Ce efect are? Prin ce e mai buna varianta asta comparativ cu numar egal de straturi? Chiar nu-mi dau seama.

[hpavictor]

Cred ca se micsoreaza riscul de rezonante in banda audio si garantat scade inductanta de pierderi .

Oricum smecheria este folosita cu mult succes de asiatici ( Tamura ) si popularizata demult , in supercunoscutul RDH4 Chapter05 page 218 in tabelul 5.13 E .

Cateva explicatii ( cu multa matematica ) se gaseau si pe site-ul australianului Turner , dar intre timp au fost cenzurate...

Nu este o rusine sa redescoperim legile de aur ale montajelor cu lampi !

 

[mișa]

Vezi ca in documentul ala N nu e numarul de spire! Nu am gasit nimic de cresterea treptata a numarului de straturi (spire).

[hpavictor]

Evident .

Acel N reprezinta factorul de reducere al inductantei de scapari fata de un bobinaj standard P+S !

Oricum cel care ar putea sa arunce o raza de lumina asupra acestei probleme este Dnul Lazaroiu , deoarece Domnia sa foloseste in mod curent un soft specializat pentru simularea functionarii transformatoarelor .

Personal , si mie mi se pare cam stufoasa solutia celor de la Tamura , dar garantat nu ii cred tampiti .

Nu sunt foarte sigur ca o solutie asa complicata ar aduce avantaje incredibile fata de una mai putin complicata ...si tinand cont ca de obicei doar solutiile simple sunt cele castigatoare...

Asa ca ar trebui sa bobinam doar P+S ?

[mișa]

Nu contest calitatea metodei ci vreau sa stiu mai multe si sa inteleg.

[hpavictor]

Invit pe toți userii care pot găsi explicatii plauzibile pentru modul de bobinare cu infasurari de primar al căror număr de spire creste si descreste ( descris mai sus de mine ) sa ni le impartaseasca si noua !

[adigh]

S-a pus problema de cum trebuie sa arate semnalul dreptunghiular atunci cind incepe sa se deformeze la caputul benzii fiindca, se presupune, ca la un moment dat tot o sa se deformeze. Mai jos sau mai sus in frecventa in functie de cit de performant este transformatorul.

Parerea mea e ca nu trebuie sa se deformeze nicicum ci doar sa scada in amplitudine. Un transformator ce taie brusc banda va taia in primul rind armonicele superioare fara a afecta fundamentala. Asta duce la deformarea semnalului dreptunghiular vaduvit fiind de armonice (Fourier). Daca limitarea benzii se face cu o atenuare mica /decada atunci vor fi atenuate cit de cit la fel toate componentele semnalului dreptunghiular inclusiv fundamentala si astfel nu se deformeaza dreptunghiul. Perfect nu va fi dar va fi mai putin afectat. Cu cit va fi limitata banda cu mai putini dB pe decada cu atit va fi mai putin deformat dreptunghiularul. Doar va scadea in amplitudine.

 

Daca bobinajul se imparte in parti egale atunci toate partile vor avea aceeasi frecventa de rezonanta, de fapt putin diferita pentru ca au lungime a spirelor diferita. Pentru ca toate actioneaza pe aceeasi frecventa va rezulta un raspuns in frecventa asemanator cu aceste grafice:

http://tube-amps.net/images/Hashimoto_P ... 03U_FR.jpg

http://tube-amps.net/images/Hashimoto_S ... S_1024.jpg

Pe osciloscop daca variem frecventa vom constata o cadere a amplitudinii la o anumita frecventa. De fapt se pot intilni multe tipuri de curbe de raspuns in functie de tipologia transformatorului.

Asta cu semnal sinusoidal.

Cu semnal dreptunghiular vom constata ca intii se deformeaza dreptunghiul iar apoi, daca mai marim frecventa, va apare o scadere a amplitudinii.

Daca impartim gradual bobinajul vom introduce mai multe frecvente de rezonanta unele dupa altele. Semnalul va fi atenuat treptat. Pe sinus nu vom mai constata o cadere si revenire a amplitudinii iar pe dreptunghiular vom constata ca nu de mai deformeaza asa mult ci doar incepe sa-i scada amplitudinea.

 

Perfect nu va fi pentru ca ar trebui ca treptele de impartire a bobinajului sa fie mai multe dar chiar asa se poate obtine o imbunatatire. Asta daca totul e facut bine. Daca nu, vom obtine mai multe cocoase.

[mișa]

Semnalul dreptunghiular e afectat prin rotunjirea colturilor si prin usoara inclinare a fronturilor. Asta daca transformatorul e ok iar de la o anumita frecventa in sus incepe sa atenueze. Daca apar si alte fenomene in traf, rezonante, "gauri" in banda de trecere, acestea vor fi vazute ca deformari ale palierului. (inclinari, oscilatii, cocoase, orice altceva) Acea rezonanta de la 1-2KHz nu e vizibila deoarece e complet amortizata de sarcini.

[mișa]

Uite Adigh, cam asa arata o oscilograma foarte frumoasa din care reiese ca "sistemul" e limitat superior in frecventa, nu are rezonante si alte probleme de liniaritate. Semnalul de intrare nu apare in poza asta dar e un dreptunghi foarte bun, fara ciocuri si cu fronturi foarte abrupte.Daca semnalul care iese din amplif arata asa (asta e la 20KHz) ampliful e foarte bun si are un supertraf.(poza o aveam de la un alt proiect, nu am facut-o acuma pentru ca nu am nici un amplif pe masa de lucru)A pro pos de ce ziceai tu cu scaderea amplitudinii: Amplitudinea incepe sa scada doar cind prin marirea frecventei palierul dispare, adica cele 2 fronturi se ating. Demn de remarcat e ca durata, panta si forma fronturilor nu se modifica in nici un fel schimbind frecventa semnalului dreptunghiular. (lucru usor de verificat dealtfel)

[adigh]

E o oscilograma frumoasa Misa. Intr-adevar asa trebuie sa arate. Nu ciocuri inalte la inceputul palierului si oscilatii pe palier. Ar fi fost bine daca ai fi avut si un grafic cu raspunsul in frecventa. Practic putem afla multe despre constructia unui transformator studiindu-i semnalul.Ceea ce voiam sa spun e ca daca banda de trecere se termina brusc atunci prima data vor fi atenuate armonicile si abia apoi fundamentala. Semnalul dreptunghiular va tinde sa devina sinusoidal daca fundamentala ramine fara armonici. Abia apoi, daca marim frecventa, va apare scaderea de amplitudine. Daca atenuarea la capatul benzii va fi mai blinda vom avea atenuare a amplitudinii dreptunghiulaui fara multe deformari. Diferenta de atenuare dintre fundamentala si armonici nu va fi asa de mare precum ar fi cu o atenuare puternica.

[mișa]

Pai ute cum afli banda: maresti frecventa pina cind cele 2 fronturi se ating. Aia e frecventa maxima (in sinus, normal) pe care amplificatorul poate sa o redea fara atenuare. Practic, sistemul incepe sa atenueze si fundamentala dreptunghiului. Din poza pusa de mine poti aproxima banda, tinind cont ca e facuta cu 5us/div.

[adigh]

Banda de frecventa o putem vedea foarte bine cu sinus. Daca vrem la -3dB (sau alta) nu avem decit sa marim frecventa pina scade amplitudinea cu 3dB. Eu voiam doua lucruri. Pe de o parte sa arat ca la capatul benzii nu e nevoie neaparat sa se deformeze mult dreptunghiul ci doar sa scada in amplitudine, iar pe de alta parte sa dau o explicatie schemei pusa de hpavictor.

[mișa]

Pai chestia cu nedeformarea dreptunghiului dar scaderea lui in amplitudine nu e reala. Gindeste-te, un dreptunghi de 1KHz are armonici din KHz in KHz. Unul de 20KHz are armonici din 20 in 20 de KHz. Daca banda amplifului e pina la 25KHz, ce mai ramine din dreptunghiul de 20KHz?La cele spuse de Victor trebuie gasita o explicatie....Eu nu o stiu. Daca ar fi atit de grava "faza" cu rezonantele diverselor infasurari, trafurile ar fi pline de cocoase de rezonanta. Practic nu se intimpla asa. Bobinele fiind cuplate, se comporta ca una singura. Iata un exemplu: Am 2 bobine de 100 spire pe miezuri identice dar independente fizic, deci necuplate. Ele au 1mH fiecare. Daca le leg in serie vor avea impreuna 2mH.Daca pe unul din miezuri bobinez ambele bobine, deci sunt cuplate, va rezulta o bobina de 200 spire cu inductanta de 4mH. Ce zici? E mare diferenta intre bobine cuplate sau nu....Nu conteaza ca le bobinez una linga alta, una peste alta sau dintr-o data 200 spire. (si asta e usor de verificat)Vorbesc doar de inductanta. Noi aici altceva incercam. Incercam sa gasim o metoda prin care sa minimizam capacitatile parazite si inductantele de pierderi. Rezonantele sunt vax pe linga aceste probleme.