balastul electronic

[q_acdc]

Alimentarea clasica a tubului de neon este cea mai sanatoasa si fiabila (si starter).

[lmm]

dar lumina data cu pilpiire de 50 hz (ca monitorul cu resresh de 50 hz) este cea mai nesanatoasa pentru ochiconvertoarele lucreaza evident pe frecvente mai mari

[cristitranca]

nu palpaia lumina. Era o lumina clara, stabila, de buna calitate

[q_acdc]

Fenomenul descris de tine apare cind tubul este rece(gazul) si sa fim sanatosi deoarece tubul de neon nu este televizor .(sa te uiti cum clipeste)

[cristitranca]

poate, eu m-am uitat la neon vreo 2 minute (de cand l-am aprins. apoi l-am stins sa analizez montajul)

[Spitfire]

Nu poate fi utilizat montajul de la un bec economic la un tub liniar, chiar dc este vorba de aceeasi putere(ex.18W), fara sa fie inlocuit minidrosselul pe ferita.Nu e nici o problema dc e chinezarie, iar drossel-ul "de firma" nu e cu nimic mai bun decat o chinezarie, in fond suntem electronisti si nu trebuie sa utilizam un produs asa cum l-am cumparat... :yawinkle: In Piata 16 Februarie(Bucurestii Noi), la un magazin, gasiti drossel electronic universal(merge si cu tuburi liniare de 18,36 si cu tuburi circulare de 32W),la un pret de 58.000 lei vechi.E super.Am fost curios cum naiba poate lucra la puteri asa diferite, si explicatia e ca de fapt, drosselul nu furnizeaza decat 18W, dar frecventa poate varia de la 35KHz la 115 KHz, randamentul energetic e urias, depaseste orice Phillips sau Osram, nu scrie nimic de firma, tranzistorii sunt MJ13003, drossel-ul e VFO cu spira de reacrie si intrefier, ceea ma duce la gandul ca e facut de HuanYi Group(Shenzen).

[MifTy]

triplor,netriplor, aveti vreo schema? mi s-a parut ca merge chiar bine, si apropo,nu se inegrea tubul

chiar nu ştii schema unui triplor de tensiune, ce naiba??? :rolleyes:

[cristitranca]

nu il stiu, ca nu am folosit

[XAN77]

pai si o fi sanatos pentru tub sa fie alimentat in permanenta cu tensiunea acea tripla !!! parca tensiunea mare se foloseste numai la pornire ...

[cristitranca]

pai deasta ma mir si eu, cu triplorul de tensiune. Are condensatori mici, unul seamana cu unul de 100nF si unu posibil sa fie intr 2,5uf si 250uf. oricum exista o rezistenta care cred ca limiteaza curentul(in dorserul care l-am vazut.) Ce ar face un triplor cu o rezistenta?

[MifTy]

pai deasta ma mir si eu, cu triplorul de tensiune. Are condensatori mici, unul seamana cu unul de 100nF si unu posibil sa fie intr 2,5uf si 250uf. oricum exista o rezistenta care cred ca limiteaza curentul(in dorserul care l-am vazut.) Ce ar face un triplor cu o rezistenta?

uită-te pe o schemă de televizor mai vechi: triploarele de tensiune erau ceva obişnuit la multe din modelele cu tuburi!!! (etajul FIT!!!)

[florin.bulau]

Salut!Si eu am facut urmatoarea trasnaie: la o lampa de 2X20W (18W) FLUORESCENTA (ce naiba, neonul da o lumina portocalie la catod, beculetele de la creioanele de tensiune au asa ceva!!), deoarece cu minunatele startere se aprindea dupa 1 minut, am alimentat tuburile din montajele de balast electronic de la 2 "becuri economice" chinezesti de "22W" Am mai modificat inca 2 lampi de acelasi tip. Prima functioneaza intr-o baie unde e folosita aproape permanent, celelalte doua mai mult ocazional. Acolo unde timpul de utilizare e mai mare, parca tuburile se uzeaza mai repede (se inegresc la capete, apoi mor). Am reparat cateva balasturi electronice, unde nu era defect tubul (intrerupt un filament); cele mai multe aveau condensatorul de pornire (2.2-6,8 nF) strapuns. E nevoie sa reziste la 630-1600 V (la puteri mici are si valoare mica si tensiunea mai mica; la o lampa de 40W am inlocuit 6,8nF/630V strapuns cu 6.8nF/1600V) Am mai intalnit montaje cu tranzistoarele prajite (de obicei se arde si rezistenta din emitor) Nu merge de pus tranzistoare mari (13003) in loc de 13001; am utilizat BUL310 in loc de 13003.Ideea e de a utiliza balasturi cat mai apropiate de puterea tubului clasic utilizat (am incercat sa aprind un tub de 20W cu un balast de la un bec Osram de 14 W, la care crapase tubul (dupa multi ani de functionare); s-a aprins, dar a crapat montajul dupa 5 minute...in mod iremediabil ca tranzistoarele de tensiune inalta erau incluse in 2 circuite integrate SMD)Referitor la montajul fara bobine, el e compus dintr-un dublor pentru putere mai mica (se poate folosi un condensator de reactanta inseriat inainte de redresare, pe alternativ, in loc de drselul clasic) si un triplor sau cvadruplor pentru puteri mari (40W ), dar cu mentiunea ca condensatoarele de pe ultima sau ultimele trepte sunt mici (spre 47-100nF) astfel ca dupa pornire, la curentul de functionare nu mai "ridica", avand rol doar la amorsare. Calculul condensatoarelor e mai delicat, nu merge pus "dupa ureche". Condensatoarele trebuie sa fie nepolarizate si sa suporte tensiune suficienta si curent mare (suporta o componenta alternativa importanta)Prin Tehnium erau propuse asemenea montaje, (ani vechi, 77 sau 78 parca); eu am incercat dar ceva nu a functionat bine, parca nu am avut exact valorile si cu abateri de vreo 50% nu mi-a dat rezultate (parca era un balast rezistiv si folosind condensatoare mai mari se incalzea ala tare, desi era la puterea din schema; parca nici tubul nu arata prea bine, se incalzea cam tare si se inegrea prea repede) Schema "clasica" e buna acolo unde aprinzi lampa si o lasi sa arda de la 3-4 ore la 3-4 luni....si nu te deranjeaza palpaitul care e la 100 de Hz...Toate cele bune!PS Poate a facut cineva modificari in sensul de a reduce curentul prin tub; oare se poate reduce un pic valoarea condensatorului serie, sau adauga spire pe bobina serie? Eu stiam ca frecventa e data de saturatia in torul ala de cuplaj si desigur, de numarul de spire - in "primar" sunt 7-9 spire pentru puteri mici si 4-5 pentru puteri mari - iar bobina si condensatorul serie sunt alese cu valori care dau rezonanta diferita de frecventa de lucru (la pornire condensatorul de pornire apare inseriat cu cel de reactanta; rezonanta e mult mai sus si pe condensatorul de pornire apar virfuri de tensiune mare in jur de 1000 V, corelat cu necesarul de amorsare functie de lungimea si puterea tubului...)Astept relatari si pareri! Bafta!

[Gheorghe Dracu]

Schema fara bobine nu se poate aplica la puteri mari. De fapt se redreseaza tensiunea de retea prin 2 diode si 2 condensatori nepolarizati si se conecteaza tubul in regim de tensiune continua. Asadar unul din capete devine anod si celalat catod. Curgerea curentului se face deci intr-un singur sens. La puteri mari asta se vede pentru ca unul din capete va fi mai luminos (in jurul proaspatului catod) iar celalalt mai inchis.@Spitfire: Ce tot vorbesto omule? De ce crezi tu ca nu merge un balast de la un bec economic la un tub liniar? Ai incercat? Si de unde si pana unde un balast chinezesc de la Shenzen Guangdong Haobao poate depasi in eficienta unul Philips? Citesti ce scrii? Toti marii producatori de balasturi electronice au balasturi electronice multiwatt.

[florin.bulau]

Salut!Revin pe subiect: m-am exprimat gresit: nu am avut cu ce inlocui tubuletele defecte (se intrerupe un filament). Montajelele alea au ajuns surse de piese pentru reparatia altor balasturi (am utilizat BUL 310 in loc de 13003 - capsula TO220, dar nu am gasit vreun echivalent pentru 13001; daca am pus tranzistor mai "mare", nu a functionat bine, probabil comanda nu era suficienta si se incalzea prea tare; problema existenta si la vechile televizoare alb-negru: tranzistorul BU 205 era uneori inlocuit cu BU 208; BU 208, de putere mai mare, era folosit la tv color, unde era inlocuit cu succes cu KT 838. Totusi KT 838 nu functiona bine in tv alb-negru, avand castigul mai redus, era insuficient comandat de driverul e alb-negru..)Lampa clasica, cu tub drept, mi-a paradit un montaj de la un bec mai mic (tub de 20W, balast de 14W) Logica si cunostintele mele de electronica imi spun ca un balast ar trebui sa aiba minim 20W; eu am avut balasturi de la tuburile "de 22W". Totusi as vrea sa "ma joc" un pic cu elementele de limitare, sa reduc curentul prin tub, ca mi se pare ca se "parlesc" cam repede (se inegresc la capete, apoi se intrerupe un filament)In revista istorica (s-ar parea ca nu mai apare) Tehnium, a fost publicat un articol despre balasturile electronice. Parca acolo era explicata functionarea lor: frecventa de comutare e data de timpul de atingere a saturatiei miezului torului pe care se afla 3 infasurari (reactia spre bazele celor 2 tranzistoare). Bobina si condensatorul inseriate cu tubul lucreaza, parca, peste frecventa de rezonanta (reactanta e predominant inductiva, condensatorul avand ca rol principal blocarea componentei continue) Deci, adaugand spire la bobina (si in mai mica masura, reducand condensatorul, atentie, aceasta manevra prezinta pericolul de a ne apropia de rezonanta si de a creste curentul in loc sa-l scadem!) Astfel ar trebui sa obtin rezultatul dorit. Va rog sa emiteti o parere daca rationamentul (si informatia in baza careia l-am facut!) sunt corecte!!Astept mesajele voastre!!Bafta1

[Gheorghe Dracu]

Un pic de teorie e pe aici: http://www.onsemi.com/pub/Collateral/AN1543-D.PDF

 

Sau aici: http://www.fairchildsemi.com/an/AN/AN-42001.pdf

 

Cu ani in urma cand am inceput sa repar becuri economice stricate de aici m-am hranit cu informatii si au fost foarte utile. Ar fi imoral sa ma dau destept cand doar as conspecta din cele doua documente care mi-au fost de capatai.